Linkuri accesibilitate

Valeriu Pașa: „Faptul că într-o ţară au loc multe referendumuri într-o perioadă relativ scurtă este un indicator de criză politică profundă”


Interviul dimineții cu expertul Asociației Comunitatea WatchDog pe tema consultărilor populare în curs de pregătire în Moldova.

În municipiul Bălți urmează să se desfășoare un referendum privind demiterea controversatului primar Renato Usatîi, potrivit unei decizii unanim adoptate de Consiliul municipal. Referendumul ar fi fost inițiat chiar de edilul orașului, pentru „a pune capăt – cum s-a exprimat dânsul – „speculațiilor și tentativelor organizate de guvernarea centrală de a-l denigra”. Între timp, la Chișinău sunt în toi pregătirile pentru referendumul privind anularea sistemului electoral mixt. Punctul de vedere al activistului civic Valeriu Pașa, expert al asociației Comunitatea WatchDog, asupra acestor tentative de schimbare a stării de lucruri prin intermediul democrației directe.

Europa Liberă: Referendum decis la Bălți privind debarcarea primarului Renato Usatîi. Referendum inițiat chiar de domnul Usatîi, care are o majoritate partinică în Consiliul municipal. Reamintim că Renato Usatîi, liderul formațiunii Partidul Nostru, este retras de un an la Moscova, după ce la Chișinău i-au fost deschise mai multe dosare penale. Edilul conduce on line municipiul din locul aflării sale. Ați calificat drept „fleacuri” noua suspendare a lui Igor Dodon, în comparație cu cele ce se întâmplă la Bălți. Este o hiperbolă, o exagerare pentru a atrage atenția sau chiar vi se pare de o importanță deosebită?

Valeriu Paşa: „Ba da, e important. Nu e extrem de important ca să spunem că este determinant pentru ce se întâmplă în Republica Moldova. Este totuşi important în comparație cu acea suspendare, care nu contează sau, în general, cu preşedintele Dodon, care chiar contează foarte puţin în calitatea lui de preşedinte şi nu de politician. Or, ceea ce se întâmplă la Bălţi acum este o demonstrație a faptului că continuă acel mod de pregătire abuziv de alegeri prin tentative, şi multe dintre ele reușite, de preluare a controlului asupra administrației publice locale, care, crede această guvernare că în acest sistem electoral nou le va aduce beneficii şi probabil le va aduce.”

Europa Liberă: Care este miza acestui referendum referendumului privind revocarea primarului inițiat chiar de edilul Renato Usatîi? Ce ar vrea el să obţină?

Valeriu Paşa: „Faptul că se petrec într-o ţară multe referendumuri într-o perioadă relativ scurtă de timp este un indicator a unei crize politice profunde, a unei crize de legitimitate. Referendumul este o modalitate extremă de a trage la răspundere politicienii. În mod normal, cetățenii aşteaptă alegerile ca să-şi exprime verdictul faţă de calitatea unei sau altei guvernări. Or, în Republica Moldova, după 2014, atunci când lucrurile în Parlament s-au degradat foarte mult, acesta a încetat practic a doua zi după alegeri să mai reprezinte votul cetăţenilor, deoarece alegerile s-au petrecut în spatele unei mari minciuni, cetăţenii caută să pedepsească politicienii aşa cum știu ei. Aceste referendumuri dese sunt una dintre modalități.

Atunci când Parlamentul nu te reprezintă, când nu își face treaba îl pedepsești cum știi. În cazul referendumurilor locale, a fost acesta din Chișinău, care a fost unul perfect legitim, până la urmă, pentru că activitatea primarului general Chirtoacă a fost contestată.

Ceea ce se întâmplă la Bălţi este, mai curând, o mişcare politică, dar şi o confirmare a faptului că aceste dosare ale lui Usatîi, dincolo de faptul că sunt ele sau nu motivate, dar au o tentă politică. Conform legii privind administrația publică locală, lipsa nemotivată de la serviciu pentru atâta timp ar fi dus de fapt la alegeri locale noi. Faptul că autorităţile centrale, Cancelaria de Stat sau cine este responsabil nu au solicitat până acum declararea mandatului primarului general de Bălţi nul şi desfășurarea de alegeri noi, confirmă de fapt ceea ce spune şi primarul de Bălţi, anume că dosarele lui sunt în primul rând motivate politic. Ce face el acum, face o mişcare inteligentă şi destul de inspirată politic prin care să facă apel la susținerea bălţenilor, să întrebe orășenii dacă vor sau nu ca el să conducă oraşul. Este o mișcare politică destul de inspirată.”

Europa Liberă: Primarul de Bălţi a promis de altfel că va compensa cheltuielile legate de acest plebiscit. Vedeți ceva deranjant într-o asemenea practică, dacă admitem că domnul Usatîi se va ține de cuvânt?

Valeriu Paşa: „Nu văd nimic rău în faptul că cineva vrea să doneze bugetului de stat nişte bani. Să o facă oricine are posibilitate să o facă. Subiectul e însă discuțiile în jurul faptului că nu trebuie alocaţi bani bugetari pentru un exerciţiu electoral sau altul, aşa cum sa discutat încă în jurul acelui referendum din Chişinău. Cred că este foarte periculos să discutăm astfel de lucruri, pentru că ne putem trezi cu un prim-ministru foarte senin spunând de la televizor «ştiţi oameni buni nu mai facem alegeri în general în ţară pentru că nu prea avem bani la buget la ce noi să-i cheltuim. Lasă că-i punem de unde ştim noi toţi şi primarii, şi deputaţii, şi treptat toată lumea». Adică însăşi discuţiile în jurul faptului că nu sunt bani în buget pentru un exerciţiu electoral sunt foarte la limita democrației.”

Europa Liberă: Schimbând un pic optica și așezarea, să vorbim despre referendumul, unul dintre iniţiatorii căruia sunteţi Dvs., cel privind anularea sistemului mixt. Aţi format deja grupul de iniţiativă, ați și depus actele la CEC, ce urmează domnule Paşa?

Valeriu Paşa: „Urmează ca timp de 15 zile din data de 29 decembrie să ne ofere CEC decizia de înregistrare, să ne elibereze legitimațiile pentru membrii grupului de inițiativă. Să ne elibereze acele liste de subscripție şi să ne dea termen, în baza deciziei lor, de până la trei luni în care să avem timp să colectăm acele cel puţin 200 de mii de semnături necesare.”

Europa Liberă: Acum, la ceva vreme de la anunțul inițiativei de organizare a referendumului anti-mixt, cum apreciați șansele acestui plebiscit? S-a modificat cumva optima prin care priviţi?

Valeriu Paşa: „Nu s-a schimbat. Dincolo de faptul că sunt parte a acestei iniţiative, îmi este foarte greu să vin cu careva presupuneri. Am văzut tot felul de interpretări că, vezi, că nu va avea şanse de izbândă pentru că lumea nu va veni. De unde ştim noi va veni sau nu va veni lumea. Adică sunt mai mult niște fabulații pentru că vorbim despre o perioadă neclară când el va avea loc propriu-zis. Parlamentul, după ce vom depune acele semnături, va avea ceva timp rezonabil, conform legii, de până la șase luni, ceea ce este excesiv, evident, dar trebuie să stabilească data referendumului. Urmează să vadă când o stabilește. Nu ştim când va fi, nu ştim care va fi contextul, nu ştim cum va fi campania pentru susţinerea acestui referendum, nu ştim care va fi poziţia tuturor forțelor politice, adică să face acum prognoze este cam devreme.”

Europa Liberă: Dincolo de prognoze există totuși opinii, frecvent exprimate în spațiul public, potrivit cărora în actualele condiții plebiscitul ar fi promovat și organizat pentru a fi eșuat din capul locului. Adică, ceva asemănător cu organizarea protestelor, pentru a dezumfla încet spiritul protestatar care în condiții normale ar exploda. Aveţi vreo replică la asemenea opinii emise deseori la adresa organizatorilor acestui plebiscit?

Valeriu Paşa: „Aş vrea să le văd şi motivate, de ce se spune lucrul acesta. Adică ar fi ceva de genul că ce? Că lumea să se dezamăgească în procese electorale sau care e idea? Nu prea prind ce se vrea.”

Europa Liberă: Lumea să fie descurajată să vină la alegerile care vor urma după o eventuală eșuare a referendumului.

Valeriu Paşa: „Cred că lumea este mult mai demotivată de a se implica din cauza calității procesului politic, a dezbaterii publice, atunci când tot felul de înregimentați emit diferite opinii, se tot ceartă artificial la televiziuni, partide care nu au viziune, partide care fură în loc să guverneze şi alte lucruri de acest fel. Cred că asta demotivează oamenii mult mai mult să se implice sau, în general, să mai trăiască în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Am văzut că unii analiști și comentatori politici anticipează că referendumul inițiat de Dvs. privind anularea sistemului mixt se va desfășura, doar că va eșua din cauza boicotului PD, PPEM și PSRM. Şi că din cauza desfăşurării plebiscitului alegerile parlamentare ar putea fi amânate cu trei luni, până în februarie 2019 ceea ce, la părerea acestor comentatori, ar fi în favoarea PD de guvernământ. Dvs. cum înțelegeți aceste previziuni?

Valeriu Paşa: „Să le luăm pe rând. Aici revenim deja la niște lucruri mult mai practice. Dacă PSRM şi PD vor merge la acest referendum cu opțiunea boicotui, asta înseamnă un lucru foarte clar, că ei sunt siguri pe faptul că nu au o majoritate de cetățeni care să susțină sistemul electoral, pe care l-au promovat atât de mult şi despre care ne-au minţit, aproape un an de zile, că este susţinut de majoritatea cetăţenilor. Deci, dacă ei merg pe obţiunea boicotului, atunci este absolut clar că populaţia nu susţine acest sistem electoral al lor şi ei ştiu acest lucru şi de fapt le este frică să le permită cetățenilor să-şi exprime voinţa.

Mai mult ca atât, în condiţiile în care PD deţine controlul absolutei majorităţi ai administraţiilor publice locale şi tot ce înseamnă administraţie publică centrală şi PD merge pe opţiunea boicotului, atunci acest boicot va fi aplicat prin utilizarea nesăbuită a resurselor administrative prin presiuni asupra cetăţenilor, a bugetarilor ş.a.m.d. Asta este prima.

Doi – în condiţiile în care Parlamentul pentru a stabili data referendumului are până la şase luni şi poate abuza de acest drept în sensul în care are şase luni pentru o decizie care poate fi luată în două sau trei zile, într-o săptămână sau maxim într-o lună. Orice amânare eventuală a datei alegerilor parlamentare de la sfârşitul lunii noiembrie când expiră mandatul parlamentului şi până la sfârşitul lunii februarie 2019 este strict la latitudinea parlamentului. Mai mult ca atât, actualul Parlament poate să stabilească data alegerilor în orice zi în această perioadă de trei luni după 30 noiembrie 2018. Adică cu sau fără referendumul nostru ei pot să amâne data alegerilor şi nu este vorba de o amânare, ei au dreptul să o facă.

Teoretic s-ar putea să se suprapună cu această perioadă de 60 de zile de la referednum până la alegeri care o perioadă minimă obligatorie conform legislaţiei să existe între două scrutine. În cazul dat, iarăşi, este strict la latitudinea Parlamentului. Ei pot să numească referendumul legislativ privind anularea sistemului mixt pentru luna mai 2018 sau începutul lunii iunie fără nici un fel de problemă. Mai mult ca atât, parlamentarii pot în orice moment să voteze anularea sistemului mixt în parlament aşa cum le-am cerut-o de fiecare dată şi-i încurajăm să o facă în permanență.

Noi nu insistăm să scoatem lumea din case, să cheltuim bani publici doar ca să anulăm un abuz pe care l-a făcut Parlamentul sau majoritatea parlamentară. Ei pot în orice moment să anuleze acest sistem electoral prin propriul vot. Mă refer aici, în special, la PSRM şi preşedintele Dodon care au promovat acest sistem spunând că este al lor, fiind de fapt impuși de cei din PD, ceea ce arată în ce măsură PSRM este de fapt tot o anexă a PD.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG