Guvernul intenţionează să crească salariile, pensiile, bursele şi să repare câte un drum pe sat în 2018. De ce entuziasmul guvernanţilor nu este împărtăşit de opoziţia, care numeşte bugetul aprobat vineri în primă lectură „politic” şi „electoral”, într-o discuție cu deputatul liberal-democrat, Iurie Ţap, fost primar la Floreşti.
Europa Liberă: Aţi spus vineri în Parlament, dle Ţap, despre bugetul pe 2018 aprobat în prima lectură de majoritatea parlamentară că e un buget „netransparent”, „în dezacord cu politicile statului”, un buget „politic” si „electoral” – așa l-ați numit. De ce aceste cuvinte atât de dure?
Iurie Ţap: „Pentru că din perspectivă teoretică bugetul de stat trebuie să fie corelat politicilor pe care le promovează statul. Orice strategie, plan de acțiuni dacă nu are acoperire bugetară nu va fi realizat, deci schimbările nu vor fi produse, fie că vorbim de dezvoltarea economică, dezvoltarea regională sau dezvoltarea locală.
Privind transparența, avem Legea finanţelor publice şi responsabilităţilor bugetar-fiscale – sună frumos. Este un calendar foarte clar cum şi când trebuie să fie elaborat bugetul, prezentat în Parlament ș.a.m.d. În cazul dat s-au depășit câteva luni de zile. Dar însăși faptul că proiectul a intrat în Parlament pe 23 noiembrie, pe 26-27 a fost repartizat deputaţilor, iar pe 1 decembrie deja pus în discuție. Noi, în Comisia administrație publică, planificasem pentru 6 decembrie dezbateri, unde să fie invitați reprezentanții Ministerului Finanțelor, alte părți interesate să discutăm componenta ce ține de reforma de descentralizare financiară pentru consolidarea autonomiei locale și, colac peste pupăză, vineri se discută bugetul.”
Europa Liberă: Da, dle Țap, dar nu ar fi pentru prima dată când bugetul ajunge cu mari întârzieri în discuție în Guvern, apoi din Guvern în Parlament din nou cu mare întârziere. De ce acum pentru Dvs. ar fi mai deosebită această situație?
Iurie Ţap: „Dar niciodată într-o săptămână. De aceea şi am punctat: pe 23 a intrat în Parlament, iar pe 1 decembrie deja a fost dezbătut în prima lectură. Niciodată nu s-a procedat astfel, ca într-o săptămână să se scoată în plen - erau cel puțin 3-4 săptămâni. Nu s-a reușit în Comisie să se discute, aceasta este marea diferență, niciodată nu a fost așa ceva.”
Europa Liberă: Dar faptul că acest buget se pare că a fost agreat de FMI nu vă dă un pic de încredere?
Iurie Ţap: „Absolut. Și am să argumentez - vorbeam despre corelarea bugetului cu politicile statului. Dezvoltarea regională este unul dintre principalele instrumente de lichidare a disparităților dintre regiuni, dintre mediul urban și cel rural – este una dintre prioritățile Uniunii Europene. Și europenii de mai multe ori au recomandat, dacă o să luăm și notele informative din ianuarie 2015, au recomandat majorarea alocărilor pentru această dimensiune. Ce facem noi? Al doilea an la rând se reduce, chiar dacă Legea privind dezvoltarea regională prevede 1% din bugetul de stat aprobat, din 36 de miliarde 600 milioane ar fi - 366 de milioane. Dar ce avem noi? Doar 200 de milioane.”
Europa Liberă: Dar ca să fie mai clar: 200 de milioane în loc 366 pentru ce fel de proiecte?
Iurie Ţap: „Pentru proiecte de dezvoltare regională: drumuri ce traversează mai multe raioane, apeducte pentru mai multe raioane, alte obiective care ar facilita dezvoltarea infrastructurii între localități, accesul la localități, pentru a stimula dezvoltarea lor.”
Europa Liberă: Dar Guvernul zice că va construi sau va repara câte un drum în fiecare localitate în anul 2018.
Iurie Ţap: „A repara un drum și a realiza politici regionale este total diferit. A repara un drum este o politică electorală, iar ceea ce numim dezvoltare regională, a dezvolta, de fapt, în conformitate cu cele planificate, cu strategiile aprobate, coerent și multidimensional pe toate sectoarele - este o diferență majoră.”
Europa Liberă: De aceea ați numit electoral acest buget?
Iurie Ţap: „Exact. Consolidarea autonomiei este una crucială, pentru că o țară bogată poate să fie bogată doar cu colectivități prospere. Un angajament care reiese din strategia națională de descentralizare, din strategia de reformarea a administrației publice centrale aprobată în iulie 2016 ține de descentralizarea financiară ori consolidarea finanțelor publice locale. Şi e spus foarte clar: a crește veniturile proprii, a găsi două-trei surse noi considerabile.
În loc să crească veniturile proprii, Guvernul face transferuri cu destinație specială şi, cum ați spus Dvs., va face drumuri. Vorba biblică spune că trebuie să-i dai celui sărman, sărac undița și să-l înveți să prindă pește, dar nu peștele să i-l dai. În loc să implementeze strategia de reformă a administrației publice, strategia națională de descentralizare, ei fac aceste transferuri. Și, atenție la punctul 17 și 18 din proiectul de lege: punctul 17 spune că Ministerul Finanțelor va realoca, după caz, resursele financiare din transferuri între APL de nivelul unul între cele din nivelul unul si nivelul doi.”
Europa Liberă: Și temerea Dvs. care este: cum se vor face aceste transferuri?
Iurie Ţap: „De fapt, este o ilegalitate, pentru că aceasta este prioritatea Parlamentului fie să adopte legi, hotărâri care prevăd acele reforme, inclusiv administrativ teritoriale la care ei fac trimitere sau aceste alocări, sau, dacă se modifică competența de la o autoritate la alta, aceasta o face Parlamentul care tot atunci modifică legea. Tocmai aceasta este acea netransparență care le va permite să aloce așa cum le convine lor.”
Europa Liberă: Aţi utilizat, dle Țap, o comparaţie care mi s-a părut foarte gravă atunci când aţi vorbit vineri despre problemele esenţiale ale bugetului. Aţi spus că dacă în 2002, bugetele proprii ale localităţilor moldoveneşti constituiau 35 la sută din general, în 2018 se ajunge la 9 la sută. Cum s-a ajuns aici şi ce consecinţe are această situaţie?
Iurie Ţap: „Exact, în 2002 eram în al treilea an al reformei administrativ teritoriale, atunci când au fost efectuați pași concreți în consolidarea autonomiei locale şi au crescut aceste venituri. Ce înseamnă venituri proprii mari? Cu cât mai mari sunt veniturile proprii, cu atât mai mare este independența autorităților locale.”
Europa Liberă: Dar asta ține cumva de centru sau ține de localități, în ce măsură știu ele să proiecteze noi afaceri, să faciliteze noi afaceri? Sau centrul hotărăște încotro merg impozitele culese din derularea acestor afaceri?
Iurie Ţap: „Descentralizarea prevede transfer de competențe către autoritățile locale și, foarte important, transfer de resurse financiare. Fără alocarea resurselor financiare autonomia este imposibil de realizat. Iată de ce este important să fie stabilite aceste surse și o spune Strategia națională de descentralizare, se conține în foaia de parcurs pe care a semnat-o Guvernul cu Congresul puterilor locale și regionale, cu Congresul autorităților locale din Moldova… Deci este dacă vreți una dintre asumările guvernărilor de la 2009 încoace față de Consiliul Europei.”
Europa Liberă: Angajamentul fiind să lase mai multe impozite acolo în localități ca ele să-și gestioneze singure aceste impozite?
Iurie Ţap: „Exact. Li s-au dat competențe. Deci, să luăm amenajarea cimitirului de exemplu… Autoritățile locale nu au resurse. Mâine - poimâine va ninge, iar autoritățile locale nu au bani cu ce să deszăpezească. Şi multe tot multe aşa cu multe alte competențe. Renumita Lege 140 - protecția copilului aflat în dificultate, primarul are o sumedenie de responsabilități în acest sens, dar nu are și resurse să angajeze un specialist ca să asigure această competență.”
Europa Liberă: De ce nu are resurse?
Iurie Ţap: „Pentru că nu are stabilite aceste impozite. Asta e precum ar fi ca părinții să trimită copilul la magazin, să-i dea coșul mare și o listă mare ce să cumpere, dar să nu-i dea și bani. Deci est un joc necinstit, necorect. Practica europeană arată că autoritățile locale trebuie să aibă de la 40-50 la sută venituri proprii.”
Europa Liberă: PLDM, ca opoziţie, ce poate face în Parlament pentru a determina puterea să facă măcar acum, în ceasul al 12-lea, ceva, ca bugetele locale să crească, nu invers?
Iurie Ţap: „Este foarte important să spunem lucrurilor pe nume, să argumentăm ce trebuie de făcut și să facem propuneri respective. As-propos, noi am propus amendamente pentru politica bugetara fiscală care atenție, nu a fost încă votată în lectura a doua, dar deja s-a trecut la buget, vorbeam de acea viteză. Niciodată nu s-a procedat așa ca să votezi bugetul fără a avea aprobată politica bugetara fiscală și acolo am propus creșterea veniturilor proprii.”
Europa Liberă: Cât de unită, dle Țap, vi se pare în acest moment opoziţia împotriva și acestei lipse de dorinţă de cooperare a coaliţiei cu opoziția și lipsa de transparență și toate celelalte? Puteți face front comun cu celelalte partide de opoziție?
Iurie Ţap: „Anumite elemente sunt prezente, dar sigur că e prea puțin, pentru că adesea aspectul ideologic sau doctrinar - sau geopolitic să-i mai spunem așa - adesea joacă festa opoziției. Și la general, adesea se joacă geopolitic, în loc să se analizeze profund acele reforme care trebuie să fie realizate - aici sunt rezerve esențiale.”
Europa Liberă: Mai aveţi şi alte motive de critică, din ce am observat. Colegul Dvs. de fracţiune, dl Grigore Cobzac, spunea vineri că 16 ministere anterior au costat mai ieftin bugetul de stat decât 9 acum. O aluzie la reforma Guvernului care nu ar fi dus la eficientizarea costurilor, așa cel puțin, a înțeles presa. Aşa este?
Iurie Ţap: „Colegii au analizat bugetele propuse pentru autoritățile publice centrale, Guvern, ministere și au constatat că, după alocările care sunt prevăzute în bugetele respective, suma depășeşte costurile care erau pentru anul trecut.”
Europa Liberă: Cum vă explicați?
Iurie Ţap: „Urmează să vedem în detalii care sunt aceste alocări. Dar la general, dacă să spunem, aceasta reformă cu trecerea la nouă ministere s-a făcut aritmetic, fiindcă ministerele nu se fac să fie mai multe sau mai puține, ele se fac ca instrumente de atingere a anumitor obiective.”
Europa Liberă: Da, asta s-a mai zis. Dar noutatea e că 9 ministere acum costă mai mult decât 16 în trecut.
Iurie Ţap: „Aceste nouă ministere și aceste costuri care li se dau vor fi acel instrument electoral și administrativ ca, cu resursele financiare, să influențeze benefic votul electoral pentru anul 2018.”
