Linkuri accesibilitate

Vlad Gribincea: „Guvernarea încearcă să limiteze cum poate activitatea ONG-urilor”


Vlad Gribincea

Despre politicile președinției și ale guvernului de la Chișinău, un interviul cu preşedintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova.

Viziunile preşedintelui pro-rus şi guvernării pro-europene de la Chişinău se despart în multe privinţe, dar în unele subiecte par să coincidă totuşi. De exemplu, în cel al finanţării din exterior a societăţii civile. În luna mai, proaspăt revenit din Ungaria, Igor Dodon elogia legea maghiară privitoare la acest subiect, o lege extrem de criticată şi asemănată adesea cu cea mai represivă legislaţie de acest gen, cea rusească. La începutul acestei luni, preşedintele acuza deja indirect de propagandă organizaţia americană National Endowment for Democracy, pentru granturile oferite organizaţiilor neguvernamentale şi de media din Republica Moldova. De partea cealaltă, guvernarea nu doar critică, ci acţionează. Normele restrictive propuse la începutul acestei veri de Ministerul Justiţiei la un proiect de lege trezesc îngrijorare unor organizaţii cum e Amnesty International bunăoară, care a criticat propunerile ca fiind croite ca să înăbuşe democraţia. Discutăm subiectul la zi cu juristul Vlad Gribincea, preşedintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova.

Europa Liberă: Dle Gribincea, organizaţia condusă de Dvs., dar şi altele similare, văd o tentativă a autorităților de a limita finanţarea din exterior a ONG-urilor - limitare ce pune în pericol funcţionarea democraţiei - în propunerile Ministerul Justiţiei la legea cu privire la organizaţiile necomerciale, propuneri avansate la început de iulie sub forma a trei articole, 28,29 şi 30, propuneri care trebuie să fie incluse într-un proiect de lege ce se scrie de mai mulţi ani. Ministrul justiţiei, Vladimir Cebotari, ne spunea însă zilele trecute altceva despre acele amendamente. O să audiem chiar acum acea declaraţie a ministrului Cebotari, apoi revenim la discuţie.

Vladimir Cebotari: „Acele amendamente au fost demult reformulate într-o altă formă și ne pare rău că discutăm despre lucruri care nu există. Doi la mână, noi nu putem să retragem lucruri care și astăzi sunt în legislația noastră. Noi nu am insistat pe lucruri noi. Noi am insistat și insistăm pe lucruri care există, reglementate mai detaliat, și pe lucruri care vin din standardele atât ale Consiliului Europei, dar cât și ale OSCE în materie de organizații neguvernamentale. Eu am avut discuții cu mai mulți reprezentanți ai diferitor organizații internaționale, din păcate doar după ce ei au ieșit în spațiul public, şi le-am prezentat standarde și cazuri din Uniunea Europeană, din Statele Unite, standardele Consiliului Europei, după care mie mi s-a creat impresia că au înțeles și un alt punct de vedere. De aceea e bine de fiecare dată, pană a se comenta ceva, de a se înțelege și studia bine subiectul, ori trebuie să recunoaștem că de multe ori unele persoane fac declarații așa cum i le pregătesc consilierii sau asistenții ș.a.m.d., nu totdeauna noi toți reușim să studiem foarte detaliat un subiect sau altul. Nu asta am vrut să accentuez, însă, ci tot ce vroiam să spun e că nu vom avea nici cea mai mică abatere de la standardele Consiliului Europei. Și asta trebuie să înțelegea toată lumea care vrea să înțeleagă. Şi să vă mai spun încă ceva, ceea ce nu ați vrut probabil să înțelegeți, dacă ne tot întoarcem la acest subiect: eu am anunțat că ministerul nu are o variantă de proiect definită, era vorba despre o variantă care se discuta în grupul de lucru, ceea ce înseamnă că era o variantă care nu trebuia să iasă din grupul de lucru decât până când grupul de lucru va ajunge la concluzia că este gata să fie prezentată publicului pentru dezbateri. Noi înțelegem că acest lucru nu s-a dorit să se producă şi, pentru că erau prea multe speculații, această variantă a fost făcută publică.

Dar vă mai spun o dată: nu trebuie să retrăiască nimeni, căci această lege nu curând va fi promovată, mai este încă foarte mult de lucru, însă sunt foarte multe de schimbat, inclusiv sunt plângeri că nu au fost incluse mai multe persoane în grupul de lucru, ceea ce urmează a fi rezolvat, apoi vom merge înainte. Haideți să nu împărțim blana unui urs care încă nu există.”

Europa Liberă: Dle Gribincea, cum comentați această declarație?

Vlad Gribincea: „Eu am să încep cu standardele Consiliului Europei și dreptul comparat. Există doar trei țări în Consiliul Europei în care astfel de limitări există, este vorba despre Federația Rusă, Azerbaidjan și Ungaria. Toate aceste trei țări au fost criticate de Consiliul Europei, atunci când au decis să introducă limitări pentru finanțarea ONG-lor în funcție de proveniența lor. În ceea ce privește Consiliul Europei, Consiliul Europei nu acceptă limitarea activității ONG-urilor finanțate din afară, comparativ cu activitatea ONG-urilor finanțate din interior.”

Europa Liberă: Dar ministrul Cebotari susţine că propunerea ministerului nu mai e așa cum era iniţial, într-un proiect de lucru.

Vlad Gribincea: „Eu am impresia că e o neînțelegere la mijloc. Toate opiniile care au venit, au venit la un proiect făcut public de Ministerul Justiției după revizuire. Inițial versiunea era mai intrusivă și spunea că ea se aplică ONG-urilor care influențează procesul legislativ. Acum această frază este exclusă și spune că influențarea procesului legislativ nu cade sub incidența acestei limitări.”

Europa Liberă: Vreți să spuneți că, chiar dacă s-au schimbat, propunerile Ministerului Justiției nu s-au schimbat substanțial?

Vlad Gribincea: „Vreau să spun următorul lucru: proiectul propune ca organizațiile care primesc fonduri de peste hotare mai mult de 80% în cazul Republicii Moldova, să nu aibă dreptul să se expună pe chestiuni care ar putea direct sau indirect să coincidă cu poziția unor partide. Acest lucru nu este în concordanță cu standardele Europei, iar cele trei țări în care astfel de limitări au fost și există la moment au fost foarte dur criticate de Consiliul Europei.

S-a menționat aici că există și alte țări cu astfel de limitări. Întrebarea este - pentru ce trebuie să limiteze activitatea ONG-urilor, care e acea valoare democratică pe care vrem să o promovăm? Și această întrebare a fost adresată Ministerului Justiției. Ministrul Justiției a spus că scopul este de a preveni influențarea prea multă a politicilor publice din afara Republicii Moldova. Chiar așa?

Guvernul Republicii Moldova primește circa 20% din fondurile sale din asistență externă cu anumite condiții. Statul vrea să primească fonduri din exterior sub condiții, dar să interzică ONG-urilor să intervină aici. Am impresia că nu este acest scop. Scopul este altul - ca urmare a inițiativelor de liberalizare a capitalului, ONG-urile s-au opus și în final autoritățile au renunțat la asta; ca urmare a inițiativei de schimbare a sistemului electoral, ONG-urile, de asemenea, tranșant, s-au expus că nu e o idee bună, deci acum guvernarea încearcă să limiteze cum poate activitatea ONG-urilor.”

Europa Liberă: Amnesty Internatrional a spus la începutul acestei luni că aceste propuneri riscă să înăbuşe societatea civilă. ECNL, o organizaţie cu misiunea de a promova un mediu juridic și fiscal care să permită societății civile din Europa să se dezvolte, a spus și această organizație că propunerile contravin standardelor internaționale și europene privind libertatea de asociere. Dar ministrul sugerează că astfel de organizații ar fi fost cumva influențate de organizații ca ale Dvs., pentru că ați fi speculat subiectul. Cam așa înțeleg eu ceea ce spune ministrul.

Vlad Gribincea: „Cred că dl ministru trebuie să-și comenteze opiniile. Lucrurile sunt însă certe: există avizul Comisiei de la Veneția pe legislația rusă, există avizul Comisiei de la Veneția pe legislația ucraineană, există avizul Comisiei de la Veneția pe legislația Ungară – toate sunt negative. Mai mult chiar, în cazul Rusiei, spre exemplu, nu există limitări pentru ONG-uri să intervină în lucrurile interne.

Unicul lucru care se impune este să te înregistrezi și să declari că primești fonduri din exterior cu titulatura „agent străin”, iar acest lucru se întâmplă și în Ungaria. În Republica Moldova lucrurile se propun a fi mult mai intruzive, adică ca ONG să nu poată să facă anumite activități.”

Europa Liberă: Dle Gribincea, am vrea să descrieți un pic situaţia apelând la activitatea şi finanţarea organizaţiei Dvs. Dacă aceste amendamente propuse de Ministerul Justiţiei vor fi adoptate în varianta în care sunt acum prezentate în lege, ce dificultăţi aţi putea avea?

Vlad Gribincea: „Dați să vă dau un exemplu: să ne imaginăm că se discută despre introducerea pedepsei cu moartea, chestiune care se discută prin regiune, în Turcia spre exemplu. Dacă un ONG s-ar opune acestei inițiative, iar această inițiativă în același timp ar fi fost susținută de un partid, ONG-ul nu ar avea dreptul să facă lucru acesta, conform acestei inițiative. Sau integritatea Republicii Moldova. Dacă cineva s-ar opune unui acord de reglementare transnistrean, inițiativă care este promovată de un partid sau căreia se opune un partid, de asemenea ONG-le nu ar avea dreptul să intervină dacă primesc finanțare din exterior. Interesant este că dacă primesc finanțare din interior, pot să facă acest lucru. Şi atunci ne reducem la două fundații pe care toți le cunoaștem.

Legislația actuală și proiectul de lege în versiune inițială prevedea limitarea activității ONG-urilor, dar nu pentru tot spectrul pe treburi publice, ci doar pentru alegeri. Da, când e vorba de alegeri, ONG-urile nu ar trebui să susțină candidați, deoarece trebuie să existe o monitorizare clară a finanțării campaniei electorale. Acest lucru este în legislația actuală menționat și legislația actuală, apropo, nu interzice finanțarea din exterior a anumitor chestiuni ce țin de agenda politică.

Am impresia că dl ministru nu a fost foarte explicit, din contra chiar a spus că legislația actuală, ceea ce se propune prin cele trei articole, conţine deja astfel de norme. Nu este adevărat. Legislația actuală permite, spre exemplu, ONG-urilor să se opună astăzi unui referendum de introducere a pedepsei cu moartea când acest lucru este promovat de un partid. Proiectul nou de lege spune, însă, că dacă susții sau te opui unei inițiative, direct sau indirect susținută de un partid sau când ai putea fi asimilată unei organizației politice, gata, deja intervii sub interdicție și ceea ce este și cel mai interesant, sunt sancțiunile pentru asta. Se introduce o raportare mai drastică decât raportarea existentă pentru companii și se introduc sancțiuni destul de mari care sunt aplicate fără o procedură anumită, decât la discreția Ministerului Justiției.

În Federația Rusă, spre exemplu, dacă încalci legea, intri sub incidența legii penale sau contravenționale unde sunt reguli clare, unde există prezumția nevinovăției. În cazul Republicii Moldova, procedura nu este așa, e totalmente nescrisă, e la discreția Ministerului Justiției, ceea ce de asemenea este o problemă.”

Europa Liberă: Dle Gribincea, ministrul zice că încă e mult până departe, încă e mult până va fi avansat acest proiect în dezbatere parlamentară. Ce demersuri, ca organizație neguvernamentală, aveți de gând să faceţi în continuare, ca să nu existe prevederi represive la adresa societății civile în legea care va fi votată?

Vlad Gribincea: „Trebuie să vin aici cu câteva clarificări. În anul 2016 Centru de Resurse Juridice pe care am onoarea să-l conduc a făcut o analiză a legislației actuale în domeniul funcționării ONG-urilor și le-am prezentat la Ministerul Justiției. Ca urmare a celui raport, ministrul Justiției a spus, dl Cebotari, că el creează un grup de lucru cu scopul de a îmbunătăți legislația în domeniul funcționării ONG-urilor, nu de a introduce interdicții suplimentare. Am lucrat 14 luni niciodată nu s-a discutat despre limitări de genul dat. Până în luna iulie, când proiectul de lege era deja gata, el a fost definitivat și gata pentru a fi promovat la Guvern, şi au apărut acele trei articole. Așa că argumentul că proiectul nu este în versiune finală nu sunt valabile.

Consultările pe acest proiect au avut loc în luna septembrie 2016. Au avut loc peste 40 de ședințe a grupului acestui de experți, proiectul era gata spre promovarea la Guvern, iar aceste trei articole au determinat blocarea lui la Ministerul Justiție. Dacă acest proiect de lege se mai tergiversează la Ministerul Justiției nu știu cât, deoarece conform planului de activitate a Guvernului și agendei de asociere, proiectul trebuie adoptat până la sfârșitul anului, dar dacă totuşi proiectul se mai reține până la sfârșitul anului, începutul anului viitor, atunci intrăm într-o perioadă preelectorală, iar în această perioadă preelectorală nimeni nu dă garanție că proiectul, bun sau prost, va fi adoptat într-o versiune bună. Din câte înțelegem noi toți, predispoziția deputaților în ajunul alegerilor e mai mult de a închide gura oricui care critică.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG