Linkuri accesibilitate

Valeriu Pașa: „Peste 60% din informaţia consumată de spectatorii televiziunilor din Moldova despre politica internaţională vine de la trei televiziuni de stat ruse”


Interviul dimineții cu activistul civic, expert în cadrul comunității WatchDog în ajunul lansării unui nou studiu.

Cum modelează televizorul comportamentul electoral şi preferinţele geopolitice ale moldovenilor? E o întrebare la care au încercat să răspundă mai detaliat experţii de la comunitatea WatchDog, o organizaţie neguvernamentală din Moldova. Aceștia vor prezenta peste câteva ore la Chişinău un studiu care vine să arate dacă televiziunile, inclusiv cele ruseşti, influenţează sau nu opțiunile politice şi cele geopolitice în Republica Moldova. în ajunul lansării, discutăm cu unul dintre autorii studiului, activistul civic Valeriu Paşa, expert în cadrul comunităţii WatchDog.

Valeriu Pașa
Valeriu Pașa

Europa Liberă: Urmează să lansaţi azi studiul în care analizaţi conţinutul mediatic de la televiziunile din Moldova şi felul în care acesta influenţează sau nu opțiunile politice şi cele geopolitice ale moldovenilor. Care sunt principalele constatări?

Valeriu Paşa: „Prima constatare este, şi din experienţă, că este bine sau este rău, eu unul nu cred că este foarte bine, dar opţiunea politică externă determină în mare măsură felul în care votează oamenii la alegeri în Republica Moldova. Anume această opțiune mie mi se pare stranie. Mai mulţi ani îmi puneam întrebarea de ce, domnule, iată multă lume spune că optează pentru Uniunea Eurasiatică. Cel puţin nu este raţional, când ai o a doua opţiune unde elementar se trăieşte mai bine, e stat de drept, e dominaţia legii. Iar tu alegi o opţiune care nu este cu mult mai bună ca în Republica Moldova acum.

Interviul dimineții: Valeriu Pașa (Watch Dog)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:14:43 0:00
Link direct

Prin urmare, am analizat felul în care se formează opiniile cetățenilor despre cele două zone, adică despre Federaţia Rusă şi despre UE şi ţările vestice în general. Am analizat buletinele de ştiri de la televiziuni.

Peste 60% din informaţia pe care o consumă spectatorii televiziunilor din R. Moldova despre politica internaţională şi externă vine de la trei televiziuni care aparţin statului rus...

Potrivit sondajelor de opinie televiziunea rămâne principala sursă de informare a cetăţenilor. Timp de mai multe săptămâni am făcut măsurări reieșind din ratingul fiecărei televiziuni şi ne-am dat seama că, de fapt, peste 60 la sută din informaţia pe care o consumă spectatorii televiziunilor din Republica Moldova despre politica internaţională şi externă le vine de la trei televiziuni care aparţin statului rus. Ceea ce în mod normal înseamnă fie influența asupra formării opiniilor despre UE şi despre Federaţia Rusă, fie o influenţă clară asupra felului în care într-un final votează moldovenii.”

Europa Liberă: Spuneţi că opţiunea de politică externă influenţează felul în care omul se comportă la alegeri. Înseamnă asta că alegătorul poate să neglijeze aspectele legate de viaţa de zi cu zi de dragul politicii externe?

Valeriu Paşa: „Parțial, da și nu o face conștient. Cu siguranță problemele pe care le cred moldovenii că sunt cele mai importante, cum ar fi corupția, sărăcia etc. le conștientizează fiecare. Soluțiile pentru depășirea acestor probleme le văd diferit. Aici intervine anume acest factor geopolitic. Constatăm că absoluta majoritate a cetăţenilor moldoveni cred că unica opţiune pentru îmbunătăţirea situaţiei în Republica Moldova este integrarea cu un proiect geopolitic mai mare cum este UE sau cea vamală condusă de Federaţia Rusă. Acesta este un prim adevăr pe care trebuie să-l conștientizăm.

Atunci când cetăţenii spun că problemele sunt corupţia, sărăcia şi dânşii spun că optează pentru Uniunea Vamală, unde sărăcia este cu mult mai mare ca în UE, nivelul de echitate socială este mult mai jos decât în UE,

Opţiune pro-eurasiatică este creată în mare măsură în baza unei imagini absolut distorsionate...

despre stat de drept nu mai vorbim, iar corupţia este pe alocuri nu mai mică ca în Republica Moldova, nu este firesc. Din analiza cantitativă pe care am făcut-o, am observat că, în principiu, felul cum această opţiune pro-eurasiatică în mare măsură este creată în baza unei imagini absolut distorsionate. Se prezintă că în Federaţia Rusă totul este bine. În UE şi în ţările vestice, în general, totul este foarte prost. Moldoveanul stă şi se uită la televizor şi spune: «normal, vrem şi noi acolo unde este bine. La ăștilalți sunt doar probleme, nu ne trebuie ele nouă». Cam asta e situaţia, dacă e să simplificăm toată prezentarea.”

Europa Liberă: Din studiu am desprins o concluzie, cea că pe de o parte există o relaţie foarte puternică între preferinţele mediatice şi cele geopolitice, iar pe de altă parte că nu există între aceste două o interdependență clară. Cum stau lucrurile până la urmă?

Valeriu Paşa: „Ba da, eu aş spune că există o interdependență destul de clară. Nu poţi să o măsori în cifre foarte precise. E totuşi sociologie. Nu putem să întrebăm fiecare cetăţean în parte. Există însă o legătură foarte clară între care este sursa principală, dacă vorbim despre televiziuni, de informare a cetăţeanului şi care sunt preferințele lui geopolitice. Vedem că cetăţenii care se uită prioritar la posturile TV ruse retransmise în Republica Moldova au o opţiune foarte clar distorsionată în favoarea vectorului pro-estic. Cei care nu prea se uită la aceste posturi au o opțiune mult mai pro-europeană decât media pe ţară. E o legătură destul de clară. În principiu, credem ceea ce privim. Iar pentru a ne crea o opinie consumăm în permanență informaţii.

Dacă toată informaţia pe care o consumăm este unilaterală pe parcursul multor ani de zile, atunci în final o să credem în orice. O să credem şi că negru e alba dacă asta ne spune în fiecare zi televizorul şi nimeni nu ne spune că albul e alb.”

Europa Liberă: Credeţi că televiziunea e principalul factor care influenţează opţiunile geopolitice ale cetăţenilor sau sunt şi alţi factori?

Valeriu Paşa: „E televiziunea. Din analiza pe care am făcut-o, având în vedere datele cantitative, am văzut cât de subtil, dar clar a dominat până acum Federaţia Rusă acest aspect de informare despre politica externă. Sunt însă şi alți factori de influență prin zona Internetului, prin rețele sociale, prin Biserică, prin lideri de opinie şi politicieni locali. Acestea sunt însă doar complementare.

Mesajul strategic actual al Federației Ruse, care s-a amplificat puternic după intervenția militară în Ucraina, e că se construiește practic un cult al personalității lui Vladimir Putin prin aceste știri permanente care, în principiu, nu au nimic cu jurnalistul, este un conţinut absolut manipulator pentru că nu respectă nici o normă jurnalistică. Se creează această imagine că în Federaţia Rusă totul e bine şi merge doar spre bine. Pe când statisticile economice oficiale nu arată deloc atât de roz. Acest atac permanent la adresa UE, la adresa liderilor politici din UE, din vest, în general şi din SUA, în special. Asta tot vine prin intermediul televiziunii şi nu este cumva ocazional, este rezultatul aplicării unor strategii de comunicare, de PR foarte şi foarte bine elaborate şi aplicate sistemic.

Celelalte surse, cum ar fi reţelele sociale ruse, emisiunile de

Doar în Republica Moldova un stat străin domină formarea opiniei cetăţenilor ...

divertisment acestea doar completează o imagine deja construită de televiziuni. În cazul Republicii Moldova e cu atât mai mult. Aşa situaţie nu mai e nicăieri în lume. Doar în Republica Moldova un stat străin domină formarea opiniei cetăţenilor fie şi doar pe baza televiziunii despre ce se întâmplă în lume. Despre asta cetăţenii moldoveni află mai mult din televiziunile ruse decât de la restul toate televiziunile prezente la Chişinău şi în toată ţara împreună. În felul acesta, acest cult al personalităţii care a fost construit pentru alegătorul de Federația Rusă foarte bine a prins în Republica Moldova. Vladimir Putin este cel mai popular politician de mulţi ani. E un fel de icoană, cum spun unii din mediul politic. impactul este enorm.

Aduceți-vă aminte de situaţia din 2014 în campania electorală parlamentară. Igor Dodon avea 1,5 la sută împreună cu partidul său şi o singură fotografie cu Vladimir Putin şi un mesaj tipărit în ziar l-au adus la 20 la sută, iar apoi l-au făcut preşedinte de ţară. Dacă e să spuneam mai pe șleau, nu există politician Igor Dodon. E o simplă proiecție a susţinerii, a încrederii pe care o au moldovenii în Vladimir Putin. Or această încredere nu are nici o bază raţională. Nu că ar fi un politician care a adus prosperare în Rusia. Nu, nivelul de corupţie şi de sărăcie în Rusia este destul de mare, mai ale faţă de resursele pe care le are.”

Europa Liberă: Lansaţi acest studiu la câteva zile de la intrarea în vigoare a legii împotriva propagandei ruseşti. E doar o simplă coincidență?

Valeriu Paşa: „Nu e deloc o coincidență. Am muncit foarte mult la acest studiu. Am făcut ocazional mai multe prezentări închise a unor părţi din acesta, pentru că e şi o muncă foarte grea să monitorizezi toate buletinele de ştiri, doar pe astea le-am monitorizat, nu şi emisiuni pentru că nu avea capacitatea. Ne-am propus să monitorizăm şi prima săptămână de implementare a noii legi ca să vedem diferența.”

Europa Liberă: Şi ce aţi constat? Există o diferenţă?

Valeriu Paşa: „Există o diferenţă şi una foarte mare. În primul rând cantitativ sau ca pondere, având în vedere rating-urile televiziunilor, a scăzut foarte mult conţinutul despre politica internațională. Din păcate, acesta a scăzut nu doar din contul acestor televiziuni ruse. Am reuşit să măsurăm o situaţie care s-a mai întâmplat. Televiziunile locale neglijează practic cu desăvârșire tot ce înseamnă internaţional, în special pe partea de politică.

Majoritatea televiziunilor de la Chişinău nu au avut practic nici o ştire de politică externă în buletinele lor de ştiri din ultimele trei-patru zile. Noi am reuşit să sintetizăm datele pentru primele trei zile de la implementarea noilor prevederi legale. Federația Rusă care a preîntâmpinat încă vara trecută că acest proiect de lege nu este foarte funcțional reușește să-şi păstreze prezența.

De exemplu, prin intermediul postului RTR Moldova la care se preiau ştirile de la canalul partener rus Rossia 1 se modifică trei-patru secunde din fiecare ştire şi se includ în buletinul de ştiri local de la Chişinău fiind prezentat ca produs propriu. O parte din ceea ce mergea înainte ca retransmisie de la Moscova s-a inclus în buletinul local. Oricum cantitatea a scăzut. Din cauza că per general televiziunile neglijează componenta de ştiri externe, fie că nu au capacităţi, fie că nu au suficient timp sau dorinţă să o facă sau se concentrează pe agenda internă, iată că prin intermediul unui singur post Federaţia Rusă a reuşit să-şi menţină în jur de 30 la sută din influenţă, din pondere.

Nu cred că e cazul în continuare să fie neglijată această componentă de ştiri externe, în special cele politice şi dacă vorbim despre două opţiuni geopolitice trebuie să le prezentăm echilibrat şi cel puţin în egală măsură, dar şi obiectiv nu cu osanale cântate unor politicieni corupţi. Dacă nu vor fi suficiente ştiri externe la alte televiziuni, prin intermediul reţelelor sociale, prin intermediul conținutului de divertisment, prin intermediul partidelor politice Federaţia Rusă ar putea să-și mențină influența.

Cât ţine de această nouă lege, am spus de la bun început că intenția este bună, dar realizarea este una proastă şi în primul rând una nu foarte democratică. Noi considerăm că această propagandă, aceste ştiri manipulatorii trebuie să dispară nu pentru că sunt produse în Federaţia Rusă, dar pentru că sunt știri manipulatorii. Iar pentru asta Codul Audiovizualului trebuie să fie foarte precis, CCA trebuie să fie independent, capabil şi să-şi facă datoria. Trebuie să monitorizeze tot conținutul, fie că e produsul local, fie că este de import sau retransmis, nu contează. Dacă este manipulare trebuie să fie interzis, blocat şi televiziunea respectivă pedepsită pentru transmiterea acestor pseudo informații care denaturează realitatea.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG