Linkuri accesibilitate

Între legionarism deghizat şi naţionalism-autoritar


Simboluri Noua Dreaptă (colaj de William Totok).
Simboluri Noua Dreaptă (colaj de William Totok).

Ce este și ce vrea organizaţia Noua Dreaptă din România şi Moldova.

Între legionarism deghizat şi naţionalism-autoritar
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:07:20 0:00
Link direct

Organizaţia radical-militantă şi ortodox-naţionalistă cunoscută astăzi în România şi în Moldova sub numele de Noua Dreaptă s-a creat la Bucureşti în preajma noului mileniu.

În urma unor neînţelegeri cu activiştii formaţiunii neo-legionare din Partidul pentru Patrie (fondat în 1993, devenit, în 2012, Partidul Totul pentru Ţară şi scos în afara legii în 2015), mai mulţi tineri au părăsit gruparea. Aceştia s-au decis să înfiinţeze o altă formaţiune. Motorul principal al acestei acţiuni a fost Tudor Ionescu. Într-un interviu înregistrat în vara anului 2001, Ionescu a calificat cauzele care au contribuit la înfiinţarea organizaţiei drept o „necesitate”:

„Noi ne-am înfiinţat la sfîrşitul anului 1999. Noua Dreaptă a apărut din necesitatea de a unifica o tendinţă, un curent, care exista deja la nivel naţional şi care nu avea o formă de exprimare unitară”.

Organizaţia a fost înregistrată oficial ca ONG, în 2000, sub numele Forumul Creştin Noua Dreaptă.

Afinităţile elective cu legionarismul interbelic au fost reliefate atunci de către Tudor Ionescu, care pînă astăzi a rămas şeful organizaţiei, cunoscută sub denumirea generică Noua Dreaptă:

„Nu cred că cineva poate să facă abstracţie de existenţa Mişcării Legionare interbelice şi de doctrina pe care a lăsat-o. Doctrină care, iată, poate fi pusă în valoare şi acum în anul 2001.”

Într-adevăr, nu numai în publicaţiile editate de Noua Dreaptă se poate identifica amprenta evidentă a legionarismului, ci şi în acţiunile publice ale organizaţiei. Într-un cîntec al grupului Brigada de Asalt, format din aderenţii organizaţiei, s-a montat vocea lui Corneliu Zelea Codreanu care în stilul unui predicator emfatic vorbeşte despre „ceasul biruinţei legionare” care „nu mai este departe”.

Pentru Tudor Ionescu Noua Dreapta este, în consecinţă „o structură militantă, radicală, creştin-ortodoxă, care-şi propune să redefinească dreapta, în termenii unei noi drepte”.

În primii ani de existenţă, organizaţia a publicat şase numere ale revistei „Noua Dreaptă“. După 2004, şi-a transferat activitatea publicistcă pe internet, editînd pe lîngă pagina propriu zisă a organizaţiei şi alte site-uri tematice dedicate unor personalităţi considerate modele ideologice sau precursori politici: Corneliu Zelea Codreanu, Radu Gyr, Petre Ţuţea, Horia Sima, Mihai Eminescu ş. a.

Direcţia pro-legionaristă a organizaţiei se desprinde din articolele programatice publicate în revista „Noua Dreaptă“ şi din numeroase comunicate şi articole răspîndite pe internet, inclusiv pe blogul organizaţiei, care, între timp, a fost închis.

Xenofobie şi homofobie ca program

Organizaţia are o linie strictă de acţiune îndreptată contra romilor, maghiarilor şi homosexualilor. Sintetizînd această linie programatică, Tudor Ionescu descrie direcţie de bătaie a organizaţiei ca o formă de luptă:

„Tocmai pentru că noi luptăm împotriva acestei societăţi, să-i spunem, multiculturale şi multirasiale”.

Lupta aceasta o exprimă Noua Dreaptă şi într-un cîntec, lansat de Brigada de Asalt, în care romii sînt descrişi drept „ciori”. Refrenul cîntecului este o adevărată apologie a urii rasiale:

„Urăsc ciorile, ne fură tot porumbul şi ne distrug culturile!”

Noua Dreaptă este, de asemenea, împotriva avorturilor, împotriva prezenţei României în Uniunea Europeană şi NATO, şi pledează pentru unificarea necondiţionată cu Republica Moldova.

Deşi luptă contra avorturilor, Noua Dreaptă se apropie de ideile unor grupuri neonaziste, atunci cînd susţine că „ar trebui să fie făcute avorturi gratuite pentru ţigani pentru că nu este în avantajul nici al ţiganilor şi nici al românilor ca ei să se înmulţească”.

Tot Ionescu oferă o explicaţie halucinantă pentru această atitudine, afirmîndă că „grupuri etnice minoritare sau grupuri etnice formate din migranţi, legali sau ilegali, au o creştere demografică superioară în faţa românilor. Mai devreme sau mai tîrziu vor avea şi controlul politic asupra României”.

Noua Dreaptă are filiale în Republica Moldova, Italia, Spania, SUA şi Germania şi a aderat, în 2004, la Frontul Naţional European – o asociaţie radicală de dreapta, supranaţională. Noua Dreaptă întreţine relaţii de colaborare cu numeroase grupuri radicale de dreapta din străinătate ca: Partidul Naţional-Democrat din Germania (NPD), Zorii Aurii din Grecia, Falange Española, Forza Nuova din Italia, Renaşterea Naţională Poloneză (Narodowe Odrodzenie Polski, NOP) şi Uniunea pan-ucraineană „Svoboda“. Încercarea de a fonda, în 2010, împreună cu Vatra Românească formaţiunea care urma să se numească Partidul Naţionalist a eşuat.

Profitînd de schimbarea legii electorale, organizaţia a reuşit, în 2015, să fie înregistrată ca partid politic, sub numele de Partidul Noua Dreaptă. Din iulie 2015, şi-a schimbat frontispiciul site-ului, a eliminat toate link-urile cu trimiteri la pagini administrate odinioară şi a îndepărtat simbolul organizaţiei, crucea celtică (emblemă folosită şi de multe alte organizaţii extremiste, înrudite, din Europa. Detalii privind astfel de simboluri pot fi citite în Ghidul de coduri, simboluri şi însemne ale extremei drepte, editat, în 2017, în limba română, de Fundaţia „Friedrich Ebert”.) Punîndu-se la adăpost de eventuale repercusiuni penale, în urma adoptării Legii 217/2015, prin care s-a completat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 31/2002 privind sancţionarea propagandei fasciste, negarea Holocaustului şi propagarea cultului unor criminali de război, Noua Dreaptă a eliminat şi cele 6 numere digitalizate ale revistei editate între anii 2001 şi 2004, dar şi comunicate de presă mai vechi, modificîndu-şi pînă şi programul politic din care au fost şterse trimiterile la legionarism.

Voluntarismul filialei ND din Moldova

Acţionînd voluntarist, filiala din Moldova, condusă de Sergiu Laşcu, nu este nimic altceva decît o organizaţie eclectică a Noii Drepte din România. Din ideologia adoptată nu lipsesc nici elementele anti-iudaismului militant, împrumutate din literatura antisemită clasică.

În rubrica destinată prezentării doctrinei, Noua Dreaptă din Moldova îi descrie pe evreii, pe internet într-un text programatic, ca ucigaşi ai lui Cristos: „Evreii nu şi-au înţeles chemarea. În loc de a deveni elementele de propagare a revoluţiei mesianice, au văzut în Fiul lui David un duşman al poporului lor şi l-au prigonit cu înverşunare.”

Semnificativă pentru imitarea liniei adoptate de organizaţia din România este şi înlocuirea acestui text doctrinar cu o scriere a lui Dumitru Stăniloae intitulată: „Ortodoxie şi naţionalism”.

Ca obiectiv principal, Noua Dreaptă din Moldova a preluat de la centru ideea unificării necondiţionate cu România. Agitaţia zgomotoasă în acest sens nu este nimic altceva decît o încercare de a-şi mări baza de susţinători şi de a-şi răspîndi ideologia toxică şi extremist-naţionalistă.

Previous Next

XS
SM
MD
LG