Linkuri accesibilitate

Interviul dimineții despre evoluțiile politice din Ucraina și Moldova cu directorul Institutului „Viitorul”,

Evoluțiile politice din Ucraina, în așa numita „eră post-Maidan”, și din Republica Moldova. Asemănări? Diferențe? Ce fel de tendințe sunt de remarcat în aceste două state aflate în preajma unei noi aniversări de independență și cu metabolism democratic considerat tot mai precar? Cu ce fel de urmări pentru Republica Moldova? Punctul de vedere al analistului politic Igor Munteanu, directorul Institutului „Viitorul”.

Europa Liberă: Dle Munteanu, și Ucraina, și Republica Moldova își vor sărbători la distanță de doar câteva zile o nouă aniversare a proclamării independenței. Prilej cu care privirile, de cele mai multe ori critice, se îndreaptă spre modul în care elitele politice rescriu parcursul țărilor lor spre democrație. În Ucraina vecină, experţii vorbesc despre o democraţie semi-gestionată, caracterizată prin puteri excesive ale preşedintelui Poroşenko, cartelizarea guvernării şi revenirea în prim plan a oligarhilor regionali ai erei Ianukovici. Ce asemănări și deosebiri ar fi de remarcat între realităţile politice din Ucraina și cele din Republica Moldova?

Igor Munteanu: „Ceea ce se întâmplă în Republica Moldova, la o scară mai largă se întâmplă în Ucraina: deci, puterea nu aparține poporului, ci aparține unor carteluri de lideri regionali, care revin la guvernare sub președintele Poroșenko. Scuza președintelui Poroșenko este că această țară se află în război.

Care este scuza noastră? Scuza noastră este că noi suntem de asemenea victime într-un „război hibrid” a căror tancuri nu se văd foarte bine, dar ele deja au intrat prin frauda enormă care s-a întâmplat în sistemul bancar și prin cartelizarea elitelor politice, prin transformarea Parlamentului, care reprezenta o instituție foarte respectată după 1991, într-un simplu appendix al puterii rețelelor oculte care există în Republica Moldova? Sigur nu putem vorbi despre o putere transformatoare a Partidului Democrat sau Partidului Socialiștilor, atâta vreme cât merg contra curentului de modernizare și europenizare a țării.

Vorbim despre un sistem cu democrație semi-autoritară. Legile sunt pentru unii, și nu sunt pentru alții, pentru că justiția este în continuare înăbușită de presiunea și dictatul la telefon și, probabil, rentele care sunt distribuite în sistemul judecătoresc.

Guvernul este mai degrabă interesat nu să fie responsabil și transparent față de marile probleme care bântuie în această societate, cât mai degrabă să schimbe agenda rapid, atunci când trebuie să răspundă la niște întrebări concrete.

Una din cele mai profunde întrebări în societatea noastră este unde e miliardul? Guvernul nu răspunde la această întrebare directă, ci schimbă agenda discuțiilor publice în întrebarea cum ne vom alege deputați în următorul Parlament? Și atunci Parlamentul adoptă un sistem electoral mixt, în mare parte bazat pe sistemul uninominal, pentru ca să transfere, așa cum a făcut și cu alte ocazii, discuțiile și tensiunea, incandescența întrebărilor din partea cetățenilor spre probleme de ordin tehnic.”

Europa Liberă: Ce fel de putere prezidențială avem? Dacă până acum era un singur pol de putere cumva, odată cu instaurarea dl Dodon la președinție au apărut doi poli de putere. Cum ați caracteriza puterea prezidențială pe care o avem acum, pentru că e un nou jucător apărut pe piața politică? Cum îl vedeți?

Igor Munteanu: „De fapt, avem un singur pol de putere cu două viteze. Pentru că alegerea președintelui Republicii Moldova în mod direct de către populație nu a creat o autoritate suficient de credibilă care să reprezinte întregul popor, așa cum este stabilit în Constituției Republicii Moldova. Din contra, alegerea lui Dodon s-a transformat într-un anti-simbol al suveranității naționale, pentru că acest nou președinte al Republicii Moldova are o mai mare grija de interesele și bunăstarea separatiștilor de la Tiraspol, decât de interese cetățenilor pe care ar trebuie să le reprezinte. Este politicianul care sfidează doctrina politicii externe a Republicii Moldova, pentru că conform acestei doctrine a politicii externe, orientarea Republicii Moldova este spre Uniunea Europeană.

În schimb, președintele Dodon se duce în Iran, primește delegații din Coreea de Nord și aduce osanale Federației Ruse care își menține în continuare trupele pe teritoriului suveran al statului nostru. Ceea ce face Dodon e că obligă Guvernul să răspundă, respectiv, este un anumit duet, dar asta nu înseamnă că Dodon s-a transformat într-un jucător autonom. Cel mai recent gest al președintelui Dodon este sfidarea directă a intereselor Republicii Moldova de a avea o cooperare strălucită pe domeniul de apărare

Prin ceea ce face, președintele Dodon trece de partea adversarilor suveranității și independenții statului nostru...

și securitate cu Statele Unite. Pentru că rezultatul interdicției militarilor moldoveni de a participa la anumite exerciții de instruire pe dimensiunea operațiunilor de pacificare a făcut Guvernul Statelor Unite să suspende importantele ajutare care veneau către armata națională.

Care este funcția unui șef de stat, care este în același timp și comandatul suprem al forțelor armate? Este oare cea de a demoraliza și dezarma propria armată? Prin ceea ce face, președintele Dodon trece de partea adversarilor suveranității și independenții statului nostru. Or, linia lui de argumentare și de retorică este de a înstrăina Republica Moldova de aliații noștri naturali occidentali, Statele Unite și Uniunea Europeană.

În al doilea rând, ceea ce face în acest moment președintele Dodon este că încurajează separatismul. Câtă înțelepciune trebuie să aibă președintele Dodon pentru ca să declare public că se duce să sărbătorească la Comrat Republica Găgăuză? Conform Constituției, nu există asemenea republică, iar statutul acestui teritoriu este de autonomie teritorială administrativă. Atunci când te duci să sărbătorești o entitate care a avut ambiții și, probabil, există încă supraviețuitori ai incidentului din 1990 care și-ar dori ca Găgăuzia să fie în continuare o entitate separatistă, dar asta contravine interesului național.

Cum își explică președintele Dodon, cel care a jurat pe Constituția Republicii Moldova, asemenea gesturi? Și sigur că noi citim din declarațiile sale un spirit profund anticonstituțional. Dl Dodon ne servește cu petarde mediatice, cum ar fi introducerea vizelor pentru cetățenilor ruși, folosirea ajutorului american pentru a ataca Transnistria; asta sunt petarde mediatice. Cu siguranță aceste petarde nu sunt pregătite de domnia sa, sunt pregătite de anumiți agenți de influență sau companii de consultanță, care îl pregătesc pentru marea bătălie electorală ce se va da în anul 2018.”

Europa Liberă: Cum ați caracteriza majoritatea care există acum în Parlament? Cu câțiva ani în urmă, puteam vorbi de o concurență de putere în interiorul acestei majorităţi. Cum e acum?

Igor Munteanu: „Vorbim despre o guvernare dominată exclusiv de un singur partid, Partidul Democrat, care și-a eliberat spațiul de

Dodon este folosit pe rol de paratrăsnet de către Partidul Democrat...

acțiune și reacție, respectiv a intrat într-o formă de coabitare cu Partidul Socialiștilor, pentru ca să-și atingă scopurile politice. Scopul primar al acestui partid este cea de a supraviețui într-o concurență complicată pentru acest partid, datorită imaginii la pământ a liderilor săi. Dodon este folosit pe rol de paratrăsnet de către Partidul Democrat.

Pentru că atunci când lucrurile nu avansează în buna guvernare, problemele se acumulează, PD încearcă să construiască o anumită antagonizare pe tema Dodon. Pentru că Dodon este anti-european, iar PD sugerează că trebuie să rezistăm și e singura forță politică care poate rezista în faţa lui Dodon. Respectiv, se încearcă o mobilizare a votanților, probabil această tactică se va juca la o scară și mai mare în anul 2018, contra unui dușman care, de fapt, nu este dușman, ci este coechipier sau coabitant al coaliției de guvernare. Dacă nu ar fi fost aşa, Partidul Socialiștilor nu ar fi votat sistemul electoral mixt, care nu îl avantajează și, respect, nu ar fi oferit o mână de ajutor sau un pumn de voturi folositoare în Parlamentul Republicii Moldova. PSRM este de asemenea utilizat de Partidul Democrat, pentru ca să se arate singurul factor pozitiv. Noi, însă, știm care este agenda acestui partid și știm cât de supărător poate fi jocul la două capete.

Noi trebuie să înțelegem că Partidul Democrat nu poate să aibă o agendă de reforme, pentru că orice reforme care ar aduce rezultate ar servi contra intereselor status quo-ului, iar în acest moment Partidul Democrat este în topul puterii sale din ultimii zece ani.”

Europa Liberă: Aceste două partide, PSRM şi PD, au votat același sistem de vot, lucru probabil la care nu s-au așteptat nici votanții socialiștilor, nici votanții democraților. Putem presupune că următoarea structură politică, care va rezulta după alegirile ce vor avea loc după acest sistem de vot, va arată cam la fel?

Igor Munteanu: „Este greu de spus, pentru că noi nu putem judeca cu siguranță care sunt mizele reale ale acestui joc. Dar sistemul electoral mixt nu servește doar intereselor politice electorale, ci servește unei construcții mai largi, eu am numit această direcție un fel de „federalizare implicită”.

Aducerea electoratului și a liderilor transnistreni în construcția politică a statului Republicii Moldova doar prin cooptare ca urmare a alegerilor, fără demilitarizare regiunii, fără scoaterea trupelor rusești din regiune, ar însemna o federalizare implicită. La ultimele alegeri au participat 15 mii de votanți transnistreni, marea lor majoritate fiind aduși de către liderul Șevciuk. Tot așa cum Șevciuk a adus alegătorii la urne, tot așa și alți lideri de la Tiraspol ar putea să joace pe terenul care este util pentru Partidul Democrat și cu atât mai mult pentru Partidul Socialiștilor.

Eu cred că la următoarele alegeri transnistrenii ar putea să voteze de cinci ori mai mulți. De ce? Pentru că scenariul, proiectul Transnistriei s-a topit. Chiar și populația din această regiune înțelege foarte clar că nimeni nu va recunoaște Transnistria așa cum și-au dorit-o după 1991. Nici Federația Rusă nu mai plătește sume exorbitante de bani pe care le orienta pentru construcția acestui proiect separatist. Respectiv, singura soluția pe care o are Federația Rusă este să împingă această statalitate nerecunoscută transnistreană în brațele Chișinăului, fără să uite de faptul că Chișinăul va fi obligat să plătească datoriile acestei enclave separatiste și folosindu-se din plin de controlul asupra elitelor politice de la Chișinău, care ar accepta ca aceste elite transnistrene să aibă și un statut de judecător cu drept de veto.”

Europa Liberă: Credeți că se merge pe acest scenariu?

Igor Munteanu: „Eu sunt convins că se merge pe acest scenariu. Şi foarte multe lucruri care nu au sens din punctul de vedere al unui om de stat, din punct de vedere al statalității Republicii Moldova, au sens dacă le pui în acest peisaj al raționamentelor care folosește intereselor Federației Ruse. Nu poți să te bați cu pumnul în piept și să spui că noi trebuie să rezistăm propagandei rusești și, în același timp să menții ca cele mai importante licențe să fie date televiziunilor care retransmit propaganda rusească. Nu poți să spui că noi trebuie să ne opunem influenței Federației Ruse și în același timp să oferi, să rescrii contractul de livrare a energiei electrice de la Cuciurgan dând un colac de salvare elitelor transnistrene. Asta a însemnat temporizarea demolării regimului separatist din Transnistria până la vremea în care ei vor face pasul necesar, pentru că să fie integrați în Republica Moldova, dar în condițiile Federației Ruse.”

Europa Liberă: Care ar fi fost datoria firească a autorităților moldovene?

Igor Munteanu: „Trebuie să definească exact ce-și doresc în raport cu Republica Moldova în relațiile cu Uniunea Europeană. Noi vrem să aplicăm și să implementăm Acordul de asociere, atunci trebuie să nu mai creăm probleme în spațiul democratic. Trebuie să lichidăm barierele legate de justiție, de concentrarea proprietăților mass-media, de lipsa de integritate a unor părți, segmente din actul guvernării.

Odată ce noi înțelegem că dimensiunea democratică și politică este extrem de importantă, nu ar trebui să intrăm într-o competiție

Trebuie să acceptăm integral că singura modalitate de europenizare a R. Moldova este să transformăm instituțiile și să loializăm populația din Republica Moldova la valorile și standardele care sunt comune pentru spațiul european...

neloială cu Bruxelles-ul. Bruxelles-ul ne oferă ajutor politic interesat și dezinteresat, Bruxelles își dorește ca Republica Moldova să performeze sub toate aspectele, nu doar pe baza accesului la piața europeană. Respectiv, nu ar trebui să ne punem în dispute interminabile cu Comisia de la Veneția sau cu Parlamentul European.

Trebuie să acceptăm integral că singura modalitate de europenizare a Republicii Moldova este să transformăm instituțiile și să loializăm populația din Republica Moldova la valorile și standardele care sunt comune pentru spațiul european. Doi, odată ce noi vrem să fim tratați serios ar trebui ca proiectele de reintegrare a Transnistria, proiectele de emancipare a Republicii Moldova de sub tutela Federației Ruse să aibă o logică legată de întărirea instituțiilor democratice a statului.

Nu poți să ai doar votul transnistrenilor fără ca să nu impui condiționalități pozitive asupra acestui spațiu. Respectiv, de la început trebuie să lichidezi prezența militară rusească și după asta să liberalizezi spațiul și să integrezi rând pe rând pe segmente populația transnistreană, nu altfel. Dacă schimbi sau deformezi această consecutivitate de pași devii prizonierul grupurilor care sunt ostile intereselor naționale a Republicii Moldova.

Deloc întâmplător este și faptul că atunci este intervievat de „Komsomolskaya Pravda” președintele Dodon spune că el nu este mulțumit de actualul imn al Republicii Moldova, el vrea să schimbe și Constituția și imnul Republicii Moldova. Alții, cum este fostul vice-ministrul de externe Ostalep, spun în general că își doresc scrierea unei Constituției după reintegrarea așa zisa a Transnistriei cu Republica Moldova, pentru că actuala Constituție nu mai este actuală.

Sunt foarte multe personaje care au început să se developeze în ultima vreme pe măsură ce acest proiect despre care v-am menționat anterior de federalizare explicită, prinde contur. Și din păcate o luptă intensă se va da în anul 2018, atunci când guvernarea va fi și mai interesată de capturarea întregii puteri politice în stat, iar opoziția s-ar putea să rămână slăbită și lipsită de o agendă foarte curajoasă și convingătoare față de populația pe care trebuie să o loializezi.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG