Linkuri accesibilitate

Vera Melniciuc: „Din cauza salarizării proaste, nimeni nu mai vrea să rămână să lucreze în sistemul de sănătate”


Vera Melniciuc

Interviu cu un medic ginecolog de la Chișinău despre depistarea precoce a cancerului de col uterin.

Ne aflăm în săptămâna în care anual se organizează un șir de acțiuni publice menite să crească nivelul de informare a femeilor despre importanța depistării precoce a cancerului de col uterin. Datele cu care operează autoritățile sanitare de la Chișinău arată că anual sunt înregistrate circa 300 de cazuri noi de cancer de col uterin iar dintre acestea 50 sunt mortale. Ce măsuri de prevenire sunt necesare și cum ar trebuie să se intervină la nivelul localităților rurale, unde vizita la medicul de familie este deseori amânată, o discuție pe această temă cu medicul ginecolog Vera Melniciuc.

Europa Liberă: Așadar, în perioada 28 ianuarie – 3 februarie este organizată Săptămâna de prevenire a cancerului de col uterin. Întâi de toate, cum ați putea descrie situația în care se află Republica Moldova la acest capitol? Autoritățile din sănătate spun că, zilnic, peste 700 de femei fac testul screening și previn maladia. Și totuși, lucrurile par a fi îngrijorătoare.

Vera Melniciuc: „Conform rapoartelor statistice, da, parcă situația este bună. Se raportează anual că peste 70 la sută din populația-țintă de femei, fiindcă femeile, la o anumită vârstă, trebuie să treacă o dată la trei ani testul la cancer de col uterin. Și conform rapoartelor statistice, parcă așa este, parcă în fiecare zi vin femei cărora li se prelevează un test și parcă situația ar trebui să fie foarte bună. Adică, practic, nu ar trebui să avem cancer de col uterin în grad avansat, dar, în același timp, aceleași statistici ne spun că aproape în fiecare zi decedează o femeie de cancer de col. Adică, parcă facem ceva, facem mult, ne străduim, fiindcă de fapt în ultimii patru-cinci ani facem un screening mai organizat; am micșorat cenzul de vârstă, vârsta țintită pe care am luat-o mai aproape de femei, ca să fie numărul de femei pe care trebuie să le implicăm în screening mai mic și să fie pe puterile asistenților medicali, medicilor de familie pentru a preleva într-adevăr la toate femeile acest test. Dar, cu părere de rău, nu este chiar atât de simplu și, în primul rând, cred că asta se datorează faptului că femeile migrează, adică nu stau într-un singur loc. Ele au venit, sunt un timp foarte scurt acasă, evident că la medic n-au mai mers, iarăși s-au întors la locul de muncă unde în unele țări lucrează legal și acolo este mai bine, fiindcă, de pildă, pot să se ducă…”

Europa Liberă: Dar ce posibilități au la îndemână femeile pentru a se opune acestei maladii, vorbind de localitatea în care se află?

Vera Melniciuc: „Deci, care este cea mai simplă metodă de depistare? Cancerul de col este o formă de cancer vizuală, adică noi îl vedem când el apare la stadiul de precancer, fiindcă, hai să spunem așa, de la infectarea cu virusul papilomului uman, căci astăzi este demonstrat că cancerul de col este provocat de un virus, pe care îl contaminăm, intră în celulele noastre și le modifică, transformându-le din celule normale în celule anormale. Și iată noi putem depista apariția însuși a virusului, apariția primelor celule anormale, că sigur că dacă a apărut o celulă anormală, asta nu înseamnă că este deja cancer, fiindcă organismul are forțe imune care opun rezistență, adică elimină această celulă anormală, una, două, zece și chiar mai multe. Și de la infectarea cu virus până la apariția cancerului trec 10-15 ani, adică avem suficient timp la dispoziție și dacă măcar o dată la trei ani mergem la medic pentru a face un test de screening, care e un test foarte simplu, foarte ușor de colectat; e o simplă vizită la medicul ginecolog unde cu o periuță specială se prelevează câteva celule de pe colul uterin.”

Europa Liberă: Și este gratuit?

Vera Melniciuc: „Absolut gratuit, indiferent că este femeia asigurată sau nu-i asigurată, testul la cancer de col este gratuit pentru toate femeile.”

Europa Liberă: Pentru prima dată, pentru a răspândi informația despre necesitatea prevenirii acestei maladii s-au implicat zeci de organizații, lideri religioși, persoane din mediul de afaceri. Se cerea schimbarea felului în care se comunică despre această maladie, ținta, cum ziceați Dvs., femeile să fie mai aproape?

Vera Melniciuc: „Știți, eu vreau să vă spun că iată, în genere, în perioada în care este o campanie de promovare mai intensă – iată, anul trecut s-au făcut foarte multe, o campanie așa de informare a populației și numărul de femei care se adresează anume pentru prelevarea testului pentru screening este în creștere, apoi treptat diminuează. Adică, femeile au uitat. Iată, în perioada când vine informația în toată ziua că trebuie să mergi la medic pentru screening, numărul de femeie care se adresează anume pentru screening este în creștere, pe urmă treptat descrește. Foarte mult fac medicii de familie, asistentele medicale, care invită femeile să meargă mai activ la medic pentru a li se preleva testul. Și eu vă spun că acolo unde femeile sunt receptive la apelul medicilor situația este mai bună, iar unde femeile spun că „știți, pe mine nu mă deranjează nimic și atâta timp cât nu mă deranjează, nu mă duc”, problema de bază este aceea că cancerul de col, ca și orice altă formă de cancer, de obicei, în stadiul incipient și în fază de precancer nu are nici un simptom clinic, persoana nu simte nicio incomoditate, n-o deranjează absolut nimic. Acesta și este scopul nostru – de a depista femeile asimptomatice. Adică, femeile care nu au nicio plângere, se socot perfect sănătoase, dar de fapt nu este așa.”

Europa Liberă: S-ar putea totodată ca nu doar faptul că femeile sunt deseori neglijente față de propria sănătate să fie o cauză. În ce măsură au acces la servicii medicale de calitate, care să le insufle dorința de a merge cât mai des la medicul de familie?

Vera Melniciuc: „Înțelegeți? Pentru a face un bine, hai să spunem așa, noi astăzi nu avem tehnologii supersofisticate pentru a trata diferite boli foarte serioase, afecțiuni grave ș.a.m.d., dar în ceea ce ține de cancerul de col, de fapt, nu avem nevoie de tehnologii foarte sofisticate. Avem nevoie doar de o lamă, o periuță, un fotoliu ginecologic și un specul de plastic care este la dispoziție oricând.”

Europa Liberă: Și îndrumarea unui medic la timp?

Vera Melniciuc: „Orice medic este capabil de a preleva calitativ un test pentru depistarea cancerului de col uterin, adică asta este accesibil pentru toată populația – și pentru acei care trăiesc la sate, și pentru acei care trăiesc la oraș. Dacă sunt femeile depistate cu anumite anormalități, deja urmează tratamente în cabinete specializate, dar ele vor fi selectate din rândul celor care au făcut deja screening și cărora le-a venit un rezultat anormal. Dacă vine un rezultat anormal, această femeie este referită la cabinetul de colposcopie și dacă la cabinetul de colposcopie se confirmă că este o stare precanceroasă, atunci va fi tratată în condiții de ambulatoriu sau la nivel de spital raional.”

Europa Liberă: Vreau să atragem atenția la modul în care în general se comunică cu pacientul, la comunicarea oamenilor din sistemul medical cu cei care se adresează. În ce măsură, iată, este motivant ca oamenii să vină cât mai des, să-și facă drum la medicul de familie?

Vera Melniciuc: „Eu cred că chestia asta că este lipsă de comunicare între medic și pacient sau populație, că până la urmă pacienții care vin pentru screening nu sunt pacienți, ci sunt oameni sănătoși, care au venit să-și facă o evaluare a stării de sănătate. Eu cred că undeva se exagerează prea mult că nu este comunicare și că nu se înțeleg. De fapt, toată lumea știe exact când este invitată pentru ce anume este invitată și ce trebuie să facă și care vor fi pașii următori. Adică, s-a luat un test, se așteaptă rezultatul, vine rezultatul și dacă rezultatul este anormal, femeia este ulterior invitată pentru o altă examinare și evident i se explică exact unde trebuie să meargă și ce fel de examinare trebuie să i se facă. Bine, admit că poate într-un sat unde a rămas un medic de familie care are peste 70 de ani, cu părere de rău, din cauza lipsei medicilor, mai sunt așa sate și poate este medicul mai puțin informat și câteodată se mai întâmplă să fie dezorientat, dar oricum pacientul va fi referit într-un centru medical raional unde activează un medic ginecolog care la sigur o să-i ofere pacientului o informație veridică în privința următorilor pași în tratament. Cu părere de rău, în timpul screeningului depistăm și cazuri de cancer avansat, de gradul 3 și gradul 4. Atunci facem ceea ce putem face, adică este oleacă tardiv, dar se mai întâmplă și cazuri fericite când după radioterapie în cazuri avansate noi avem efecte bune.”

Europa Liberă: Oamenii pot preveni, dacă e să ne referim la această maladie, dar de obicei amână un control și când e vorba de alte îmbolnăviri sau de simple dureri. Cum se pot produce schimbările sau ce măsuri vedeți necesare pentru a-i determina pe oameni să meargă mai des și să nu amâne vizita la medic?

Vera Melniciuc: „Eu cred că noi avem o…, nu vreau să spun cultură sanitară, că nu merge vorba de cultură sanitară, merge vorba despre cum zic rușii „avosi pronesiot” (poate că va trece), adică noi suntem un pic cam indiferenți față de propria sănătate. Noi credem că o să treacă de la sine. Azi mă doare aici, mâine mă doare dincolo, dar las’ că cumva lucrurile se vor rezolva de la sine, ceea ce nu-i corect. De pildă, peste hotare toată lumea știe că sănătatea este lucrul cel mai important și „dacă eu sunt sănătos, va fi sănătoasă și familia mea; eu voi putea să muncesc, eu voi putea avea grijă de mine și de toți cei din jurul meu”. La noi este invers – oamenii nu sunt obișnuiți să pună sănătatea în capul mesei. Deci, pentru a le rezolva pe toate, eu trebuie să fiu sănătos, în primul rând, eu. Nu avem noi chestia asta implementată în conștiința noastră, în gândurile noastre, că trebuie să fiu sănătos pentru a le reuși pe toate.”

Europa Liberă: Ziceam că este evident și, probabil, schimbările nu se vor produce foarte rapid, dar, totuși, care ar fi, în opinia Dvs., una sau două măsuri care în câțiva ani ar determina schimbarea situației?

Vera Melniciuc: „Sigur că trebuie să avem organizat un sistem bine pus la punct. Parcă lucrurile încep să se miște din loc cu organizarea screeningului; trebuie să dotăm, pe de altă parte, și instituțiile medicale cu utilaje destul de performante, care ne-ar permite depistarea foarte bună, fiindcă sigur că am prelevat testul este bine, dar trebuie să avem și laboratoare destul de bune pentru a depista cele mai mici schimbări care apar în testul prelevat și să spunem: „Da, aici nu este bine, femeia are nevoie de monitorizare ulterioară”. Doi: trebuie să avem elementar medici, asistenți medicali în toate colțișoarele țării, adică în toate raioanele, pentru că, cu părere de rău, lipsa asistenților medicali și a medicilor, în special, a medicilor de familie și chiar a specialiștilor, că specialiștii pleacă. Din cauza salarizării proaste, nimeni nu mai vrea să rămână să lucreze în sistemul de sănătate; lumea pleacă, fiindcă este bine apreciată peste hotare și pleacă în afara țării. Asta tot este o problemă și e o problemă foarte mare. Și sigur că trebuie de informat populația și nu doar medicii s-o informeze, fiindcă noi suntem o armată prea mică și avem prea mult de lucru, ca să oferim mai multă informație. Da, noi oferim informație, dar mai trebuie și un accent și văd cel mai mare ajutor în informarea populației și formarea conștiinței că sănătatea este primordială și cu ajutorul surselor de informare a populației, adică – televizor, presă, internet. Eu pun mare accent și pe publicitatea socială, mie îmi place la ziua de azi că sunt multe spoturi publicitare – „Ai grijă de sănătate”, „Consumă mai multe legume” etc.”

Europa Liberă: Cu îndemnul ca și cetățenii să fie mai atenți față de sănătate, vă mulțumim pentru amabilitatea de a fi alături de noi în această dimineață.

XS
SM
MD
LG