Linkuri accesibilitate

Iohannis: ce câștigă și ce pierde din cauza Vioricăi Dăncilă


Klaus Iohannis

A fost vorba despre negocierile cu partidele din coaliția de guvernământ, de teama suspendării sau pur și simplu de evitarea unei crize politice majore?

Corespondența zilei de la București, cu Sabina Fati
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:40 0:00
Link direct

Președintele Klaus Iohannis nu și-a argumentat punctul de vedere atunci când a declarat că acceptă propunerea PSD pentru fotoliul de premier. Absența acestei explicații i-a enervat pe mulți dintre votanții săi, cu toate că dincolo de nervozitatea acestora, rămâne lipsa de transparență a lui Klaus Iohannis. De ce a desemnat-o pe eurodeputata Viorica Dăncilă prim-ministră? A fost vorba despre calitățile ei, despre negocierile cu partidele din coaliția de guvernământ, de teama suspendării sau pur și simplu de evitarea unei crize politice majore?

Au fost amenințări indirecte că Iohannis ar fi fost suspendat din funcția de președinte dacă ar fi respins propunerea PSD, iar o astfel de criză în anul Centenarului Marii Uniri și cu mai puțin de un an de când România va prelua președinția rotativă a Uniunii Europene nu era de dorit pentru șeful statului.

În mod sigur, Klaus Iohannis s-a hotărât ce să facă după ce a analizat informațiile pe care le-a avut din surse deschise și nu numai. Apoi, nefiind o persoană conflictuală și spontană a ales calea care i s-a potrivit cel mai bine, dar nu și cea care i-ar fi putut aduce cel mai mare succes. E e posibil să fi greșit din perspectiva alegerilor prezidențiale de anul viitor fiindcă electoratul său este foarte dinamic și dornic de acțiune. Altfel spus, votanții lui Iohannis ar fi avut nevoie de un impuls, iar președintele ar fi avut toate motivele să o respingă pe Viorica Dăncilă și să ceară o nouă propunere. Acest gest nu l-ar fi aruncat pe președintele român în prăpastia unei crize politice imediate, ci doar ar fi demonstrat că nu acceptă orice dorește PSD. În plus, noua prim-ministră, fiind o discipolă a liderului social-democrat, Liviu Dragnea va conduce guvernul așa cum vrea acesta, reducând asperitățile dintre executiv și partid.

Or, liniștea și coeziunea PSD în prag de alegeri prezidențiale nu e neapărat un avantaj pentru Klaus Iohannis. Președintele n-ar fi putut provoca alegeri anticipate, așa cum i-a cerut Opoziția, fiindcă procesul e extreme de greoi și presupune o criză prelungită, dar ar fi putut măcar explica o astfel de situație.

Liderul PNL, partid din care provine Klaus Iohannis a declarat că decizia președintelui de a o nominaliza pe Viorica Dăncilă în funcția de premier nu coincide cu poziția liberalilor. Ludovic Orban, liderul PNL, susține în plus că jocurile nu sunt făcute și că depinde de Uniunea Democrată a Maghiarilor din România votul pentru învestirea noii șefe a guvernului. Președintele liberalilor a mai spus că partidul său nu va participa la vot și că fără UDMR, noul guvern s-ar putea să nu aibă suficiente voturi. E mai mult o dorință a liberalilor, decât o posibilitate bazată pe realitate.

Apoi, e cel puțin ciudat că atât PNL, cât și Uniunea Salvați România i-au cerut președintelui alegeri anticipate, dar niciuna din aceste formațiuni nu a venit cu o propunere de premier. Potrivit Constituției, dizolvarea Parlamentului și declanșarea scrutinului anticipat poate avea loc doar dacă legislativul „nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de investiture” (Art. 89, Constituția României). Cel mai critic la adresa președintelui a fost Traian Băsescu. Din punctul lui de vedere, Iohannis și-ar fi periclitat al doilea mandat prin desemnarea Vioricăi Dăncilă. Pe rețelele sociale, președintele continua să piardă din simpatizanți, în vreme ce mai multe organizații civice au fost nemulțumite de felul în care a rezolvat Klaus Iohannis desemnarea noului premier.

Nu există, pe de altă parte, o analiză care să descrie în termini economici și politici ce-ar fi însemnat o criză de proporții care ar fi implicat suspendarea președintelui. În acest fel, de pildă, Călin Popescu Tăriceanu, șeful senatului ar fi devenit pentru o lună președinte interimar și ar fi promulgat repede toate modificările legilor justiției și codului penal.

Klaus Iohannis a calculat, probabil, că are timp să recupereze ceea ce va pierde acum și că electoratul lui nu va avea un candidat mai bun.

XS
SM
MD
LG