Linkuri accesibilitate

Alexandru Postică: „În regiunea transnistreană sunt aproape 11% din toate terenurile agricole din R. Moldova, neplasate în circuitul civil”


„Șapte localități subordonate autorităților constituționale au fost deposedate de circa 6500 de ha” - interviul dimineții cu directorul Programului Drepturile Omului, Promo-LEX.

Conducerea autoproclamatei Republici Moldovenești Nistrene pare să pună la cale un nou plan de privatizare a terenurilor agricole. Autoritățile constituționale riscă, în consecință, orice șansă de a mai gestiona sau decide cumva asupra acestor terenuri, avertizează Promo-Lex, asociația care monitorizează de mai mulți ani situația din raioanele de est, din stânga Nistrului. O convorbire despre posibilele urmări ale unei eventuale asemenea privatizări și despre reacția pe care ar trebui să o aibă Chișinăul cu Alexandru Postică, directorul Programului Drepturile Omului din cadrul Promo-LEX.

Europa Liberă: Semne clare ar arăta că administrația autoproclamatei Republici Moldovenești Nistrene intenționează un nou val de privatizare, de această dată a terenurilor agricole. Promo-Lex, asociația pe care o reprezentați, avertizează într-o analiză despre caracterul primejdios al acestei intenții și îndeamnă autoritățile constituționale să acționeze judicios pentru a o descuraja... Mai întâi, de ce o asemenea intenție – chiar dacă aparent în stadiul de propuneri – trebuie să îngrijoreze?

Alexandru Postică
Alexandru Postică

Alexandru Postică: „Cunoaștem foarte bine situația economică în care se află regiune transnistreană, cunoaștem că au fost solicitate și împrumuturi suplimentare de la Federația Rusă. Ar trebui să menționăm că Federația Rusă continuă permanent să susțină regimul, dar vedem că a fost solicitată o nouă tranșă, fiind invocată situația economică foarte precară.

​Recent, chiar de la începutul anului, analizând situația din regiune transnistreană am observat că așa-numitul șef al cabinetului de miniștri din regiune transnistreană a vociferat de mai multe ori necesitatea privatizării terenurilor. Asta este un semn clar că având în vedere că nu a rămas nimic de a vinde din regiune.

Având în vedere că privatizările întreprinderilor s-a finalizat acum câteva zeci de ani, unicul patrimoniu care rămâne de vândut și de a primi anumiți bani, ar fi terenurile agricole. La moment, în regiunea transnistreană sunt aproape 11% din toate terenurile agricole din RM. Asta ar însemna circa 266 mii de ha arabil, deci vorbim aici despre terenul arabil. Totodată ar trebui să menționez faptul că până la momentul de față terenurile agricole nu au fost plasate în circuitul civil. Ele sunt deținute în baza unor cote valorifice, dar nu sunt proprietate privată și toate terenurile sunt transmise în folosință, arendă funciară, pe un termen foarte îndelungat unor firme foarte mari cum ar fi „Sherif” și alte întreprinderi care le prelucrează. În posesia gospodăriilor țărănești rămâne un număr foarte mic de terenuri.”

Europa Liberă: Dar care ar fi totuși caracterul primejdios a ceea ce se face? Privatizări s-au mai făcut, cum ați precizat. Alte acțiuni care decurg sau provin din logica firească a acestei entități.

Alexandru Postică: „Avem o realitate, avem acapararea întregii părți stângi de către un regim și avem un conflict între un regim, un grup de persoane susținute de Federația Rusă și autoritățile constituționale.

În cazul în care se vor privatiza terenurile și aceste terenuri vor fi plasate în circuitul civil, evident ele vor fi obiectul unor tranzacții. Într-un final, conflictul s-ar putea extinde între statul R. Moldova și sutele, zecile de mii de proprietari care vor deveni între timp proprietari cu acte să-i spunem în regulă asupra acestor terenuri.”

Europa Liberă: Și vor fi de considerați de bună credință, cum ar veni.

Alexandru Postică: „Evident că în accepțiunea în care guvernul RM nu va riposta, nu va spune tranșant că aceste privatizări sunt ilegale, în viitor, proprietarii chiar cu documente transnistrene vor putea invoca faptul că sunt proprietari de faptul și de jure ai acestor terenuri și în cazul reintegrării această problemă va apărea cu siguranță și statul R. Moldova va fi nevoit să recunoască aceste tranzacții chiar dacă ele sunt ilegale apriori. Prin urmare se extinde conflictul, nu într-un grup de persoane, dar într-o societate întreagă care vor avea tot dreptul să spună că ei sunt proprietari, au achitat aceste sume, timp de mai mulți ani au folosit acest teren ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Vedeți vreo explicație de ce tocmai acum această intenție, după atâția ani în care neadmiterea privatizării pământului a ținut de un fel de onoare sovietico-socialistă a liderilor din regiune?

Alexandru Postică: „O intenție de a privatiza a avut loc în 2003 când a avut loc și un plebiscit în stânga Nistrului care nu a acumulat majoritatea necesară de a fi validat. De ce tocmai acum, probabil că la moment situația economică din regiune dictează această măsură, având în vedere, după cum și am spus, n-a mai rămas nimic de vândut în regiunea transnistreană și prin urmare aceasta ar fi o sursă reală de venit. Ar fi important aici să menționez faptul că aceste idei au fost lansate în cadrul mai multor forumuri cu participarea businessmenilor din Federația Rusă și Belarus.

Evident, probabil, pentru orișicare businessman care ar dori să investească în regiune ar trebui să existe o garanței a faptului nu s-ar răzgândi și nu ar transmite aceste terenuri în posesia altor firme. Or, până la momentul de față, anume așa-numitele administrații publice locale de nivelul doi decid transmiterea în folosință, în arendă, a terenurilor date.”

Europa Liberă: Valul de privatizare de la sfârșitul anilor 90 în regiunea transnistreană – și a fost vorba de privatizarea mai multor întreprinderi – a fost contestat de autoritățile constituționale, dar cu efect zero atunci. Au acum autoritățile Republicii Moldova mai multe pârghii, posibilități de a influența, dacă nu chiar de a zădărnici acest proces de privatizare considerat profund ilegal?

Alexandru Postică: „Aveți în vedere asupra terenurilor sau asupra patrimoniului?”

Europa Liberă: Bineînțeles, da asupra terenurilor, fiindcă acele întreprinderi se pare că s-au dus…

Alexandru Postică: „S-au dus și probabil nu mai pot fi revocate tranzacțiile, având în vedere că autoritățile constituționale chiar și undeva au permis înregistrarea societăților cu răspunderi limitate și societăților comerciale din regiune în registrul de stat al R. Moldova, prin urmare nu cred că este posibil acum de revizuit tranzacțiile de privatizare sau de vânzare a patrimoniului care a avut loc.”

Europa Liberă: Se va întâmpla acest lucru și cu teritoriile agricole?

Alexandru Postică: „După cum bine ați menționat s-a vociferat, dar nu s-a insistat asupra neadmiterii. Aici e vorba despre efectul înștiințării de către autoritățile constituționale a RM care sunt unicele în stare să decidă asupra privatizării patrimoniilor de stat și să aducă la cunoștință potențialilor investitori, după cum vă spuneam, sunt o serie de investitori mari care vor să cumpere aceste terenuri, cu siguranță în urma unor scheme frauduloase ei ar putea deveni proprietari…

Noi am analizat care au fost acele mesaje ale autorităților când s-au privatizat aceste patrimonii, să vă spun sincer în ordinea de zi a ședințelor, a aceleeași Comisii unificate de control, nu prea am văzut o poziție fermă a autorităților în ceea ce privește neadmiterea privatizării. Probabil, urmează să existe mai multe măsuri de neadmitere, inclusiv o poziție fermă a guvernului, de neadmitere a privatizării a guvernului, precum și o poziție mai activă în cadrul negocierilor. Aici urmează să fie - să spunem așa - explicat și partenerilor care sunt implicați în proces de negociere asupra faptului că privatizarea terenului de către o entitate ilegală este imposibilă, chiar și în anul 2000, raportul îl cunoaștem foarte bine, primul raport pe regiune de către Asociația Avocaților Americani, care au expus foarte clar că privatizarea terenurilor, înstrăinarea de către o entitate ilegală nu trebuia admisă sub nicio formă.

Vorbind despre extinderea conflictului între autoritățile

În stânga Nistrului sunt șapte localități subordonate autorităților constituționale care au fost deposedate de circa 6500 de ha...

constituționale de data aceasta ele s-ar poziționa într-o situație de conflict cu noii proprietari. Bunăoară, vă dau un exemplu foarte clar de aducere la nonsens a situației privatizării terenurilor. Cunoaștem foarte bine că în stânga Nistrului sunt șapte localități subordonate autorităților constituționale care au fost deposedate de circa 6500 de ha care conform așa-numite constituții sunt considerate terenuri transnistrene.”

Europa Liberă: Ce se va întâmpla cu ele?

Alexandru Postică: „Ele la fel urmează să fie privatizate și transmise altor proprietari. Și acum avem o situație în care sunt

Avem o situație în care sunt peste 2500 de proprietari ai acestor terenuri cu acte în regulă la oficiile cadastrale...

peste 2500 de proprietari ai acestor terenuri cu acte în regulă la oficiile cadastrale și vor apărea alte sute sau chiar mii de persoane, nu exclud că va fi pur și simplu două persoane juridice, care la fel vor pretinde că sunt proprietari cu acte în regulă și respectiv au achitat, de ce nu, și anumite sume bănești. Și atunci acest conflict se extinde, nu doar la nivel politic, după cum spuneam, dar la nivel inter-comunitar.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG