Linkuri accesibilitate

Mihaela Gherasim și Eugenia Pogor despre proiect și lansarea pe DVD a seriei de filme din emisiunea televizată a Radio Europa Liberă, „Pur și simplu”.

„Moldova, prin trecut spre viitor” - un nou proiect al Europei Libere lansat azi şi pe DVD, la trei ani de când am început să difuzăm emisiunea noastră televizată Pur și Simplu. Proiectul a fost sprijinit de Departamentul de Stat al Statelor Unite, prin intermediul Ambasadei SUA la Chișinău. El conține o serie de filme documentare ce abordează viitorul Republicii Moldova prin prisma trecutului și a prezentului ei, dar nu numai.

Documentarele sunt grupate în câteva subproiecte. „Fugarii regimului”, realizat de Mihaela Gherasim, conţine şapte episoade despre moldoveni care pe vremea URSS au ales calea pribegiei din cauza regimului totalitar comunist. „Evadare din Transnistria” de Eugenia Pogor prezintă istoriile unor oameni, care, luate împreună, formează, asemenea unui puzzle, portretul acestui stat-fantomă. „Limita inexistenței” de Natalia Sergheev explorează fenomenul depopulării din Republica Moldova. Iar în cele patru episoade din „România: 10 ani pe harta Uniunii Europene”, Alexandru Popescu arată cum s-au simțit schimbările la „firul ierbii” în cei zece ani care s-au scurs de la aderare şi ce ar putea învăța Moldova din experiența României.

Mihaela Gherasim cu Eugenia Pogor
Mihaela Gherasim cu Eugenia Pogor

Două dintre autoarele acestor documentare, colegele noastre Mihaela Gherasim şi Eugenia Pogor, ne povestesc despre cum au fost concepute aceste filme şi de ce au ales anume aceste teme.

Mihaela Gherasim: „„Fugarii regimului” este un proiect la care m-am gândit împreună cu Liuba Şevciuc, o colegă de la Pur şi Simplu care a lucrat cu noi mai mult timp. Este un proiect gândit încă acum un an şi jumătate. Atunci când a apărut această idee ne-am apucat să căutăm personajele. Am vorbit cu mulţi oameni, am răscolit Internetul şi am găsit cei şapte oameni pe care am reuşit să-i filmez acum.

Aş fi vrut să găsesc mai mulţi, dar pentru că evenimentele acestea au avut loc demult e greu să dai de urma celor care au plecat din actuala Republică Moldova, vorbim despre teritoriul Republicii Moldova, dar oamenii au plecat atunci când era încă Basarabia.”

Europa Liberă: Eugenia, filmele tale, deși sunt despre o altă perioadă de timp, au aceeași temă ca cele ale Mihaelei – tema refugiului. E întâmplătoare această similitudine?

Eugenia Pogor: „Ca şi în cazul Mihaelei sunt portretele unor oameni şi sunt poveştile lor de viaţă. Cred că acesta şi este farmecul acestui proiect. Nu vorbesc în proiectul meu – „Evadare din Transnistria” – despre încălcarea drepturilor în Transnistria doar în cuvinte mari sau în limbaj de lemn. Prin poveștile acestor oameni putem să ne dăm seama care este situaţia reală acolo. Nu-i facem decât să-i lăsăm pe ei să vorbească. Fiecare în parte a descoperit o altă problemă, o altă fațetă, o altă hibă din acest sistem din stânga Nistrului. cineva a vorbit despre teroarea din aşa numita armată transnistreană.

Altcineva a vorbit despre propaganda rusească în media de acolo. Cineva a vorbit despre cât e de greu să faci o afacere într-o regiune unde există monopolul unei singure companii pe o groază de domenii. Se pare că Moldova este în continuare o ţară din care lumea fuge. În stânga Nistrului, statistica arată că populaţia practic s-a înjumătățit începând cu 1989.

Ca şi de pe teritoriul controlat al Republicii Moldova majoritatea pleacă din motive economice, adică migrează, îşi caută de lucru. Fenomenul acesta, evadarea asta în masă continuă începând cu al Doilea Război Mondial şi până azi. În Transnistria, după valul masiv de aşa numiţi refugiaţi din 1992, oameni care au fugit din calea războiului, şi acum continuă lumea să fugă. E vorba de oameni care s-au ciocnit de un sistem defect. Potrivit Biroului de reintegrare, până la zece persoane îşi caută refugiu anual, oameni cărora li s-au încălcat drepturile sau care au fost supuşi unor presiuni din partea regimului separatist.”

Europa Liberă: Fenomenul migraţiei şi cel al depopulării sunt ilustrate şi în filmele realizate de Natalia Sergheev. Sunt poveşti ale oamenilor din sate depopulate. Cum au fost concepute aceste documentare ale căror tematici par să se intersecteze?

Mihaela Gherasim: „La început, fiecare şi-a scris separat proiectul. Aceste proiecte se coc tare demult. Fiecare a avut ideea lui. Atunci

Este realitatea R. Moldova, în care trăim şi aşa cum se vede din scurtele documentare cea mai mare problemă cu care ne confruntăm este migraţia...

când le-am unit pe toate şi le-am pus sub o umbrelă, ne-am dat seama că există anumite similitudini. Nu cred că am făcut-o intenționat. Este realitatea Republicii Moldova, realitatea în care trăim şi aşa cum se vede din scurtele documentare cea mai mare problemă cu care ne confruntăm este migraţia.

Exact cum spunea Eugenia, au plecat oameni pe timpurile eroilor din filmele mele, au plecat oameni şi pleacă în continuu din stânga Nistrului şi de pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Chiar alaltăieri discutăm în redacţie la o şedinţă de lucru că ar fi cazul să facem încă un proiect în care să ilustrăm perioadele de migraţie după ce Republica Moldova şi-a proclamat independenţa. Au fost foarte diferite valurile de plecare a oamenilor. Nu putem să comparăm cum se pleacă acum, foarte simplu, uşor, legal şi cum plecau oamenii la începutul şi la sfârşitul anilor 90.”

Europa Liberă: În fond, filmele pe care le-aţi făcut au nişte protagonişti care îşi spun nişte drame, pentru că plecarea din locul natala este o dramă. Ce sentimente vreţi să-i treziţi unui spectator, om care vă vede filmele prin acest drame şi prin aceste poveşti despre dezrădăcinare?

Mihaela Gherasim: „Sincer, atunci când a apărut ideea exact la asta m-am gândit – ce ar vrea să audă şi să vadă omul simplu, telespectatorul. M-am gândit că mesajul pe care trebuie să-l transmitem noi prin aceste documentare este destinul trăit de toţi aceşti protagonişti. Ei au fost obligaţi să părăsească locul lor în care s-au născut, să-şi părăsească casele, să plece împreună cu părinţii, unii au şi fost despărţiţi de părinţi, unii au plecat pe rând. Cel puţin în proiectul meu am vrut să-l fac pe omul de acasă să se gândească ce s-ar întâmpla dacă. Trebuie să învăţăm să prețuim momentul, să preţuim ceea ce avem şi să-i facem pe alţii, mai ales pe guvernanţi, să ne respecte.”

Eugenia Pogor: „Eu am vrut să arăt prin istoria unor oameni mici nişte probleme mari. A fost o revelaţie şi pentru mine ceea ce mi-au spus multe dintre personajele mele că până şi pentru oamenii din Transnistria ar fi interesante aceste documentare pentru că mulţi dintre ei, marea majoritatea sunt atât de zombaţi de propaganda de acolo că ei nici măcar nu văd partea asta a lucrurilor până nu se ciocnesc ei înșiși sau cineva din apropiații lor cu nişte probleme.

Sunt oameni care trăiesc într-un sistem ermetic. Un sistem în care li

Sunt nişte oameni care au deschis ochii şi care, la rândul lor, sper eu, prin poveştile lor, vor deschide ochii multor altor oameni şi nu doar din regiune...

se spune că Moldova este duşmanul, că în Moldova trăiesc fascişti, că din clipă în clipă Moldova poate porni un război împotriva Transnistriei. Destinele acestor oameni arată nişte progleme grave care au loc acolo. Sunt nişte oameni care au deschis ochii şi care, la rândul lor, sper eu, prin poveştile lor, vor deschide ochii multor altor oameni şi nu doar din regiune. Sper să ajungă poveştile lor şi pe plan internaţional. Lumea întreagă să afle ce se întâmplă de fapt acolo, la firul ierbii.”

Europa Liberă: Nu aveţi senzaţia că aţi scos în evidenţă un soi de laitmotiv şi că filmele voastre prefigurează un viitor la fel de sumbru cu plecări şi dezrădăcinări?

Mihaela Gherasim: „Rămâne telespectatorul să-şi spună concluzia.”

Europa Liberă: Tocmai vroiam să vă întreb despre reacţia telespectatorilor. Majoritatea din aceste documentare au fost difuzate deja la postul public de televiuziune. Pot fi urmărite oricând pe pagina nostră de internet, pe reţele de socializare şi pe canalul youtube al Europei Libere. Cum a reacţionat publicul?

Mihaela Gherasim: „Voi fi foarte sinceră. În Republica Moldova, jurnaliştii nu mai fac atât de multe materiale care să informeze cetăţeanul. Nu mă refer la ştiri. Mă refer la materiale care l-ar face pe telespectator să cunoască trecutul ţării. Dacă ne uităm la publicul de la Moldova 1, acolo unde sunt difuzate scurtele documentare Pur şi

Mi-aş dori să reuşim să mobilizăm societatea astfel încât să ne cunoaştem trecutul mult mai bine...

simplu, audienţa este bună pentru că suntem în prime-time şi ne bucurăm de aceasta. Iar dacă ne uităm pe Facebook, mă întristez când văd că puţini tineri sunt cei care sunt interesaţi de astfel de istorii.

Mi-aş dori să reuşim să mobilizăm societatea astfel încât să ne cunoaştem trecutul mult mai bine. Sunt istorii foarte interesante şi ale mele, şi ale Eugeniei şi ale Nataliei Sergheev. Nu ştiam, de exemplu, am aflat din filmul Nataliei Sergheev că oamenii într-un sat se duc să-şi ia apa care este adusă din alt sat. Pur şi simplu nu există apă de băut în localitatea lor.

Echipa de realizatori de filme a Europei Libere în campanie...
Echipa de realizatori de filme a Europei Libere în campanie...

Sunt multe lucruri care le aflăm şi din filmele lui Alex Popescu, cel care a fost în România şi a făcut un jurnal de călătorie în patru episoade.

Urmează să fie difuzate filmele Iuliei Mihailova care a mers în câteva ţări şi a găsit oameni născuţi pe teritoriul Republicii Moldova şi ne va spune povestea lor. Cred că este foarte important să ne ştim trecutul şi să ştim mai ales ce am pierdut. Vorbind despre acel laitmotiv despre care spunea Iulian, acest laitmotiv ne-a furat de fapt o bună parte din oameni foarte buni.”

Europa Liberă: Şi ne-au schimbat şi nouă, celor rămaşi, destinele într-o oarecare măsură.

Mihaela Gherasim: „Exact.”

Europa Liberă: Lansarea acestui proiect – Moldova, prin trecut spre viitor – coincide cu a treia aniversare a proiectului televizat al Europei Libere – Pur şi simplu. Peste 600 de filme ar fi bilanţul matematic sau statistic. În ce măsură prin ceea ce aţi realizat credeţi că aţi reuşit să aduceţi lumină în probleme mai puţin cunoscute sau mai puţin conştientizate de tânăra generaţie sau percepute stereotipizat de alte generaţii?

Mihaela Gherasim: „Misiunea Radio Europa Liberă este de a promova drepturile omului şi de promova informaţia corectă. Ştim care sunt problemele mass-mediei din Republica Moldova. Noi sperăm că în aceşti trei ani am putut să informăm corect cetăţeanul. Informându-l corect, îl facem un cetăţean mai puternic. Desigur că ne-am fi dorit mult mai multe să facem, dar le facem în măsura posibilităţilor. Şi produs nostru este unul al cărui impact se simte mai târziu decât în momentul difuzării. Un an mai târziu după ce a fost difuzat un reportaj Pur şi simplu, el va fi la fel de actual. Problemele nu se rezolvă atât de uşor în Republica Moldova.”

Eugenia Pogor: „În cei trei ani de când lucrez la această emisiune am bătut ţara asta în lung şi în lat, am întâlnit foarte mulţi oameni frumoşi, am descoperit foarte multe locuri frumoase. Noi foarte rar abordăm teme politice, pentru asta sunt suficiente talk-show-uri la atâtea televiziuni. Noi vorbim despre problemele oamenilor simpli, cum obişnuim să le spunem, într-un limbaj foarte simplu, dar temele pe care le abordăm sunt foarte serioase. Cred că acesta şi este atuul nostru. Putem fi priviţi şi înţeleşi atât la Moldova 1 de un public divers, începând de la un copil şi până la o bătrână. Putem fi la fel de populari pe rețelele sociale. Putem să ajungem la cât mai multe inimi şi urechi.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG