Linkuri accesibilitate

Jumătate din femeile care au născut în R. Moldova au fost supuse violenței în maternitate


Peste 60% din respondente consideră că violența obstetrică se întâlnește frecvent, iar 6% spun că aceasta se întâmplă de fiecare dată.
Peste 60% din respondente consideră că violența obstetrică se întâlnește frecvent, iar 6% spun că aceasta se întâmplă de fiecare dată.

Peste 50% din femeile care au trecut prin maternitate s-au confruntat cu o formă sau alta de abuz, arată primul studiu privind fenomenul violenței obstetrice și ginecologice în R. Moldova. Peste 60% dintre intervievate au spus că astfel de cazuri au loc frecvent, însă 90% nu le-au raportat. 

Studiul realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, la care au participat 809 femei cu vârste cuprinse între 18 și 45 de ani, arată că cel puțin una din 10 femei s-a întâlnit cu diferite forme de abuz în timpul îngrijirii obstetrice: verbal, sexual sau fizic.

O treime din femeile intervievate au fost supuse cel puțin unei manevre obstetrice pentru care nu și-au dat acordul (cum ar fi metoda Kristeller, epiziotomia, utilizarea oxitocinei, operația cezariană) sau unui tratament inadecvat (refuzul personalului medical de a le oferi ajutor în timp rezonabil, îngrijiri și dreptul de a alege).

Peste 60% din respondente consideră că violența obstetrică se întâlnește frecvent, iar 6% spun că aceasta se întâmplă de fiecare dată. Totuși, 90% nu au raportat situațiile traumatizante prin care au trecut, din motive precum:

  • lipsa de încredere în sistemul de sănătate și în justiție;
  • frica de represalii;
  • stigma socială;
  • lipsa de informare.

Fiind întrebate unde ar dori să raporteze cazurile de violență obstetrică și ginecologică, 64% dintre femei au răspuns că ar prefera să sune la o linie fierbinte națională.

De asemenea, fiecare a cincea a spus că nu ar reveni la aceeași maternitate, din cauza atitudinii și a modului de comunicare a personalului medical.

Tipuri de violență obstetrică și ginecologică:
Violența psihologică, fizică și/sau sexuală în timpul consultațiilor: umilirea, abuzul verbal, remarcile sexiste, lipsa de respect pentru intimitate și confidențialitate, abuzul fizic, penetrarea vaginală/rectală, atingerile.
Acte medicale forțate: toate tipurile de acte medicale efectuate fără acordul liber, prealabil și informat al pacientei.
Proceduri dăunătoare și/sau care nu sunt necesare din punct de vedere medical: procedurile care nu respectă ghidurile clinice, care sunt efectuate din cauza normelor sociale sau pentru confortul medicilor.
Întârzierea sau refuzul îngrijirii: întârzierea sau refuzul administrării medicamentelor împotriva durerii și refuzul de a acorda îngrijiri de avort.

Prezentă la lansarea studiului, deputata Marina Morozova a menționat că este nevoie să se ia anumite decizii la nivel legislativ pentru ca fenomenul hărțuirii în maternități să fie combătut.

„Noi vrem să extindem spațiul de discuții, să luăm anumite decizii, să îmbunătățim cadrul legal, să venim cu suport pentru femei, ca ele să aibă siguranța atunci când merg într-o instituție medicală. Vom colabora și cu Ministerul Muncii pentru a îmbunătăți cadrul legal”, a declarat aceasta.

Avocatul Vadim Vieru, care a apărat în instanță mai multe femei care au trecut prin experiențe traumatizante la naștere, spune că R. Moldova ar trebui să aibă nu doar o lege a malpraxis-ului, dar și una dedicată violenței obstetrice.

Primele discuții în spațiul public despre violența obstetrică au apărut acum 5 ani, după ce o femeie a povestit că a avortat în toaleta unui spital public.

La sfârșitul anului trecut, deputatele au organizat o campanie de informare și sensibilizare cu genericul „Violența obstetrică tot este violență”. Atunci mai multe femei au fost invitate în Parlament, pentru a-și împărtăși experiențele din timpul nașterii.

La nivel european, potrivit datelor Agenției Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale, una din trei femei este victimă a violenței în bază de gen, violența obstetrică fiind considerată parte componentă.

  • 16x9 Image

    Silvia Rotaru

    M-am alăturat echipei Europei Libere Moldova în anul 2022 și sunt reporteră pe domeniul sănătate. Scriu despre problemele, schimbările și evoluțiile din sistemul medical, dar și despre drepturile și problemele pacienților. Fac jurnalism din 2010, am lucrat în televiziune și în presa scrisă, după ce am absolvit Facultatea de Comunicare și Relații Publice.

XS
SM
MD
LG