Linkuri accesibilitate

Viorica Olaru-Cemîrtan: „Prin Eustory Moldova focalizăm atenţia elevilor la aspecte din istoria localităţii, a comunităţii lor” (VIDEO)


Interviul dimineții despre „Eustory Moldova” cu cercetătoarea istoric organizatoare a concursului.

În Republica Moldova se desfășoară în premieră un concurs pentru tinerii pasionaţi în istorie – Eustory Moldova. Participanţii sunt invitaţi să cerceteze şi să descopere file şi personalități mai puţin cunoscute din istoria localităţilor de baştină. Altfel spus, să povestească despre viaţa unor oameni simpli, dar care au lăsat o amprentă importantă la nivel local şi nu doar. Mai multe detalii în interviul de peste câteva minute cu una dintre organizatoare, cercetătoarea Viorica Olaru Cemîrtan, doctor în istorie.

Viorica Olaru-Cemîrtan
Viorica Olaru-Cemîrtan

Viorica Olaru-Cemîrtan: „Concursul Eustory Moldova este o iniţiativă care se întâmplă la nivel european de mai bine de 20 de ani, în practic peste 20 de ţări europene. Iniţiativa, care aparţine Fundaţiei Köber din Germania, are ca scop să stimuleze elevii prin cercetare să studieze subiecte ce ţin de istoria localităţii lor. E vorba de tematici mai mult sau mai puţin controversate şi care în manualul școlar de istorie nu prea sunt abordate.

Interviul dimineții: cu Viorica Olaru-Cemîrtan despre concursul Eurostory Moldova
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:14:06 0:00
Link direct

Pentru Moldova iniţiativa Eustory este o noutate. Venim cu o abordare un pic diferită de ceea ce promovează manualul de istorie din şcoală. Manualul are o viziune globală asupra fenomenelor istorice la nivel naţional, internaţional. Prin Eustory Moldova noi dorim să focalizăm atenţia elevilor la aspecte din istoria localităţii, a comunităţii lor, din imediata apropiere. Noi credem că de fapt istoria mare se bazează pe faptele care sunt un pic mai mici, dar a căror valoare şi a căror impact este important.”

Europa Liberă: Putem spune că Dvs. puneți accentul nu pe evenimente, ci pe personalităţi?

Viorica Olaru-Cemîrtan: „Este absolut corect. Genericul acestui concurs este „descoperim eroi în localitate la noi”, tocmai din considerentul că oamenii fac istoria. Sunt foarte mulţi oameni

Genericul acestui concurs este „descoperim eroi în localitate la noi”, din considerentul că oamenii fac istoria...

care prin experienţele lor de viaţă, prin trăirile, prin valorile pe care le-au promovat au arătat nişte exemple de demnitate, de verticalitate, au rezistat în condiţii foarte dificile, au depăşit anumite circumstanțe absolut cutremurătoare.

Întreg secolul al XX-lea ne oferă atâtea experienţe controversate chiar, de la frumoasa poveste de reîntregire a neamului românesc, până la ocupația sovietică, după care urmează rezistența anti-sovietică aici, în Basarabia, Mişcarea de eliberare naţională, războiul de pe Nistru. Deci, toate aceste procese au generat cu siguranţă şi oameni, şi eroi pe care nu-i cunoaştem, prin acest concurs propunem elevilor începând cu clasa a şaptea şi tinerilor până la 21 de ani, inclusiv studenţilor din anul întâi şi doi să se implice într-un studiu de proporție medie asupra unor persoane a căror viaţă chiar poate deveni un subiect de învăţare pentru tânăra generaţie, pentru cei care astăzi caută valori şi modele de urmat.”

Europa Liberă: Cine de fapt poate fi protagonistul unei asemenea cercetări? Ce trebuia să fi făcut acest om ca să poată fi obiectul acestei cercetări?

Viorica Olaru-Cemîrtan: „Noi nu vrem să căutăm eroi deja consacrați, despre dânșii s-a scris deja. Ne interesează personalitățile din rândul oamenilor simpli despre care nu s-a mai scris anterior, despre care nu sunt cărţi, articole, studii, dar care cu siguranţă în virtutea anonimatului lor au dat o lecţie de viaţă. De exemplu, poate fi o bunică care a crescut şase copii în timpul foametei şi care i-a învățat să fie oameni buni, cu suflet mare, să facă lucruri bune, să-şi ţină cuvântul pe care-l dau. Poate fi bunăoară un tânăr care a luptat pe Nistru şi-a sacrificat viaţa şi despre care puţin se cunoaşte sau a cărui nume este pus doar pe o piatră funerară undeva, pe un monument.

De asemenea, un erou poate fi o persoană care a contribuit la ridicarea bisericii în sat sau o persoană care are un caiet de poezii sau unul cu proză despre care ştiu doar membrii familiei. Iată aşa gen de eroi vrem, foarte neobișnuiți. Vrem să spargem stereotipurile. Pentru a fi erou, cum spunea şi Napoleon Bonaparte, nu trebuie să faci nişte fapte eroice la nivel stelar. Este suficient să te autodepășești şi să rezişti cu demnitate în circumstanţe foarte grele. Cu siguranță, asemenea circumstanțe au fost nenumărate pe parcursul secolului al XX-lea. Dacă ne uităm în jurul nostru, fiecare dintre noi îşi are chiar în familie câte un erou, datorită căruia în fiecare zi are motivaţie să facă ceva, probabil are şi un model de viaţă.”

Europa Liberă: În urma acestei cercetări au de câștigat în primul rând tânărul care a investighează şi care poate câştiga o călătorie în Germania, comunitatea care îşi recuperează o parte din istoria mai puţin cunoscută. Dar cine mai are de câştigat?

Viorica Olaru-Cemîrtan: „Este o relaţie win-win, adică câştig-câştig. Are de câştigat, în termen mediu, memoria noastră identitară, pentru că vom revizui anumite experienţe. Are de câştigat istoria locală pentru că se vor completa lacunele,

Are de câştigat, pe termen mediu, memoria noastră identitară...

locurile goale care există în istoria fiecărei localităţi. Vor avea de câştigat alţi oameni interesaţi de cultura noastră, de patrimoniul nostru, precum şi cercetătorii din domeniu pentru care aceste lucrări, pe care invităm acum să fie trimise la concursul nostru, pot constitui surse de inspirație pentru ulterioare cercetări.

E un câştig imediat pentru participanţi pentru că au ocazia să meargă la această tabără din Berlin din vara anului 2018 unde vor socializa cu ceilalți câștigători din ţările UE şi din cele din Parteneriatul Estic, care participă pentru prima dată. În acelaşi timp, va câştiga şi comunitatea, şi viitoarele cercetări mai mari.”

Europa Liberă: Europa Liberă: Aţi menţionat că este un fel de alternativă istoriei predată în şcoală. În ce măsură o asemenea cercetare în centru căreia stă povestea unui concetățean îi poate interesa mai mult pe tineri decât istoria predată în şcoală?

Viorica Olaru-Cemîrtan: „Este o alternativă sau, mai bine spus, o completare a programei şcolare, cred că îi poate interesa din perspectiva că le oferă posibilitatea să practice nişte abilităţi, să devină mici cercetători dezvoltându-și gândirea critică, asumându-și analiza unor surse de informaţie, surse istorice.

Diversitatea surselor istorice va constitui unul din criteriile forte în baza cărora se va evalua fiecare produs. Cred că îi va permite tânărului să-şi dezvolte şi abilitățile de comunicare în comunitate pentru că el este pus în situaţia să studieze infrastructura surselor. El trebuie să vadă de unde poate găsi anumite documente, de exemplu, din arhiva personală a familie sub formă de fotografii, scrisori, poate jurnale sau alt gen de manuscrise pe care le deţine familia eroului respectiv. El trebuie să mai studieze în arhiva locală sau în cea naţională în cazul în care persoana a fost, de exemplu, deportată, a fost trimisă în gulag sau supusă unor presiuni.

De asemenea, trebuie să studieze poate ceva din bibliotecă, să contureze contextul istoric al localităţii respective, să studieze un pic din contextul general istoric din acea perioadă. În acelaşi timp să meargă la muzeu să vadă dacă există acolo careva surse relevante faţă de eroul ales. de exemplu, dacă e vorba de războiul de pe Nistru avem Muzeul Militar în care se păstrează vestigii şi alte documente despre combatanți. În același timp ar merge să facă interviuri de istorie orală cu martorii evenimentului, cu cei care l-au cunoscut pe erou, cu membrii familiei lui. Ar putea face un interviu cu nişte experţi în domeniu. Ar putea să se aplece asupra unor aspecte mai controversate care ţin de cum este văzut subiectul dat din diferite puncte de vedere. Aici mă refer la subiecte chiar controversate, care la noi sunt dezbătute.”

Europa Liberă: La ce anume vă referiţi?

Viorica Olaru-Cemîrtan: „Controversele vin întotdeauna reieșind din ce punct de vedere ne uităm la o persoană. Acelaşi om poate fi pentru unii trădător, iar pentru alţii – un erou. Aici avem subiecte suficiente pe care le putem exemplifica, dar nu vreau să le pun acum în discuţie. Noi promovăm diversitatea opiniilor în acest concurs. Promovăm şi faptul ca lucrările să fie în limba română, în limba rusă sau în limba engleză, în limba în care se simte cel mai bine participantul.

De asemenea, subiectele sau eroii care vor fi descoperiți pot fi nu doar din comunitățile românești, dar şi din celelalte comunităţi minoritare, din comunitatea găgăuză, ucraineană, rusă, din comunitatea romilor, evreilor. Deci, toate etniile care sunt reprezentate, aici, în Moldova sunt invitate. Tocmai acest aspect cred că uneori ar putea să dea o nuanță de controversă unor subiecte. Pe noi însă ne interesează cât de clar va fi expus subiectul în viziunea autorului şi cât de argumentate vor fi opiniile. Noi vrem şi să combatem anumite stereotipuri şi să scoatem pe tapet anumite subiecte care poate pot fi discutate, dezbătute. Este firesc să avem o diversitate de opinii.”

Europa Liberă: A început deja înscrierea la concurs. Cât de interesată este generația Facebook-ului şi a gadgeturi-lor de acest concurs?

Viorica Olaru-Cemîrtan: „Până pe data de 31 ianuarie mai primim înscrieri pentru concurs. Până azi avem aproape 30 de înscrieri, majoritatea sunt înscrieri de a participa în grup. Avem două feluri de participare: individuală şi în grup de maxim patru persoane. Aveţi dreptate când întrebaţi dacă generaţia Facebook ar fi sau nu interesată.

Este o provocare pentru noi, tocmai de aceea am îndemnat tinerii să lase Wikipedia, să se îndepărteze de copy-paste şi să meargă pe teren. Să producă ei, să facă ei micile descoperiri şi să furnizeze ei subiecte care pot fi preluate de alţii. Să nu preia de fiecare dată doar ei informația care de multe ori nu este verificată. Interesul trebuie stimulat. De aceea încercăm să promovăm concursul chiar şi pe Facebook unde avem o pagină Eustory Moldova. încercăm să fim acolo unde este tineretul şi încercăm să le arătăm care sunt avantajele.

Cred că îi putem atrage, dacă vorbim cu tinerii, dacă le explicăm ce au de câştigat, dacă le explicăm că nu este atât de dificil să face acest lucru şi mai ales care este avantajul şi plăcerea morală pe care o resimţi când te vezi a fi un autor a unei mici cercetări. Cred că merită să muncim cu toţii pentru acest lucru şi vreau să vă mulţumesc pentru că şi prin această emisiune încercăm să promovăm concursul.”

Europa Liberă: Din această cercetare ar putea să apară şi o carte, un volum?

Viorica Olaru-Cemîrtan: „Să ştiţi că ne-am gândit la acest lucru, deşi în proiectul pe care îl dezvoltăm nu este prevăzut un asemenea produs final. Ne-am gândit că poate, dacă o să avem lucrări bune şi care merită să fie închegate într-o culegere, vom face acest lucru şi vom include toate eseurile şi jurnalele academice. Avem patru forme admise la concurs: eseu, jurnal, jurnal cronică şi poster. În cazul posterelor care au un format mare ar trebui să ne gândim poate la o expoziţie. Cred că asta este realizabil, să facem o expoziţie de postere la final de proiect. Iar pentru celelalte trei forme de lucrări scrise ar fi o idee foarte interesantă să facem o culegere. Promitem că o să ne gândim la acest lucru şi să încercăm să găsim şi resurse, deşi la momentul dat nu avem bugetat.”

Europa Liberă: În ce măsură credeţi că tinerii care vor participa vor merge mai în profunzime şi nu vor alege subiecte deja explorate, cum ar fi conflictul de pe Nistru sau deportările?

Viorica Olaru-Cemîrtan: „Cred că chiar şi aceste subiecte care sunt prezente în viaţa publică au momente mai puţin explorate şi anumele vieţile unor oameni sunt mai puţin elucidate. Vă spun ca şi un specialist în deportări că subiectul respectiv nu cred că va fi vreodată epuizat pentru că atâta lume a avut de suferit. Nu cred că cineva vreodată o să zică «gata am vorbit despre toţi deportaţii şi am pus punctul şi la subiectul tuturor celor care au avut de suferit de pe urma conflictului de pe Nistru».

Sunt subiecte inepuizabile, dacă este să ne uităm la soarta individuală a fiecărui care a fost afectat de subiect. Nu cred că o să avem riscul să fie plagiat. Ne-am gândit şi la faptul ca să pregătim, să formăm tutori sau îndrumători pentru acești tineri, elevi. Am făcut trei serii de instruiri pentru profesorii de istorie cu care am lucrat în profunzime despre cum să ajungă elevii lor să facă studii aprofundate şi să nu rămână la nivelul superficialului. Contăm pe faptul că aceşti tutori vor îndruma elevii care vor participa în concurs.

În cazul în care profesorul de istorie din şcoală, liceu nu îşi pot permite timp sau nu se simt confortabil să-i îndrume la capitolul metodologie, unde pot găsi şi cerceta surse, ei se pot adresa nouă, echipei de implementare şi noi le recomandăm un tutore din oficiu, un profesor din cei care au fost instruiți. Avem circa 30 de profesori instruiți foarte bine şi chiar noi ca şi implementatori putem să le oferim o îndrumare metodologică tocmai pentru a evita riscul de a face lucrări superficiale sau neînchegate.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG