Linkuri accesibilitate

Vadim Șterbate: „Trebuie să încercăm să îmbinăm, să nu fie doar un tip de turism – vinării sau biserici, mănăstiri - să fie combinat”


Un interviu cu un cunoscut fotograf și promotor al turismului în R. Moldova.

Peste 200 de destinaţi turistice din Republica Moldova, unele puţin cunoscute sau de-a dreptul exotice cum ar fi Dintele Dragonului, Casa Mierii sau Insula Inimii se regăsesc într-o primă hartă turistică a Moldovei publicată recent în format digital. Harta a fost creată de jurnalistul şi fotograful Vadim Şterbate, un cunoscut promotor al turismului intern, care a cutreierat Moldova în lung şi-n lat. Această hartă e o încercare de a redescoperi Moldova nu atât pentru turişti, cât pentru cei de-ai locului, ne-a spus într-un interviu Vadim Şterbate.

Vadim Șterbate
Vadim Șterbate

Vadim Şterbate: „Îmi doream de mai mult timp o asemenea hartă pentru că nu îmi plăceau, nu îmi erau de ajutor hărţile Republicii Moldova pe care le găseam în chioșcurile de ziare, de exemplu. Majoritatea dintre ele sunt aceleași hărți sovietice, schimbate în grafia latină, şi conţin nişte destinaţii poate nu atât de interesante sau arhicunoscute, iar multe altele destinaţii nu sunt incluse.”

Europa Liberă: La modul practic, cum aţi făcut această hartă cu tot soiul de locaţii şi repere, unele de-a dreptul necunoscute? Aţi cutreierat Moldova în lung şi-n lat?

Vadim Şterbate: „Am avut norocul să fiu implicat pe parcursul ultimilor ani în câteva proiecte media despre destinaţiile turistice din Republica Moldova, atât la „Asfalt de Moldova”, la JurnalTV, cât şi la Prima Oră, fiind responsabil de rubrica „Moldova necunoscută”. De două ori pe săptămână călătoream în diferite locaţii. Căutam şi promovam, mediatizam destinaţii turistice din Moldova, atât cele naturale, cât şi cele istorice, conace boierești şi tot ce mai aflam noi de pe loc.”

Europa Liberă: Aţi fost în toate locaţiile pe care le-aţi inclus în hartă?

Vadim Şterbate: „Nu am fost în toate, dar în majoritatea. Cred că în 80 la sută dintre ele am fost. Sunt o parte despre care ştiam şi le-am inclus, dar şi unele la care vreau să ajung. De exemplu, sunt multe atracţii turistice foarte cunoscute şi foarte populare la care eu însă nu am fost. La aceeaşi Ţipova, de exemplu, nu am ajuns, dar am inclus-o în hartă pentru că ştiam despre ea. M-am străduit să ajung însă la cele mai puţin cunoscute, despre care mai puţin se ştia sau s-a scris.”

Europa Liberă: V-am auzit spunând că această hartă nu este una completă, că ar mai fi şi alte destinaţii care ar trebui să fie incluse…

Vadim Şterbate: „Aşa este. Sunt sigur că nu este una completă din motiv că nu este făcută de o echipă specializată. Sunt multe alte atracţii turistice care nu au fost incluse şi posibil că ar fi bine pe viitor ca ea să fie actualizată, poate chiar de aceeași Agenție a turismului sau de alţi profesioniști în domeniu. Aceasta a fost doar o încercare, inclusiv pentru că mulţi prieteni mă întrebau ce ar putea vedea într-un raion sau altul. Le spuneam că o să fac în curând o hartă şi când le-am transmis-o le-am spus că le va fi mai uşor să găsească reperele care le par interesante. E păcat să cunoşti doar destinaţii turistice de peste hotare şi să nu ştii ce ai la 10, 20 sau 100 de kilometri de casă.”

Europa Liberă: Criteriul cel mai important care a stat la baza facerii acestei hărţi este să aduceţi în vizorul oamenilor nişte locuri mai puţin cunoscute?

Vadim Şterbate: „Inclusiv şi acest lucru, dar şi încercarea de a provoca oamenii să nu se limiteze doar la turismul extern, dar să-l încerce şi pe cel intern. Într-o zi de sămbătă sau duminică pur şi simplu să urce în maşină şi să meargă să vadă. Dacă vin să viziteze oraşul Soroca de exemplu, atunci să nu se limiteze doar la Cetate, dar să mai meargă să vadă dealul Cremenciugului, de exemplu, sau Mănăstirea de cretă de la Cosăuți, sau Peştera Morţilor de la Rudi şi tot aşa, adică să încerce să vadă şi alte locuri mai puţin cunoscute, decât cele extra explorate.”

Europa Liberă: Aţi ţinut cont şi de accesibilitatea acestor destinaţii? Pentru că este bine ştiut faptul că infrastructura locală în Moldova lasă deseori de dorit?

Vadim Şterbate: „Nu am ţinut cont de acest lucru. Sper totuşi că drumurile din Moldova vor fi făcute bune în sfârșit. La unele am avut acces cu căruţa sau cu automobil de teren, deci o să poată să ajungă şi alţii acolo.”

Europa Liberă: Dar cu bicicleta, de exemplu, la câte dintre ele se poate ajunge, v-aţi întrebat?

Vadim Şterbate: „La câte nu ştiu, dar cred că la majoritatea se poate ajunge. Noi chiar anul trecut am încercat şi am mers cu bicicleta pe malul Nistrului de la satul Unguri până la Cremenciug. A fost cam complicat, dar posibil. Noi am mers pe drum avariat, de pietriş, drum de ţară, chiar pe malul Nistrului. Nu am mers pe drum asfaltat, civilizat. Cred că la o bună parte din destinaţii ar fi posibil de ajuns, inclusiv cu bicicleta. De acest lucru ar trebui însă să se preocupe organele de resort sau agenţiile turistice şi să creeze aceste trasee pentru biciclişti, poate chiar să dea cu chirie biciclete şi să le preia la sfârşitul traseului. Ar fi o idee foarte bună.”

Europa Liberă: Această hartă este totuşi o încercare de a le prezenta o altă Moldova turiştilor străini sau poate chiar cetăţenilor moldoveni?

Vadim Şterbate: „E pentru cetăţenii moldoveni, pentru ai noştri, dar poate fi utilă şi pentru cei din exterior. Atunci când făceam reportajele TV despre destinații am încercat să pun pe google maps linkul de pe youtube al reportajului, dar a fost mai complicat şi, până la urmă, nu mi-a reuşit ceea ce mi-am dorit – o hartă digitală interactivă pe care apăsând un click lumea să vadă informaţii text, video şi fotografii. Este ceva mult mai complex. E o hartă pentru ai noştri, în special, de aceea e doar în română şi nu e în alte limbi de circulaţie internaţională. E de uz intern şi poate servi ca bază pentru cineva ca să facă o hartă mult mai complexă a Moldovei de dincoace de Prut.”

Europa Liberă: Şi pentru cei din Moldova atracţia cea mai mare erau vinăriile. Uitându-ne însă pe harta Dvs. vom găsi foarte multe repere mai puţin obişnuite, cum ar fi de pildă diverse conace, Valul lui Traian sau o chestie de-a dreptul exotică cum ar fi Dintele Dragonului despre care se pare că nu prea multă lume ştie. Are într-adevăr Moldova lucruri la fel de atrăgătoare sau chiar mai atrăgătoare ca vinăriile?

Vadim Şterbate: „Nu ştiu dacă mai atrăgătoare, dar sunt unele foarte interesante care au specificul lor. La vinărie să mergi e interesant, ai posibilitatea să deguști vinuri, mai ales la Cricova sau Mileştii Mici. Sunt însă şi alte locaţii poate mici, dar care au frumuseţea lor aparte. Același conac boieresc ţi-ar părea că e un loc părăsit, dar când mergi şi încerci să afli legenda lor descoperi multe lucruri curioase.

De exemplu, în Rediul Mare găsisem informaţii că e conacul unui oarecare V. Dombrovski, atât. Am căutat să aflu cine e, dar nu am găsit. Ulterior vorbisem cu un bătrând din sat şi mi-a spus că este vorba despre un fost primar al Bucureştiului din perioada anilor '40. El moștenise vila de la socrul său. Pentru mine, de exemplu, mai interesant ar fi să merg să descopăr legenda acestor oameni, acestor locuri, decât doar să merg să gust un pic de vin şi să mănânc o mămăliguţă şi sarmale.”

Europa Liberă: Dacă ar fi să recomandaţi o locaţie mai puţin cunoscută, dar care ar putea să placă unui eventual turist şi nu neapărat din exterior, care ar fi acel loc?

Vadim Şterbate: „Sincer, nu ştiu dacă aş putea recomanda o singură locaţie. Pentru cei care vor să simtă adrenalină, de exemplu, ar putea merge la Criuleni în Peştera Surprizelor. E o peştere de 1,7 kilometri în trei sau patru nivele. Nu ştiam că avem aşa ceva. Cunoşteam doar despre o peşteră mai mare, cea din Racoviţa, dar e mai complicat accesul acolo. Aş putea recomanda oricare dintre conacele noastre boiereşti sau peisajele din Seteşti, Gordinești unde sunt Toltrele Prutului. Sunt nişte zone care nu le poţi găsi în altă parte.”

Europa Liberă: Dar Dintele Dragonului care m-a intrigat pe mine ce o fi?

Vadim Şterbate: „Se găsește în apropierea Gordineștiului. Este un fel de stâncă albă de moloz. Când te urci la castel ea se vede foarte bine. Am încercat de câteva ori să ajung la el, dar nu am mai ajuns, dar atunci când fotografiam îl vedeam. Localnicii mi-au spus că e Dintele Dragonului.”

Europa Liberă: Apariţia acestei hărţi ar putea să modifice traseele turistice devenite deja obişnuite?

Vadim Şterbate: „Nu cred să le modifice, dar să le actualizeze ar putea, de ce nu. Sunt foarte mulţi oamenii, inclusiv de-ai noştri care s-au săturat să meargă doar la mănăstiri. Vor şi altceva. De ce să nu li se dea ceva nou, ceva despre care nu au ştiut, dar ar vrea să descopere.”

Europa Liberă: Revenind la una din întrebările anterioare, faptul că turismul în Moldova a fost şi este legat mai cu seamă de vinării nu este cumva un tribut plătit comerțului mai curând?

Vadim Şterbate: „Poate fi şi un tribut plătit comerțului. Probabil e şi chestia că noi nu ne dorim să mai gândim ceva nou. Pe timpuri s-au deschis primele două vinării mari, ulterior au apărut altele şi în jurul lor este o infrastructură. Este foarte comod să duci turistul la aceste vinării, unde el are ce mânca, are şi un bloc sanitar. În acelaşi timp, alte atracţii turistice care pot fi mai impresionante nu au nici infrastructură, nici drum, nici veceu şi nici măcar un indicator care să indice că acolo se află acel reper sau altul. Trebuie să rămână şi vinăriile o atracție turistică, dar totodată trebuie să preluăm exemplele lor în tot ce ţine de investiţi şi infrastructură. Pe de altă parte, dacă mergi să vezi vinăria Purcari de ce să nu mergi şi la Crocmaz sau la Mlaştina Togai care e în preajmă sau la Adana de la Talmaza. Trebuie să încercăm să îmbinăm, să nu fie doar un tip de turism – vinării sau biserici, mănăstiri, dar să fie combinat.”

Europa Liberă: Uitându-ne la harta Dvs. am văzut că aţi descoperit suficiente locuri să le zic necunoscute şi chiar exotice. Aveţi senzaţia că mai puteţi descoperi ceva? Până unde merge acest proiect?

Vadim Şterbate: „Cred că ar mai fi multe de descoperit. Sunt unele locaţii incluse în hartă despre care doar am auzit şi pe care vrea să merg personal să le descopăr, inclusiv aproape de Soroca oraşul în care locuiesc. Prima hartă turistică, ce-i drept una primitivă, am făcut-o în 2011. Aceasta este a doua. Sper că peste câţiva ani să revin şi să fac o ediţie mai actualizată. După ce am lansat această hartă cineva din satul Văleni mi-a spus că a descoperit în ea un muzeu al satului despre care nu ştia. Am încercat să caut o listă a tuturor muzeelor rurale ca să le includ în hartă, dar nu am găsit. Sunt cunoscute doar muzeele mari din centre raionale şi cele din Chişinău.”

Europa Liberă: Explicații Dvs. unui cetăţean moldovean de ce el ar trebui să călătorească prin Moldova, de ce ar trebui el să-şi redescopere ţara?

Vadim Şterbate: „Pentru ca să înţeleagă cât este de important patrimoniul care-l înconjoară, atât cel cultural, cât şi cel arhitectural. Să înţeleagă că el nu a venit aici pe un loc gol, înaintea lui au trăit alţii care au creat şi ar fi bine ca şi el să continue să creeze.

Cu regret, noi avem Toltrele Prutului, despre care am pomenit, la Nordul republicii, în special în raioanele Edineţ, Glodeni, Briceni. Sunt nişte lucruri foarte frumoase, nişte recife care au milioane de ani şi, cu regret, ar putea rămâne doar pe această hartă, pentru că o bună parte sunt transformate în cariere. Se extrage piatră de acolo pentru că e mult mai simplu să scoţi piatră dintr-un recif care e la suprafaţă, decât să sapi în pământ.

Oamenii din acele sate în loc să facă bani din piatră seacă aducând turiştii acolo şi acum şi peste o sută de ani, ei tac, lucrează la acele cariere fiindcă nu au alt loc de muncă. În doi, trei ani o stâncă care s-a format milioane de ani dispare pur şi simplu. aceeaşi situaţie e şi cu conacele boiereşti.

Un conac, bunăoară, care acum 100 de ani avea lumină, infrastructură acum e delăsat pur şi simplu, e o clădire avariată. Aceste lucruri ar trebui să ne atenţionează, să ne facă să ne gândim la ce am avut şi la ce avem. În loc să mergem spre bine, noi mergem spre rău.”

Europa Liberă: Aici în primul rând autoritățile ar trebui probabil să se implice mai activ?

Vadim Şterbate: „Autorităţile se limitează la enunţul monument ocrotit de stat, care este ocrotit însă doar pe hârtie. O bună parte din monumentele care conform legii nu pot fi privatizate, aparţin deja persoanelor fizice şi ei fac ce vor cu ele, le repară fără să ţină cont de materialul din care au fost făcute. Unele ar trebui de fapt restaurate şi nu reparate, iar altele sunt pur şi simplu distruse.”

Europa Liberă: Să înţelegem că peste ani unele locaţii din această hartă nu se vor mai regăsi?

Vadim Şterbate: „Da, de exemplu, aceeaşi biserică de la Cotul Morii nu ştiu cât o să mai reziste. Toţi au uitat de ea, s-au întors cu spatele mai ales după inundațiile care au avut loc în anii trecuţi. Nu ştiu dacă ea va mai rezista cinci ani. Biserica de lemn de la Braicău, la fel. Pe hartă sunt incluse patru mori de vânt, însă doar două din ele, cele de la Beșalma sunt într-o stare bună, aş spune. Cea de la Mileştii Mici şi cea de la Cernoleuca nu mai sunt mori, a rămas doar mecanismul în ele şi atât.”

Europa Liberă: Sperăm că nu va degrada atât de mult patrimoniul …

Vadim Şterbate: „Să sperăm, mai ales că speranţa moare penultima, iar ultimii – cei care au sperat. Să sperăm.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG