Linkuri accesibilitate

Valeriu Munteanu: „Trei căldări de apă sunt fundamentale pentru ca Nistrul să funcționeze bine şi să nu să se transforme din fluviu în baltă”


Nistrul

Interviul dimineții cu fostul ministru al mediului pe tema acordului cu Ucraina referitor la amenajarea hidroenergetică a Nistrului.

Republica Moldova şi Ucraina ar negocia după uşi închise un acord ce ar putea duce la pieirea râului Nistru. Este ceea ce afirmă mai multe organizaţii neguvernamentale într-un apel dat publicităţii recent în care caută sprijin pentru a opri pretins dezastruoasa înţelegere. Discutăm subiectul astăzi cu vice-preşedintele partidului liberal, Valeriu Munteanu, cel care, în fosta-i calitate de ministru al mediului, a participat la lansarea tratativelor asupra documentului.

Valeriu Munteanu
Valeriu Munteanu

Europa Liberă: Mai multe organizaţii neguvernamentale şi persoane publice, dle Munteanu, ştiţi probabil acest lucru, au lansat recent un apel, inclusiv către Comisia şi Comunitatea energetică europeană, apel în care se spune că proiectul de acord moldo-ucrainean privind funcţionarea nodului hidroelectric nistrean, pe care s-ar pregăti cele două state să-l semneze în regim alert, ar fi distrugător pentru râul Nistru. Şi dacă Ucraina îşi poate permite aşa ceva, atunci Moldova, pentru care Nistrul este un râu vital, ar trebui să stea stană de piatră în faţa oricăror astfel de idei. Să vă întreb întâi de toate: împărtăşiţi sau nu îngrijorările acestor organizații?

Valeriu Munteanu: „Vreau să vă spun că sunt semnatar al acestui document, îl cunosc îndeaproape şi ştiu foarte exact acest subiect.”

Europa Liberă: Deci, aţi semnat şi Dvs… Nu am vazut numele dvs. pe acel apel, dar aş putea să greşesc…

Valeriu Munteanu: „Am semnat acest document şi, respectiv, împărtăşesc pe deplin îngrijorările care există la acest capitol.”

Europa Liberă: Eraţi, însă, mult mai optimist la începutul tratativelor asupra acordului…

Valeriu Munteanu: „Haideţi să spunem aşa, tratativele nu au început nici ieri, nici alaltăieri, este un subiect cu „barbă” în relaţiile cu Ucraina. Există câteva subiecte pe care le avem pe agenda bilaterală cu Ucraina care datează, zic eu, de la independenţă încoace.”

Europa Liberă: Mă refer totuşi, la timpuri mai recente, când aţi participat împreună cu premierul Filip la nişte consultări, tratative la Kiev şi, eraţi e adevărat la guvernare atunci, dar nu lăsaţi loc de îndoieli că totul va fi aşa cum s-ar cuveni.

Valeriu Munteanu: „Formula pe care am folosit-o atunci era „sunt atent optimist” şi rămân în continuare exact pe aceeaşi poziție. Dar îngrijorările mele sunt mai profunde acum. De ce? Pentru că am reuşit atunci să sensibilizăm Guvernul Republicii Moldova - primul ministru - care a învăţat subiectul şi îl ştia foarte profund, ştia foarte exact care sunt riscurile pentru Republica Moldova şi eu declar acum cu toată responsabilitatea că nu s-a mimat nimic atunci la Kiev, nici în discuţiile cu Poroșenko, nici în discuţiile cu Groisman pe care le-a purtat. Primul ministru şi-a manifestat atunci îngrijorările legate de acest acord legat de funcţionarea actualului nod de producere a energiei electrice de la Novodnestrovsk şi eventuala construcţie a altor centrale de producerea energiei electrice pe Nistru superior. Din păcate lucrurile au deraiat.”

Europa Liberă: Ce nu a mers aşa cum a pornit?

Valeriu Munteanu: „Dintotdeauna ucrainenii au fost exact pe aceeaşi poziție, indiferent de schimbarea guvernelor - ei au tratat această problemă din perspectiva economică şi cei care au fost abilitaţi cu acest dosar au fost cei de la energetică. La noi, din contra, pe acest subiect, pe funcţionarea nodului hidrografic, a fost Ministerul Mediului care nu mai există astăzi instituţia şi, respectiv, oamenii care au ţinut linia frontului pe acest subiect au fost disipaţi şi împrăştiaţi, alungaţi şi, respectiv, nu mai există un minister şi o instituţie care să răspundă pentru aceste chestiuni.

Aceasta este prima chestiune pe care am văzut-o eu ca schimbare fundamentală. Iar cea de-a doua chestiune este faptul că, din păcate, din luna aprilie-mai pană acum în Republica Moldova au avut loc anumite chestiuni care mă duc la gândul că şi poziția oficială a noastră s-a schimbat.”

Europa Liberă: Ce anume aveţi în vedere?

Valeriu Munteanu: „Noi întotdeauna le-am arătat ucrainenilor paiul din ochiul lor, adică acele mini-hidrocentrale construite pe afluenții din Carpaţi ai Nistrului şi acele hidrocentralele de pe Nistrul superior şi am spus că noi nu facem acest lucru, noi nu distrugem Nistru, noi îl păstrăm, noi nu construim noi hidrocentrale. Vreau să spun că atunci când eram la Ministerul Mediului pe ultima sută metri se insista pe construcția unor hidrocentrale sau reabilitarea unor hidrocentrale sovietice din anii '50 pe cel mai mare afluent al fluviului Nistru - râul Răut din Republica Moldova. Au fost împotriva atunci.”

Europa Liberă: Atunci se insista din partea cui?

Valeriu Munteanu: „Se insista din partea unor agenţi economici care au obţinut concesiunea pentru aceste foste hidrocentrale şi, respectiv, doreau să le reabiliteze şi au avut nevoie de acorduri de la mediu. Noi nu le-am acordul de la mediu, dar, din păcate, după ce am plecat noi, toate aceste acorduri au fost obţinute sau sunt în proces de obţinere, iar aceste hidrocentrale, dacă nu greşesc una deja funcționează, iar de la unul până la cinci sunt foarte multe.”

Europa Liberă: Ce legătură are, iată, asta cu povestea despre care discutăm acum?

Valeriu Munteanu: „Are o legătură foarte strânsă, pentru că până acum Republica Moldova spunea Ucrainei: voi distrugeţi, voi sunteţi cei care faceţi hidrocentrale, voi sunteţi cei care distrugeţi şi, respectiv, noi avem mai multe obiecţii, solicităm expertiză internaţională, adresare la Comisia Europeană ş.a.m.d. Iată că acum ucrainenii vor spune în felul următor – domnilor moldoveni, noi distrugem într-o proporţie mai mare, voi - într-o proporţie mai mică, aşa că ciocul mic şi, respectiv, mergem înainte şi ne înţelegem economic. Ceea ce cred eu acum este că Guvernul deja este pe punctul de a se înţelege economic cu Ucraina cum partajăm responsabilitatea economică la Novodnestrovsk.”

Europa Liberă: Toată această discuţie a pornit după ce ucrainenii au trimis, iar ecologiştii au intrat în posesia unui proiect de acord care reflectă poziția ucraineană. Partea moldovenească ar trebui să completeze probabil acest document, dar până atunci ecologiştii au văzut grave probele în acest proiect: nu sunt definite debitele de apă minime ce ar trebuie să fie asigurate pe Nistru, lipseşte mecanismul de compensare a pierderilor cauzate ecosistemelor. Cam acestea sunt cele mai grave reproşuri ce apar de exemplu într-o analiză semnată de Ion Efros de la IPP. Dvs. ce ziceţi?

Valeriu Munteanu: „Eu sunt total de acord. Acest acord nu a apărut din neunde. Vreau să vă zic că timp de mai mulţi ani de zile comisia bilaterală pe Nistru în care co-preşedinte din partea Republicii Moldova era de obicei directorul sau directorul adjunct de la Apele Moldovei şi noi avem memorie instituţională în acest sens, se întâlneau de obicei de două ori – o dată în Ucraina şi o dată în Republica Moldova - şi discutau. Şi, respectiv, au pus pe hârtie de mai multe ori aceste lucruri.

A propos, am avut un vice-ministru care a fost delegat în acest sens, ucrainenii ziceau, haideţi repede, haideţi la semnat, dar eu niciodată nu am autorizat pe nimeni să semneze, de aceea pentru că era în detrimentul Republicii Moldova. De ce documentul care se discută astăzi este în detrimentul Republicii Moldova? Noi am scris (şi acest lucru nu este scris ieri sau alaltăieri, dar e scris de 3-4 ani şi vreau să văd cum Guvernul Republicii Moldova ar putea renunţa la aceste calcule) - e scris negru pe alb că debitele salubre necesare pentru funcţionarea Nistrului sunt de 130 m3/1sec. Ucrainenii zic 100. Noi zicem 130 în mod constant, ei spun ponderat pe zi. Asta înseamnă că ucrainenii fac în felul următor: pe 20 de ore sting de tot apa, închid robinetul la Novodnestrovsk şi în aval de Novodnestrovsk nu curge apă deloc.

Mie nu-mi trebuie să-mi povestească acest lucru, ca eu să mă conving de asta, pentru că eu am fost în deplasare şi am văzut acest lucru cum funcționează. Şi pentru patru ore dau tot debitul şi asta omoară într-un fel Nistrul, iar diferenţă între 100 şi 130m cubi este fundamentală. Cel care ne ascultă, radioascultătorul, o să zică: ce probleme, de fapt, rezolvă ei acolo că nu pot să se înţeleagă de la trei căldări de apă. Iată aceste trei căldări de apă sunt fundamentale pentru ca Nistrul să funcționeze bine şi să nu să se transforme din fluviu în baltă.

Eu, din câte cunosc, sunt termeni puşi la Guvern ca acest lucru să se tranșeze până la Revelion şi este o presiune foarte mare, dar în momentul în care acest lucru se va face fără specificarea lucrurilor despre care aţi vorbit Dvs. şi le-am confirmat eu, atunci sunt făcute în detrimentul Republicii Moldova. Acest lucru s-ar putea întâmpla pentru că ştiu foarte exact că noi am solicitat ca problema la Novodnestrovsk să fie discutată într-un dosar separat. Ucrainenii au insistat întotdeauna ca problema de la Novodnestrovsk să fie discutată în setul total de chestiuni pe care le trasăm cu Ucraina: şi problema de la Basarabeasca, şi problema de la Giurgiuleşti, şi problema de la Reni, şi problemele cu proprietăţile.”

Europa Liberă: Vreţi să spuneţi că vă este teamă că va exista un târg?

Valeriu Munteanu: „Da, cu siguranţă. Moldovenii vor spune - am câştigat din nou dosare, aici am câştigat la fel, formulele sunt suficiente… parcă văd cum se va spune în momentul în care va fi făcut acest lucru… Dar va fi o mare pierdere. Ucrainenii încearcă deja să treacă de pe chestia publică pentru că este o întreprindere de stat care gestionează acest nod şi banii merg la stat, iar ei încearcă să treacă pe o variantă publică-privată care are o amprentă pregnantă de business şi eu nu vreau să cred că există şi din partea Republicii Moldova un astfel de interes care ar tranșa acest lucru.”

Europa Liberă: Şi ucrainenii mai vor să mai construiască şase hidrocentrale.

Valeriu Munteanu: „Da, este adevărat - pe Nistrul superior în amonte de Novodnestrovsk. Iar ecologiştii noştri, oamenii noştri de ştiinţă, dar şi cei din Ucraina care nu sunt cu căluşul în gură de la autorităţi au putut să calculeze efectul nefast asupra Nistrului. În momentul în care noi vom semna acest acord şi din momentul din

Efectul nu se va vedea mâine-poimâine, până în alegerile din anul 2018, ci peste 40-50 de ani, când va seca Nistrul...

care noi am construit aceste câteva hidrocentrale nenorocite pe Răut, noi deja ne transformăm din cei care avem dreptate, din cei care trebuie să atacăm subiectul în cei care trebuie să dăm socoteală.

Este complicat acest lucru, pentru că dacă cei care au rămas astăzi la guvernare se gândesc la viitor, efectul oricum nu se va vedea mâine-poimâine, până în alegerile din anul 2018, ci peste 40-50 de ani, când va seca Nistrul. Dacă însă noi, familiile noastre am trăi pe malul lacului Geneva, acesta fireşte nu este afectat de acest lucru. Este grav de tot acest lucru.”

Europa Liberă: Vorbim totuşi, dle Munteanu, despre un proiect cu o singură viziune, cea a ucrainenilor… De ce nu am admite cu toţii că partea moldoveană îşi va spune acum cuvântul şi el va fi anume aşa cum vă aşteptaţi?

Valeriu Munteanu: „Ucraina nu va semna niciodată un document aşa cum şi-ar dori Chişinăul. Aşa cum a stat până acum în aşteptare şi în discuţii interminabile, comisiile se duceau şi executau exact acelaşi subiect timp de zece ani de zile, 130 sau 100 etc… Aşa că Ucraina nu va ceda niciodată. Şi vă explic de ce – pentru că altfel Ucraina nu poate asigura „buna funcţionare” a acestui sistem hidrografic, pentru altfel ei, dacă nu operează cu închiderea şi deschiderea robinetului, atunci nu pot să asigure debitele, necesarul de energie electrică noapte/zi, când îl vând şi îl cumpără.”

Europa Liberă: Ce e de făcut şi cum se poate opri proiectul?

Valeriu Munteanu: „Republica Moldova trebuie să rămână pe poziții, cei care sunt atenţi la acest subiect trebuie să pună presiunea pozitivă pe autorităţi, trebuie să explicăm cetăţeanului Republicii Moldova că nu este un subiect ilar, nu este un subiect lipsit de importanţă, iar cei care vor îndrăzni să cedeze aceste poziții pentru Republica Moldova, de-a dreptul comit nişte crime împotriva Republicii Moldova.”

XS
SM
MD
LG