Linkuri accesibilitate

Mort de prea multă muncă în Japonia: fenomenul „karoshi”


Dormind de oboseală într-o gară în Japonia
Dormind de oboseală într-o gară în Japonia

O tînără ziaristă japoneză a murit de insuficiență cardiacă după ce muncise peste program 159 de ore într-o lună de zile.

Cu o întârziere de câțiva ani, televiziunea publică din Japonia și-a cerut vineri scuze de la părinții unei ziariste tinere care a murit de insuficiență cardiacă după ce muncise peste program 159 de ore într-o lună de zile. În ciuda eforturilor guvernului, companiilor și unor organizații civice, fenomenul numit „karoshi”, al morții de prea multă muncă, continuă să marcheze imaginea Japoniei, ca un revers întunecat al succesului ei economic.

Televiziunea publică japoneză NHK a anunțat săptămâna aceasta că ziarista Miwa Sado, de 31 de ani, specialistă în știri politice din Tokyo, a fost găsită moartă în iulie 2013, în pat, cu telefonul mobil în mână. Abia vineri, 6 octombrie 2017, președintele televiziunii, Ryoichi Ueda, i-a vizitat acasă pe părinții Miwei, cerându-și scuze, după ce o anchetă guvernamentală a constatat că suprasolicitarea profesională a fost un factor în moartea tinerei.

În concluziile anchetei, în 2014, se arată că în preajma decesului Sado era într-o stare de „epuizare acumulată și lipsă cronică de somn”.

Presa scrie că scuzele televiziunii au venit ca urmare a presiunilor părinților fetei, care speră să contribuie astfel la efortul de a pune capăt fenomenului numit „karoshi”, al morții din cauza excesului de muncă.

Revelația cu privire la reportera Miwa Sado are o conotație ironică, pentru că tocmai televiziunea publică s-a angajat în campania împotriva fenomenului „karoshi”, relatând pe larg despre cazuri petrecute la alte companii.

Astăzi televiziunea a spus că a amânat momentul anunțării morții lui Sado din respect pentru părinții ei, dar și ca să aibă timp să pună la timp reforme interne care să nu permită repetarea unui asemenea caz.

Părinții fetei s-au plâns și de sindicatele de la televiziune, care în tot acest timp au păstrat tăcerea.

„Este anormal să muncești aproape fiecare sâmbătă și duminică, să muncești în fiecare zi până noaptea târziu, și nu înțelegem cum a fost tolerată o asemenea situație”, au spus părinții într-o scrisoare către ziarul „Asahi Shimbun”.

Tot vineri, agenția niponă de publicitate Dentsu a fost amendată cu 500.000 de yeni (77.000 de lei moldovenești) după ce un tribunal din Tokyo a stabilit că și-a obligat angajații să muncească peste orele de program „în măsură excesivă”.

Compania Dentsu, cunoscută pentru cultura ei de glorificare a hărniciei, a ajuns în atenția justiției după ce angajata ei Matsuri Takahashi s-a sinucis în 2015 la vârsta de 24 de ani – moarte pe care o anchetă guvernamentală a declarat-o „karoshi”.

Takahashi muncise 105 ore peste program într-o lună de zile înainte să intre într-o stare de depresie. S-a aruncat de la fereastra unei cămin de nefamiliști al companiei în seara de Crăciun, lăsând în urmă pe rețele mărturii despre programul de muncă necruțător și despre abuzurile verbale ale șefului.

Cazul lui Takahashi a avut mare ecou în opinia publică niponă, iar anul acesta guvernul premierului Shinzo Abe a aprobat un plan de acțiune cuprinzând reforme ale practicilor angajatorilor, inclusiv limite pe plata pentru ore suplimentare și plăți mai bune pentru munca „cu jumătate de normă” și cu alte tipuri de program redus.

New York Times” scrie că „karoshi” a început să fie recunoscut ca fenomen în societatea niponă spre sfârșitul anilor 1980, când mai multe cazuri de funcționari care au sucombat la locul de muncă au făcut să se vorbească despre latura sinistră a miracolului japonez post-belic.

În 2016 un raport guvernamental arăta că un sfert din companiile japoneze intervievate într-un sondaj au spus că unii angajați muncesc peste 80 de ore pe lună peste program.

  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

XS
SM
MD
LG