Privilegii de-asupra Codului penal sau măsuri justificate pentru îmbunătățirea și protejarea mediului de afaceri? Ce se dorește, de fapt, prin proiectul Legii „decriminalizării infracțiunilor economice”, promovat aprig de autorități și unii reprezentanți ai business-ului? De ce experți ai societății civile consideră acest proiect primejdios, iar reprezentanții autorităților îi consideră pe acești critici drept niște nechemați? Tema convorbirii de astăzi cu Nadejda Hriptievschi, director de programe la Centrul de Resurse Juridice.
Europa Liberă: La începutul acestei săptămâni, Ministerul Justiției și Asociația Investitorilor Străini au organizat o ședință în chestiunea proiectului de lege privind „decriminalizarea mai multor infracțiuni economice”. Ședința, anunțată ca audieri publice, pare să fi accentuat mai degrabă divergențele în privința proiectului între reprezentanții societății civile, pe de o parte, autorități, reprezentanți ai business-ului, susținători ai proiectului în forma actuală, pe de alta. Ați participat, doamnă Hriptievschi, cel puțin parțial la această ședință și vom discuta ceva mai încolo și despre modul în care autoritățile înțeleg – pe baza acestui exemplu – să desfășoare dezbateri publice împreună cu experți din mediul asociativ. Mai întâi însă, spre o mai bună înțelegere de către publicul larg a celor care se întâmplă, ce este justificat și ce e îngrijorător cu acest proiect de lege?
Nadejda Hriptievschi: „Pentru noi cel mai îngrijorător aspect din acest proiect de lege este conținutul acestuia care în mare parte nu corespunde scopului declarat. S-a declarat că ar fi un proiect ce ar îmbunătăți activitatea mediului de afaceri. De fapt, proiectul a propus câteva intervenții periculoase în dreptul penal şi a schimbat competența organelor care sunt responsabile de urmărirea penală a unei serii de infracțiuni. Aceste modificări nu se leagă cu scopul pe care l-a anunţat Ministerul Justiţiei. O să dau un exemplu simplu. Inițial proiectul de lege prevedea eliberarea de răspundere penală pentru un șir de infracțiuni dacă au fost comise pentru prima dată. Printre aceste infracțiuni sunt, de exemplu, poluarea aerului, a solului, utilizarea abuzivă a informațiilor privilegiate pe piața valorilor mobiliare etc.”
Europa Liberă: Să concretizăm – dacă o întreprindere poluează solul în preajma unui sat şi asta are consecințe, atunci acest agent economic, această întreprindere poate scăpa basma curată?
Nadejda Hriptievschi: „Exact. Deşi în proiect e prevăzută această excepţie - dacă au adus consecinţe pentru viaţa şi sănătatea persoanei – problema e că aceste consecințe pot surveni mult mai târziu. E greu de delimitat. Atunci când omul ştie că este eliberat de răspundere penală, se afectează efectul preventiv a legii penale. El poate să facă chestii mult prea periculoase, pentru că până se va stabili vreun efect, peste mulţi ani, omul a scăpat frumos de răspundere penală doar pentru a încălcat prima dată.
Liberarea de răspundere penală se propune să fie modificată, din câte am înțeles, în eliberare de pedeapsă penală pentru aceste infracțiuni. Se propune în schimb o altă instituţie ce ţine de suspendarea executării pedepsei, adică chiar dacă persoana a fost găsită vinovată, nu va executa pedeapsa dacă a achitat prejudiciul, a plătit amenda pentru o serie de infracţiuni. Acestea sunt foarte interesante. Majoritatea sunt legate de piaţa de valori mobiliare, adică e vorba de manipulări pe piaţa valorilor mobiliare sau încălcarea legislaţiei la estimarea valorii mobiliare etc. Sunt legate inclusiv de fondul de pensii, activitatea fondurilor statale de pensii care au adus daune în proporții mari.
De ce într-un stat care a trecut recent printr-o fraudă bancară fără precedent se propun acum astfel de facilităţi? Cum pot astfel de facilităţi să ajute mediul de afaceri?”
Europa Liberă: Chiar cum se explică această cu care reprezentanții business-ului, precum şi autoritățile insistă asupra necesității noilor reglementari?
Nadejda Hriptievschi: „De fapt, din discuţia la care am asistat înţelegerea mea este că business-ul nu asta vrea. Majoritatea vorbitorilor s-au plâns de calitatea controalelor de stat efectuate. Asta nu are nimic de a face cu liberarea de la executarea pedepsei sau de la răspundere penală. De fapt îndârjirea principală înțeleg că vine de la Ministerul Justiţiei şi este foarte neclară, mai cu seamă că avem şi opinia CNA. În ea se zice foarte clar că acest proiect de lege este un paravan legal de scăpare de răspundere penală a unor persoane care comit un şir de infracţiuni.
Scopul proiectului de a atrage investiţii nu este atins, ci de fapt este un proiect care urmărește protejarea intereselor personale a unor persoane care comit astfel de infracţiuni. Această expertiză o dă o instituție publică anticorupţie. Deşi avem o astfel de expertiză, s-a insistat până în ultimul moment să se promoveze acest proiect. În afară de ceea ce am zis, proiectul reduce pedeapsa pentru o serie de infracțiuni economice. Asta înseamnă că ele devin infracţiuni mai uşoare şi pentru o serie de infracţiuni nu vor mai putea fi utilizate o serie de măsuri speciale de investigație. Pentru infracţiunile legate de sistemul bancar, de titluri, acțiuni etc. este foarte important să poţi utiliza măsurile speciale pentru că vorbim de infracțiuni destul de complicate pe care nu le poţi altfel investiga calitativ.”
Europa Liberă: Deja ex-ministrul justiţiei, Vladimir Cebotari, anunţa după această dezbatere publică, marţi seara la postul public de televiziune că există o versiune nouă a proiectului şi că ar fi fost excluse momentele buclucașe sau acele „două grame de venin”, cum le-au definit criticii proiectului. Aţi văzut proiectul redactat? Ce s-a schimbat?
Nadejda Hriptievschi: „Am văzut proiectul redactat. S-a exclus eliberarea de răspundere penală, dar s-a menținut liberarea de pedeapsă penală. În rest, criticile pe care le-am avut rămân mai departe valabile. Au păstrat în proiect creșterea pragului pentru aplicarea arestului doar de la cinci ani. Asta înseamnă că pentru o serie de infracțiuni nu va putea fi aplicat arestul chiar dacă persoana prezintă pericol să se eschiveze, să influențeze martorii etc. Nu aşa combați aresturile abuzive.
De asemenea rămân aceleași probleme pe care le-am evidențiat cu privire la competenţa instituţiilor. Prin acest proiect se dau în competența Procuraturii o serie de infracțiuni pentru a fi urmărite penal. Asta înseamnă că va creşte substanţial volumul de lucru a Procuraturii, dar nu se face nici o analiză cu privire la impact, vor avea suficiente persoane sau nu, ce facem cu ofiţerii de urmărire penală pe care îi avem în cadrul MAI.”
Europa Liberă: Şi asta de ce s-ar face? Cu ce scop?
Nadejda Hriptievschi: „E foarte bună întrebarea. Noi nu înţelegem ce legătură are asta cu îmbunătățirea mediului de afaceri sau ce facem cu Procuratura Anticorupţie care este o altă problemă. Procuratura Anticorupţie va examina toate tipurile de infracțiuni. Or în 2016 când ne-am lăudat foarte mult cu reforma procuraturii şi cu crearea Procuraturii Anticorupţie specializate, una din inovațiile acelei reforme a fost că această procuratură se va ocupa de corupţia mare, pentru că cauzele de corupţie mare prezintă un grad de dificultate mult mai mare şi sunt necesare o serie de măsuri speciale şi cunoştinţe speciale.
Acum încărcam Procuratura Anticorupție cu tot tipul de cauze şi revenim la situaţia veche, exact cu a fost ani la rând când CNA, fostul CCCEC se ocupa de urmărirea penală a tuturor cazurilor de corupţie şi procurorii anticorupție le prezentau în instanţă. Nu e reformă. Se face de fapt un pas înapoi.”
Europa Liberă: Acum în legătură cu dezbaterile propriu-zise și ce-au arătat acestea. Ați părăsit la un moment dat sala, împreună cu alți colegi. Înțelegem că a fost mai degrabă un gest de protest. De ce?
Nadejda Hriptievschi: „A fost o acţiune de protest ca răspuns la atitudinea fostului Ministru al Justiţiei, care atunci când a vorbit colegul meu din societatea civilă şi eu, domnul ministru ne-a întrerupt, deşi nu a făcut-o în cazul altora, şi a insitat să mă întrebe pe cine reprezint. Or, el ştie foarte bine şi am zis că reprezint Centrul de Resurse Juridice din Moldova care este o organizație neguvernamentală care lucrează în domeniul politicilor publice, în domeniul justiţiei şi drepturilor omului.
Ministrul şi-a permis atunci să compare un patron care reprezintă o sută de mii de salariaţi şi să insiste pe câți oameni reprezint eu. Atunci am decis să ieşim în semn de protest pentru că întrebarea domnului a fost tendenţioasă şi arată că Ministerul Justiţiei nu recunoaşte rolul activ al societăţii civile. Nu vii cu numere, ci contează expertiza şi implicarea tuturor. Dacă noi am decis să venim la şedinţă şi avem o expertiză, atunci ne auziţi vocea şi nu ne puneţi sub semnul întrebării dacă avem în spate mii de salariaţi.”
Europa Liberă: Nu e instituţia chiar din partea căreia să vină asemenea aprecieri. Până la urmă, acest proiect nu a apărut pe agenda guvernului, nu se ştie ce va fi cu el. Acum se produc fel de fel de schimbări, remanieri. Se va schimba ceva şi la vârful Ministerului Justiţiei. Cum credeţi că vor evolua lucrurile? Se va insista în continuare sau va fi revizuită, totuşi, această iniţiativă?
Nadejda Hriptievschi: „Îmi exprim speranța că se va revizui, pentru că proiectul este periculos şi nu răspunde nicidecum scopurilor anunțate. Sunt o serie de prevederi bune în proiect care trebuie menţinute şi cele două grame de otravă sunt în continuare acolo. M-a bucurat faptul că proiectul de lege de fapt a apărut, iar ulterior a fost scos de pe agenda guvernului. E un semn pozitiv. Mai este timp. E un aspect pentru care nu pot să găsesc nici o explicaţie logică, de ce s-a insistat cu nişte tempouri atât de rapide şi în fiecare zi proiectul să se modifice fără să se dea timp suficient ca toate părțile interesate să vină cu comentarii şi a doua şi a treia oară.
Nu este un proiect simplu care propune nişte măsuri care nu ridică probleme mari cu implicații pe viitor. Nu se justifică graba. Eu sper că guvernul în noua componență nu va promova un astfel de proiect, ci-l va modifica.”
