Linkuri accesibilitate

Mircea V. Ciobanu: „Literatura română este una, indivizibilă, au demonstrat-o secole de literatură şi nu noi acum”


Interviul dimineții cu redactorul-şef al Editurii „Ştiinţa” despre proiectul antologiilor „Literatura din Basarabia. Început de secol 21”.

Cinci antologii intitulate „Literatura din Basarabia. Început de secol 21” au apărut recent la Editurile „Arc” şi „Ştiinţa”. Este un proiect ambiţios care valorifică literatura scrisă în limba română de autori basarabeni de la 2000 încoace. Proiectul îşi propune să reprezinte o nouă față a literaturii române din Basarabia, o literatură privită în dinamica ei evolutivă, antologată chiar în timpul în care se produce.

Mircea V. Ciobanu și Iulian Ciocan (stg.), în studioul Radio Europa Liberă la Chișinău
Mircea V. Ciobanu și Iulian Ciocan (stg.), în studioul Radio Europa Liberă la Chișinău

Mai multe detalii în dialogul cu unul dintre coordonatorii proiectului, criticul literar Mircea V. Ciobanu, redactor şef al Editurii „Ştiinţa”.

Europa Liberă: Care este miza acestui proiect de anvergură şi la ce bun să aduni textele unor autori basarabeni în câteva antologii?

Mircea V. Ciobanu: „Răspunsul este simplu – în general, antologiile sunt un fel de gen al istoriei literare. Între aceste feluri de istorii literare, care sunt istoria literaturii, portretele literare sau dicţionarele literare, eu prefer antologiile, instrumentele de lucru în care partea biobibliografică este minimă, în schimb textele sau producţia literară propriu-zisă este mare. Şi atunci poţi să vezi un tablou, pentru cel care se interesează.

Noua colecţie este un fel de replică pe care noi ne-o dăm înșine la ceea am făcut acum un deceniu şi ceva „Literatura din Basarabia în secolul 20”. Acea colecţie reflecta o istorie a unui secol de literatură, iar acum am încercat să surprindem literatura în dinamica ei, antologată chiar în timpul în care se scrie.”

Europa Liberă: Se ştie că orice antologie este captiva subiectivității antologatorului. Poate fi sigur cititorul / iubitorul de literatură că aceste antologii adună între copertele lor într-adevăr cele mai bune texte de început de secol din literatura basarabeană?

Mircea V. Ciobanu: „În general tot ce ţine de literatură şi de artă este subiectiv. Este subiectiv scriitorul. Este subiectiv criticul literar, istoricul literar etc. Altfel nu poate fi. Adună sau nu cele mai bune texte? Ne amintim iarăşi de colecţia anterioară, ea deja a devenit aproape canonică, adică un instrument de referinţă pentru toţi cei care se interesează de literatura scrisă aici, în spaţiul dintre Prut şi Nistru.

În ce măsură sunt cele mai bune texte? În măsura în care li s-au părut cele mai bune antologatorilor. Am încercat împreună cu Eugen Lungu să selectăm un grup de antologatori care ni s-au părut nouă competenţi şi ei au venit cu oferta lor. Din punctul de vedere al antologatorilor acestea sunt textele cele mai bune sau cel puţin cele mai reprezentative. Subiectivitatea nu poate fi exclusă nici aici, dar eu cred în acești antologatori, de aceea cred şi în textele pe care le-au selectat ei.”

Europa Liberă: Să înţelegem că întrebări referitoare la selecţia antologatorilor nu pot să existe? Sunt nişte persoane avizate în domeniu?

Mircea V. Ciobanu: „Da, sunt avizaţi în domeniu şi pot să dau chiar câteva exemple. Ei fie că scriu despre acest gen de scriitură, de exemplu, Adrian Ciubotaru, care a antologat Critica şi eseul, scrie de multă vreme cronici la cărţile de eseistică şi critică literară. Tu, care eşti aici alături şi ai făcut deja o antologie de proză scurtă împreună cu Grigore Chiper. Lucia Ţurcanu a făcut în ultimii doi ani trei antologii, Maria Şleahtiţchi care a scris despre roman şi Irina Nechit care vine din interiorul breslei, făcând antologia de Dramaturgie, ea fiind şi un critic de teatru. Am încercat să-i selectăm pe cei care cunosc acest domeniu.”

Europa Liberă: Asemenea antologii provoacă de obicei foarte multe nemulţumiri, întrebări, regrete. Am auzit, de exemplu, o voce nemulţumită de faptul că un critic în vogă nu e prezent în antologia de eseu şi critică, iar o poetă zicea că e prezentă cu nişte poeme care pe ea o lasă acum rece, deşi tot ea le-a scris.

Mircea V. Ciobanu: „Oricine dintre noi ar putea să reproşeze ceva cuiva. Vrei să-ţi reproşez ţie? Eu de ce nu sunt la proză la tine? Deci este o chestie absolut normală ca cineva să intre, iar altcineva să nu intre. Eu cred şi cred sincer că cei care au făcut selecţia au făcut-o pe criterii de calitate aşa cum văd ei lucrurile, aşa cum văd ei genul acesta reprezentativ. În general, antologia nu este o selecţie de autori. Este o selecţie de texte.

Mircea V. Ciobanu în studioul Europei Libere
Mircea V. Ciobanu în studioul Europei Libere

Antologatorii noştri au selectat textele care cred ei că reprezintă literatura basarabeană în toată diversitatea şi complexitatea, dar şi

Avem toate generaţiile de vârstă ale scriitorilor care scriu astăzi sau cel puţin au scris după 2000 ...

reprezentativitatea. Întâmplător sau nu, dar avem toate generaţiile de vârstă ale scriitorilor care scriu astăzi sau cel puţin au scris după 2000 încoace. Fără să excludem această subiectivitate, cred că selecţia este una care, trebuie să ţinem cont de asta, atunci când deschidem cărţile, îi reprezintă şi pe antologatori. Orice antologator ar putea să-i spună ca replică autorului – nu te supăra, frate, dar eu aşa am văzut lucrurile, îţi place ţie sau nu-ţi place. Un coleg îmi spunea că poate ar fi fost mai bine să fie câte doi antologatori la fiecare gen. Ar fi arătat poate altfel antologiile, dar nu însă obligatoriu şi mai bune decât sunt.

Atunci când deschizi o antologie, trebuie să înţelegi că nu este o antologie absolută a genului respectiv din primele decenii ale secolului 21, ci este genul privit cu ochii antologatorului respectiv din colecţiile respective ale editurilor respective. Din punctul acesta de vedere totul este absolut onest. Absolut întâmplător am fost selectat şi eu în unele dintre cărţile acestea. Vreau să spun că eu aş fi ales alte texte. Chiar le-am spus antologatorilor că aş fi ales alte texte, dar am lăsat la discreţia lor doar întrebând dacă ei au motivaţia lor interioară, nu trebuie să mi-o explice mie. Odată ce ei văd aceste texte ca reprezentative trebuie să ne obişnuim şi cu asta: că punctul de vedere al antologatorului este într-un fel punctul de vedere al cititorului. Nu ceea ce crezi tu că te reprezintă, ci ceea ce este în percepţia oamenilor care citesc. Or cei care au selectat sunt cititori avizaţi, sunt critici literari, sunt scriitori, adică oameni care cunosc domeniul. Nu trebuie să ne supărăm.”

Europa Liberă: Se vorbeşte la noi multă vreme, de la începutul anilor 90, despre sincronizarea literaturii din Basarabia cu literatura română. Să faci nişte antologii de literatură basarabeană nu este cumva un gest de izolare şi de provincialism într-o lume în care contează interferențele?

Mircea V. Ciobanu: „În primul rând, facem această precizare pe care o făceam insistent şi atunci când am făcut antologiile anterioare – nu vorbim de literatură basarabeană, ci despre literatura din Basarabia. Ar fi trebuit să se intituleze şi data trecută, şi acum, dar ar fi fost o hărmălaie de cuvinte că e vorba de antologii de literatură română din Basarabia. E o precizare pur şi simplu.

În ce măsură această literatură o izolează sau nu o izolează? Nu are

Literatura română este una, indivizibilă, au demonstrat-o secole de literatură şi nu noi acum...

cum să o izoleze chiar să vrea. Se fac antologii ale poeţilor din Botoşani sau din Hamburg sau din Banat. Nu e nimic deosebit. Nu acesta a fost scopul. Literatura română este una, indivizibilă, au demonstrat-o secole de literatură şi nu noi acum. Mulţi dintre scriitorii noştri fie că se editează la editurile din România, fie că locuiesc în România. Noi avem acum autori care locuiesc nu numai în România, ci şi la Londra, în New York.

Sunt scriitori români cu origini basarabene sau basarabeni plecaţi pe un timp sau pe mai multă vreme din ţară. Această definiţie nu este una geografică. Dimpotrivă, dacă noi data trecută am încercat să venim cu o recuperare a istoriei sau cu o revizuire critică a avutului nostru literar dintr-un secol, acum este chiar oferta noastră pentru primul raft al literaturii române al cititorului din România.

Din păcate, nu ajung atât de uşor toate cărţile ale tuturor scriitorilor peste tot. Am zis să încercăm să adunăm şi să spunem că dacă nu ai când să te interesezi de toată literatura … Am să vă spun acum un secret pe care l-a descoperit Maria Şleahtiţchi. Noi avem în 2017 peste 100 de romane scrise de autori basarabeni.”

Europa Liberă: Pare incredibil…

Mircea V. Ciobanu: „Pentru planeta Moldova este o cifră astronomică.”

Europa Liberă: Cum rămâne totuşi cu literatura scrisă de minorităţile din Republica Moldova?

Mircea V. Ciobanu: „Am spus deja că a fost poate şi mica eroare de intitulare şi data trecută, şi acum. Ar fi trebuit să intitulăm ca să fie limpede pentru toţi că e vorba de antologii de literatură română din Basarabia. Minoritățile la noi au scris cel puţin o serie de texte pe care doar eu le cunosc destul de interesante. S-ar putea să fie o idee foarte bună de un proiect cu literatura minorităţilor. Probabil ar trebui doar să ezităm cum o publicăm pentru că ar fi interesant să fie chiar două versiuni – una cu literatura scrisă în original şi alta cu literatura minorităţilor tradusă în limba română pentrui cititorul român de pretutindeni.”

Europa Liberă: Cum poate cititorul să găsească aceste antologii? Sunt uşor de găsit? De exemplu, pe mine m-a căutat un cumpărător, un iubitor de literatură din Ungheni, şi a spus că el în tot Ungheniul a găsit numai în rețeaua de librării „Pro Noi” două exemplare de proză scurtă şi roman, iar celelalte trei – dramaturgie, eseu, critică şi poezie – pur şi simplu nu erau.

Mircea V. Ciobanu: „E o chestiune tehnică. Cărţile încă nu au ajuns pentru că noi am primit semnalele de la tipografie o săptămână jumătate în urmă. Înseamnă că tirajele abia acum se distribuie în librării, inclusiv în reţeaua „Pro Noi”. Vor ajunge cu siguranţă şi mă bucur că cineva le caută. E un lucru curios că la noi caută cineva cărţi.”

Europa Liberă: Mai există nişte cititori. O ultimă întrebare. În calitate de coordonator al acestui proiect, ce sentiment aveţi acum după ce aceste cinci antologii au apărut şi ce vreţi să le spuneţi ascultătorilor noştri?

Mircea V. Ciobanu: „Nu atât vreau să le spun ascultătorilor, cât aştept mai degrabă un feedback de la ei. Aştept ca cineva să comenteze aceste cărţi. Ca cititor de carte, pentru că eu sunt un cititor de meserie, aş recomanda aceste antologii. Or asta însemnă că aş fi mulţumit de ceea ce am reuşit să facem. Rămâne ca nota să ni-o dea cititorul şi această notă va fi exprimată nu atât într-o opinie, cât în câţi cititori cu adevărat le vor căuta prin librării. Sper să aibă revelaţia descoperirii unei literaturi destul de consistente şi mai ales a unei literaturi foarte tinere. Asta a fost una din constatările mele că avem o literatură tânără or asta înseamnă că şi una viguroasă şi s-ar putea să avem şi un viitor.”

XS
SM
MD
LG