Linkuri accesibilitate

Nadine Gogu: „Recomandăm autorităţilor să ajusteze cadrul legal ca să fie conform cu normele europene, internaţionale”


Inerviul dimineții cu directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent.

Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) constată într-un proaspăt studiu - „Evaluarea cadrului juridic de reglementare şi autoreglementare a activităţii mass-media în Republica Moldova” - că legislaţia mass-media, începând de la Codul audiovizualului şi până la cel deontologic al jurnaliştilor, este învechită şi trebuie îmbunutăţită pentru a ameliora situația în beneficiul jurnalistului, cetățeanului și al societății în ansamblu. Un interviu cu directoarea executivă a CJI, Nadine Gogu.

Nadine Gogu
Nadine Gogu

Interviul dimineții: Nadine Gogu (CJI)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:12:06 0:00
Link direct

Nadine Gogu: „De fapt, nu se referă la toată legislaţia pentru că avem unele legi care au fost recent adoptate şi care sunt funcționale. S-a făcut această revizuire pentru a vedea dacă eventual sunt carențe. În recomandările pe care le-au formulat experţii noştri vedem că ei recomandă abrogarea unor legi, iar altele să fie ajustate. Trebuie să ţinem cont că anul trecut a început lucru un grup comun din care fac parte reprezentanţi ai parlamentului, ai societăţii civile şi din mass-media.

Se lucrează deja la unele proiecte de legi, e vorba de amendamente şi legi noi. Dacă acestea vor fi adoptate anul acesta, atunci o parte din lista de recomandări o să fie omise pentru că vor fi deja implementate. Oricum scopul acestei evaluări a fost să vedem care este situaţia la moment, să punctăm carențele şi problemele. Recomandăm autorităţilor abilitate să intervină, să ajusteze, să modifice cadrul legal astfel încât să fie conform cu normele europene, internaţionale.”

Europa Liberă: Aţi menţionat că parte din recomandările acestui studiu se regăsesc, inclusiv în proiectul noului Cod al audiovizualului ajuns deja în dezbateri parlamentare. Credeţi că se doreşte să se facă regulă în acest domeniu acum, în an electoral? Vă întrebăm pentru că chiar şi în studiu se menţionează că presa e folosită ca instrument de propagandă şi manipulare în an electoral şi nu doar.

Nadine Gogu: „Probabil că în acest an electoral nu există mare interes pentru că aşa cum spune vorba proverbului «Într-o apă tulbure se pescuiește mai bine». Atunci când există mai puţină claritate în domeniul legal, mass-media se pot comporta în diferite feluri fără a fi penalizate. Chiar dacă admitem scenariul optimist că acest proiect de lege este votat şi avem un nou Cod începând din acest an oricum nu se va produce într-o lună sau două.

Urmează probabil câteva luni dezbateri, audieri după care votarea în prima lectură, în cea de-a doua. Dacă se modifică până în toamnă Codul oricum nu intră imediat în vigoare, respectiv noile prevederi nu vor fi resimţite în acest an. Dacă va fi votat acest proiect de lege, așteptăm anumite schimbări în 2019, mai degrabă.”

Europa Liberă: Una din recomandări este „elaborarea unui set de norme legale, detaliate şi conforme cadrului european, care să reglementeze procesul de reflectare a scrutinelor electorale”. Să înţelegem că acum lipsesc aceste prescripţii legale clare? Şi atunci la ce comportament al presei ne putem aştepta în apropiatele scrutine, cele locale din Chişinău şi Bălţi şi cel parlamentar?

Nadine Gogu: „De fapt există astfel de prevederi. Sunt diferite documente elaborate de CEC şi CCA şi aceste instituții urmăresc implementarea lor. CJI acum câţiva ani a propus cu un proiect de lege de modificare a Codului electoral astfel încât să introducem în codul electoral nişte prevederi care să fie constante, adică să nu fie schimbate an de an. Acum ori de câte ori avem o campanie electorală se adoptă o nouă concepție de reflectare. Uneori, Jjrnaliştii sunt chiar confuzi şi se pierd în aceste prevederi pentru că într-un document sunt anumite prevederi, în altul se mai schimbă şi jurnaliştii nu întotdeauna le urmăresc şi le respectă.

Dacă ar fi în Codul electoral nişte prevederi foarte clare cu privire la comportamentul mass-media, atunci ştim că este o lege şi ea trebuie respectată, iar instituţiile care trebuie să urmărească cum sunt implementate prevederile legale o fac şi respectiv reacţionează.”

Europa Liberă: În rapoartele de monitorizare de fiecare dată aţi constat că se face partizanat, se manipulează în alegeri.

Nadine Gogu: „Asta e o altă fațetă a monedei. În cazul comportamentului mass-media în campanii electorale CCA are multe pârghii ca să reacționeze. Respectiv dacă CCA ar aplica chiar şi actualul Cod al audiovizualului şi ar cere radiodifuzorilor să respecte stric prevederile legale, cred că am avea mai puţin partizanat şi mai puţină manipulare. Nu se întâmplă din varii motive şi am văzut acest lucru în ultimele campanii.

Se reacţionează tardiv şi atunci când se reacționează există

CA are un rol important în ceea ce ţine de reflectarea corectă, echidistantă a informației...

uneori chiar şi o abordare mai selectivă vizavi de radiodifuzorii care încalcă legea. Am spus-o nu o dată, repetăm că CCA are un rol important în ceea ce ţine de reflectarea corectă, echidistantă. Ei pot să asigure, cel puţin pe sectorul audiovizual pe care-l reglementează, ca mass-media să informeze echidistant alegătorul, să ofere acces egal tuturor concurenţilor electorali.”

Europa Liberă: Vă aşteptaţi să se întâmple asta bunăoară la apropiatele scrutine locale din Chişinău şi Bălţi sau situaţia va rămâne neschimbată?

Nadine Gogu: „Putem să anticipăm că în campania care se încheie pe 20 mai p parte din media care se vor angaja să reflecte alegerile vor face partizanat. Putem anticipa acest lucru ţinând cont de ceea ce am observat în precedentele rapoarte de monitorizare. Noi monitorizăm nu doar în campanii ci şi în afara acestora şi am văzut deja nişte predilecții din partea unor media faţă de anumite partide politice. În alegerile locale mass-media

Avem acum foarte multe portaluri de ştiri care sunt afiliate politic sau controlate de anumiţi politicieni ...

naţionale nu sunt obligate să reflecte campania. Nu excludem că o parte din cele cu acoperire naţională nu vor reflecta şi în acest caz ar putea să fie mai puţină manipulare anume pe segmentul audiovizual. Asta nu exclude că nu se va întâmpla manipularea şi partizanatul în media online.

Avem acum foarte multe portaluri de ştiri care sunt afiliate politic sau controlate de anumiţi politicieni. Ținând cont că raitingul lor este destul de mare, au mare audienţă ar putea să treacă din televiziune în online aceste partide care au interese să facă partizanat.”

Europa Liberă: În studiu se vorbește despre nevoia de reglementare a presei online. Ce la modul practic se poate face pentru a aduce ordine în acest domeniu, să nu mai apară aşa numitele portaluri clonă şi cele care produc sau distribuie fake news-uri?

Nadine Gogu: „Aşa cum spun experţii noştri în studiu ar trebui ca autorităţile abilitate să vină cu nişte criterii foarte clare de identificare a mass-media online. Odată ce vor exista prevederi legale, vor trebui să se conformeze şi noi cu toţii vom cunoaşte când a fost înregistrată instituţia respectivă, cine sunt proprietarii şi alte informaţii care sunt necesare, dar care nu întotdeauna se regăsesc pe portalurile web.

Din experienţă cunoaştem că unele apar peste noapte, sunt create în principal pentru a distribui nişte falsuri ca ulterior alte instituţii să le preia şi să le difuzeze. Chiar am avut situaţii când dacă cineva se adresează în instanţă, instanţa nu are informaţia simplă, adresa unde să trimită citația.

La fel Consiliul de Presă atunci când este sesizat de un cititor, trebuie să aducă la cunoștință respectivei instituţie media, dar nu pot fi găsite datele de contact, nu cunoaștem cine sunt persoanele angajate. Asta e marea problemă – lipsa de informaţii de acest gen şi credem că ar trebui să fie reglementări pe segmentul acesta. Trebui să existe prevederi care ar obliga toate instituțiile din categoria mass-media online să publice aceste date.”

Europa Liberă: Despre îmbunătățirea cadrului de reglementare mass-media se discută de mai mult timp. Unii experţi spun că degeaba contezi pe îmbunătățire a legislaţiei media, or ea nu poate schimba starea de fapt în domeniu, adică nu poate asigura pluralismului, independența, concurența loială şi dispariţia monopolurilor dacă practica driblează actele normative.

Nadine Gogu: „Aveţi perfectă dreptate. E bine să avem un cadru legal perfect, conform cu standardele internaționale, dar chiar dacă să admitem că toate aceste recomandări sunt implementate şi legislația este îmbunătățită asta nu înseamnă că lucrurile s-au rezolvat. Legi buna am mai avut şi până acum doar că ele nu se implementau. Dacă instituţiile care trebuie să urmărească implementarea lor nu fac acest lucru, atunci degeaba mai avem cadrul legal bun. Fac trimitere le un exemplu.

Acum câţiva ani CJI a contribuit la elaborarea unor amendamente privind asigurarea transparenței proprietății mass-media. Au intrat în vigoare acele amendamente, radiodifuzorii sunt obligaţi şi publică pe site-urile lor şi pe cel al CCA declarațiile privind beneficiarii finali. Doar că CCA ulterior nu le verifică să vadă dacă informația inclusă în acele declarații este veridică sau nu. Cunoaştem cazuri concrete când mulţi intuiau că în spatele unui post de televiziune este un politician, dar în declaraţia depusă la CCA erau alte nume. Când am întrebat CCA dacă vor verifica sau nu, ni s-a spus că nu pot verifica ci doar constata, adică recepţionează declaraţiile şi le publică doar. Iată aici trebuie de lucrat ulterior. Să vedem care sunt mecanismele ca să asigurăm că noile prevederi legale care sunt aprobate şi sunt bune să fie şi implementate. În caz contrar riscăm să avem în 5-10 ani aceeaşi situaţie. Tot vorbim că e nevoie de îmbunătățit cadrul legal, el se îmbunătățește, dar după asta nu se întâmplă nimic.”

Europa Liberă: Cu propaganda externă se pare că cel puţin la nivel legislativ s-a rezolvat situaţia. Credeţi că e nevoie de măsuri suplimentare pentru a combate propaganda internă? Şi în general ea poate fi contracarată prin legislaţie?

Nadine Gogu: „Cred că dacă proiectul noului Cod al audiovizualului va fi adoptat în formula în care este acum lucrurile se vor îmbunătăţi. În proiect sunt foarte detaliate prevederi cu privire la cum trebuie să reflecte evenimentele unui radiodifuzor. Dacă mass-media se ţin strict de litera legii şi nu fac nici o abatere, atunci nu vom avea nici manipulare, nici propagandă. Aici iarăşi trebuie să intervină CCA care ulterior va avea un rol foarte important. CCA trebuie constant să monitorizeze cum mass-media reflectă în ştiri şi în emisiuni evenimentele.

Nici nu trebuie să existe noțiunea de propagandă în Cod și, a propos, ea a fost inclusă inițial, iar ulterior exclusă. Lucrurile sunt clare. Dacă vorbim despre pluralism, trebuie să avem câteva surse. Dacă e vorba de știri controversate, trebuie să avem surse de pe ambele baricade. Nu folosim etichete, nu suntem tendențioși. Verificăm informația din mai multe surse. Toate acestea dacă ar fi respectate pas cu pas de către colegii noștri jurnaliști, atunci nu am mai avea materiale manipulatoare și nu am mai putea spune că se dezinformează sau se manipulează în presa de la noi.”

Europa Liberă: Vorbind despre publicul consumator de media. El se poate apăra prin legislaţie dacă nu vrea să i se toarne drog în cap sau e nevoie de o educația mediatică mult mai amplă, eficientă?

Nadine Gogu: „E vorba şi de educația media care trebuie să înceapă din școală, lucrurile deja au început să se miște în sensul asta. Cum spuneați, unii consumatori pot să se apere atunci când nu sunt satisfăcuți de ceea ce văd, când înțeleg că sunt manipulați, că informația este falsă sau denigratoare. Orice cetățean poate să sesizeze CCA şi să atenționeze că la emisiunea cutare din data şi ora cutare s-au comis abateri de la legislație. Noi de obicei încurajăm consumatorii să meargă la Consiliul de Presă inițial, ca un prim pas, şi să încerce să rezolve amiabil probleme care eventual apar. Dacă nu se rezolvă, atunci se poate ajunge şi în instanță în special când e vorba de cazuri de defăimare.”

XS
SM
MD
LG