Linkuri accesibilitate

Vitalie Ajder: „Vrem să atragem atenția asupra unei specii care riscă să dispară de la noi din țară”


Un cuib de cocostârci la Parcova

Interviul dimineții despre berze și cocostârci, păsări în curs de extincție, simbol al Moldovei, cu președintele Societății pentru Protecția Păsărilor și a Naturii.

Unul dintre simbolurile Moldovei – cocostârcul sau barza albă – devine pasăre tot mai rară pe bolta cerească, cel puțin de-asupra meleagurilor din stânga Prutului. Un recensământ al cuiburilor de cocostârc, realizat de o organizație neguvernamentală, Societatea Pentru Protecția Păsărilor și a Naturii, arată că înaripatul simbol pare să prefere tot mai mult alte locuri de reședință. Tema convorbirii noastre de peste câteva minute cu președintele acestei societăți, biologul și ornitologul Vitalie Ajder.

Europa Liberă: Un prilej mai deosebit pentru convorbirea din această dimineață: un recensământ al cuiburilor de cocostârc. Societatea Dvs., dle Ajder, o organizație neguvernamentală, a realizat, cu ajutorul mai multor voluntari, această cercetare. Ce sentimente rămân la capătul acestui recensământ? Ce arată cifrele și observațiile directe?

Vitalie Ajder: „În primul rând, suntem foarte mulțumiți de rezultatele acestui recensământ. Suntem uimiți pe de altă parte cât de multă lume a participat. În total, peste 86 de persoane ne-au trimis chestionarele îndeplinite, de multe ori și cu poze. Astfel încât avem nu doar numărul, să zicem, de berze pe care în mod normal îl avem, care cuibăresc la noi în țară, dar avem și o bibliotecă interesantă cu pozele aproape tuturor cuiburilor de la noi din țară.

Vitalie Ajder
Vitalie Ajder

Sperăm ca pe anul viitor să continuăm acest recensământ, iar numărul lor să crească în continuare. Astăzi, numărul lor în continuare crește, chiar dacă am încheiat acest recensământ, am ajuns deja la peste 265 de cuiburi pe toată țara. Avem desigur și goluri. În unele raioane nu avem date despre numărul cuiburilor care sunt, cum sunt raionale Briceni sau Ocnița. Suntem siguri că acolo sunt cuiburi, însă nu au ajuns din păcate la noi.”

Europa Liberă: Sugerați că de fapt numărul cuiburilor, numărul familiilor de cocostârci, este în creștere pe parcursul vremii? Sau vă referiți doar la parcursul cercetării?

Vitalie Ajder: „Ne referim strict la perioada din anul acesta care au fost colectate. Dar reieșind din datele care au fost recent publicate, ziceau că numărul cuiburilor este undeva un pic peste 200…”

Europa Liberă: Cu alte cuvinte, se pare de două ori mai puțin decât în anii 1960.

Vitalie Ajder: „Da, asta de fapt a fost marea problemă care a fost semnalată, faptul că numărul berzelor sau a cocostârcului a scăzut foarte mult în perioada de după anii 60, atunci când marile râuri sau marile zone umede au fost desecate, râurile au fost îndiguite, iar păsările au început să-și găsească cu dificultate hrană. Pe de altă parte, construcțiile umane nu au mai permis construcția cuiburilor cu ușurință, cum sunt casele care au acoperișuri cu foi de ardezie. Ele până atunci erau acoperite cu stuf, iar păsările își făceau cu mult mai mare ușurință cuiburile.”

Europa Liberă: De fapt, nu este vorba doar de o întâmplare de interes ornitologic. Barza albă cu strugure în cioc fiind și unul dintre simbolurile Moldovei, ar fi nefiresc, într-un fel, să nu existe și niște preocupări mai speciale pentru soarta ei. Mai ales că un alt simbol, bourul, de exemplu, a dispărut... Cum se manifestă aceste preocupări, dacă se manifestă, inclusiv din partea autorităților statului?

Vitalie Ajder: „Momentan nu avem nicio solicitare din partea statului să oferim date sau statistica pe care am obținut-o. Pe de altă parte, acest simbol sau faptul că pasărea este foarte ușor de recunoscut ne-a și ajutat să desfășurăm acest recensământ, pentru că pe de altă parte sunt păsări care sunt mult mai dificil de recunoscut, iar acest lucru ne-am gândit că va fi în favoarea noastră. De aceea am lansat acel recensământ al berzelor din RM, la care au participat după cum v-am zis foarte multă lume și sperăm că într-un viitor apropiat să avem mai multe cuiburi pentru că vrem să fim cât mai aproape de numărul real al cuiburilor din R. Moldova.”

Europa Liberă: Anterior erau solicitări de a include barza, inclusiv și alte specii de păsări, în Cartea Roșie. Dvs. credeți că asta ar putea cumva soluționa problema numărului lor? Asta ar putea capta atenția autorităților?

Vitalie Ajder: „Desigur, dacă vrem să atragem atenția asupra unei specii care riscă să dispară de la noi din țară – este o soluție. Însă pe de altă parte, includerea ei doar într-o Carte Roșie nu rezolvă nimic. Aceasta de cele mai multe ori se reduce doar la atât, cu un text scris în

Nu sunt proiecte de conservare, nici măcar nu există conceptul de conservare a biodiversității...

Cartea Roșie. Trebuie efectuate măsuri concrete de conservare, lucru care în R. Moldova nu se realizează sub nicio formă. Nu sunt proiecte de conservare, nici măcar nu există conceptul de conservare a biodiversității, la moment. Sperăm ca într-un viitor, autoritățile să înțeleagă acest lucru și să finanțeze proiecte de monitorizare și conservare a unor specii care sunt periclitate la noi în țară.”

Europa Liberă: În general, numărul cocostârcilor pare să se reducă considerabil din cauza degradării habitatelor, intensificării agriculturii și industriei, utilizării pesticidelor, desecarea zonelor umede sau deteriorarea calității râurilor mici. Dar mediul uman, atitudinea oamenilor față de această pasăre care a ales să trăiască în preajma oamenilor are vreo relevanță în acest sens? Altfel spus, numărul în descreștere al berzelor se explică cumva și prin răutatea și lipsa de cultură ecologică a oamenilor unui loc sau altul?

Vitalie Ajder: „Din fericire, barza albă este înconjurată de multe legende, faptul că dacă îi distrugi cuibul, îți poate aduce foc la casă… Dar nu doar asta. Cred că totuși oamenii de la noi din țară iubesc barza albă cu adevărat. Am avut o sumedenie de istorii de-a lungul acestui an când am colectat date. De exemplu, un cuib din orașul Orhei s-a prăbușit acum ceva timp, iar gospodarul în curtea căruia cuibărea păstrarea a făcut un postament, a ridicat cuibul cu tot cu pui care erau încă la cuib, a ridicat cuibul pe acel postament, iar păsările aduse au continuat să vină să hrănească puii.

Un alt caz a fost undeva în sud, în raionul Cimișlia, iarăși, când după spusele proprietarului, chiar anul trecut știam cu siguranță că acolo era un cuib și nu-l găseam, ne uitam uimiți unde a dispărut cuibul. Am întrebat proprietarul unde este cuibul, ne-a zis că a tăiat toamna trecută arborele în care era cuibul, fiindcă era foarte uscat, era și normal, însă vecinul de la vale a pus un postament și păsările au venit și au ocupat acel cuib. Deci, acțiunile omului sunt oarecum în favoarea berzei.

Per general, problema stâlpilor care sunt înlocuiți în Moldova, am observat această tendință ca stâlpii de beton să fie înlocuiți, mulți dintre ei aveau cuiburi vechi, iar stâlpii odată ce au ajuns jos cu tot cu cuib, cuibul nu a fost restituit pe stâlp, nu au fost făcute platforme cum se practică în toată lumea, nu doar în țările vecine, acele platforme ușurează oarecum cuibărirea pasărilor, nu permit ca păsările să aibă contact cu linia de tensiune, astfel încât aceste cazuri de mortalitate când păsările se electrocutează dispar. Am vorbit și cu reprezentanții de la electricitate. Dânșii ne-au zis că încearcă să facă stâlpii cât mai incomozi, astfel încât păsările să nu mai cuibărească pe stâlpi, pentru a evita cazuri de electrocutare și avariile pe linii.

Dar pe de altă parte acest lucru credem noi joacă în defavoarea păsărilor, iar numărul lor, care relativ recent a crescut un pic, acum credem că numărul lor va descrește iarăși, din cauza lipsei locurilor de cuibărit.”

XS
SM
MD
LG