Linkuri accesibilitate

Vlad Bercu: „Republica Moldova a fost foarte bună, deseori, la elaborarea unor legi conforme standardelor europene, dar a fost restanțieră la aplicarea lor”


Economistul Vlad Bercu

Interviul dimineții cu un analist economic despre realizarea Acordului de Liber Schimb cu UE.

Realizarea Acordului de Liber Schimb cu UE a oferit în ultimii doi-trei ani avantaje peste așteptări Republicii Moldova, a apreciat șeful delegației UE la Chișinău, Pirkka Tapiola. Ce se așteaptă însă în continuare de la autoritățile moldovene? Aceste și alte subiecte economice ale ultimei decade privite împreună cu analistul economic Vlad Bercu.

Europa Liberă: Dle. Bercu, vom începe cu faptul că șeful delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Pirkka Tapiola, a apreciat la capătul unui proiect de realizare a Acordului de Liber Schimb cu UE că avantajele de care s-a bucurat Republica Moldova au fost peste așteptări. Ce trebuie să înțelegem din această apreciere ce pare să fie o știre bună, nu?

Vlad Bercu: „În primul rând Republica Moldova a demonstrat că poate să asimileze fondurile europene și anume cele acordate pentru proiectul respectiv. Au fost elaborate un șir de acte legislative, au fost transpuse în legislația națională peste 50 de directive europene. Dar ceea ce cred că a avut în vedere în primul rând diplomatul european și ceea ce l-a făcut să facă declarația atât de optimistă este creșterea exporturilor moldovenești pe piața europeană care, iată, au ajuns în anul 2016 la o pondere de 65%. Au crescut și exporturile de produse agricole, în condițiile în care de fapt există un embargou pe piața rusă. Aceste fapte l-au făcut să fie foarte optimist, să facă aceste declarații: avantajele au fost pozitive și implementarea Acordului este peste așteptări.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, vorbim de un proiectul încheiat după 41 luni și un buget de 2,8 milioane de euro, un proiect care a presupus în principal scopuri de racordare a legislației naționale la directivele europene și transpunerea Acquis comunitar. Dacă e să ne uităm, însă, pe domenii mai înguste, de exemplu vizând energetica, experții Comunității Energetice Europene au publicat recent un grafic în care se regăsesc diverși indicatori privind progresul punerii în practică a legislației europene ce ține de domeniul energetic și acolo, de exemplu, Moldova figurează printre restanțieri. Ce înseamnă să fii restanțier în așa caz, în timp ce parcă privit la modul general un proiect ce vizează punerea în practică a Acquis comunitar arată pozitiv?

Vlad Bercu: „Aveți dreptate când spuneți că banii au fost oferiți pentru racordarea legislației la normativele sau la regulile europene. Dar înainte de a vorbi despre declarația sau opinia experților Comunității Energetice Europene, trebuie să spunem că, chiar în conferința de totalizare în care a fost prezentat raportul privind implementarea proiectului, s-a spus că următoarele obiective sunt implementarea acestei legislații, ridicarea competitivității producției moldovenești.

Republica Moldova totdeauna, sau deseori a fost foarte bună la elaborarea unor documente, a unor legi conforme standardelor europene, dar a fost restanțieră la implementarea acestor legi. Competitivitatea rămâne o problemă care reduce din fluxul de produse moldovenești care ar putea intra pe piața europeană. Să nu uităm că, de fapt, autoritățile se chinuie deja de mai mulți ani ca să obțină statutul de țară care poate exporta produse animaliere pe piața europeană și deocamdată nu a obținut acest statut, adică nu putem exporta produse animaliere.

Cât privește sectorul energetic, acesta nu se deosebește de altele. Dacă privim declarația Comunității Energetice Europene, este o situație generală ca și pe alte domenii. Ei spun că suntem restanțieri în primul rând la măsurile implementate, deci au fost implementate doar 10% din măsurile care se prevedeau. Din punct de vedere instituțional se produc prea puține schimbări, transpunerea legislației comunitare în legislația națională iarăși este un domeniu care provoacă critici din partea Comunității Energetice Europene, domeniul energetic este un domeniu mai mult conectat la sistemul CSI-ist decât alte domenii.”

Europa Liberă: Și în acest sens s-au produs anumite evoluții? V-aș întreba punctul Dvs. de vedere, pentru că autoritățile par destul de optimiste cel puțin când vorbesc despre cum evoluează lucrurile pe subiectul construcției de noi interconexiuni cu sistemele electroenergetice ale Uniunii Europene prin România?

Vlad Bercu: „Povestea interconexiunii este foarte veche, ea vine încă de pe atunci când un prim-ministru spunea că România nu ne-a dat niciun „carandaș”. Relațiile cu România, pentru că în sensul acesta cu România se fac interconexiunile, au depins de forțele care au fost la putere. Dialogul privind construcția acestor interconexiuni ba se înviora, când erau unii la putere, ba era blocată sau era înghețată, atunci când erau comuniștii la putere. În anul 2014 lucrurile s-au mișcat din loc într-o măsură oarecare când a fost semnat un memorandum cu România privind interconexiunile - obiectivul respectiv a fost inclus în strategia energetică până în anul 2030. Pare să existe o voință politică, un suport politic acestei probleme și în situația aceasta pare că lucrurile se mișcă, dar ele nu au depășit nivelul unor discuții, al semnării unor documente, nu au început lucrările practice, nu a început construcția ca atare.”

Europa Liberă: Probleme bancare acum, de neevitat când este vorba de starea de lucruri în Republicii Moldova. S-a relatat despre o ședință, dle Bercu, la Chișinău, organizată la inițiativa speakerului, prim-ministrului și guvernatorului Băncii Naționale. Ședință în care reprezentanți ai companiilor Kroll și Steptoe and Johnson au vorbit cu autoritățile despre progresele realizate în cadrul investigației privind recuperarea banilor furați din cele trei bănci jefuite la un moment dat. Vești bune cumva? Sau doar, deocamdată, un proces stabil, în care banii n-au fost găsiți încă?

Vlad Bercu: „Este evident că problema interesează nu numai autoritățile, dar și populația. Nu aș zice că au fost făcute progrese în recuperarea banilor. Chiar însuși Ministerul Finanțelor a spus că deocamdată nu a fost recuperat niciun bănuț din milioanele fraudate din cele trei bănci care au falimentat. Important este că compania a găsit urma banilor, urma a 600 de milioane. Este adevărat că autoritățile imediat au început a vorbi despre faptul că frauda a fost de 600 de milioane.”

Europa Liberă: Ce înțelegeți Dvs. din asta?

Vlad Bercu: „Eu înțeleg că Kroll a găsit o parte din banii din miliardul furat.”

Europa Liberă: Și ceilalți dacă nu-i găsește Kroll, noi uităm despre ei?

Vlad Bercu: „Nu, nu uităm despre ei. Kroll a găsit, cel puțin a luat urma acestor bani, a elaborat o strategie, a prezentat-o autorităților, urmează să fie deja întreprinse acțiuni în vederea inițierii unor dosare sau a unor acțiuni în judecată în țările în care au ajuns banii. Cu toate că în nota informativă a Băncii Naționale se spunea clar că o bună parte din bani se află chiar în Republica Moldova.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG