Linkuri accesibilitate

Dionis Cenușă: „Chişinăului îi va fi foarte dificil să mintă sau să mimeze schimbările”


Interviul dimineții și opinii de politolog în ajunul deciziei Parlamentului European asupra ajutorului macrofinanciar pentru Moldova.

Asistența macrofinanciară pentru Republica Moldova a fost ieri tema unor noi dezbateri în Parlamentul European, iar astăzi ar urma să se ia o decizie în acest sens. Ce așteptări sunt mai firești după aceste dezbateri? Ce acțiuni și ce comportament al Chișinăului ar putea risipi multele rezerve și critici ale deputaților europeni? Una din temele pentru o convorbire cu politologul Dionis Cenușă.

Europa Liberă: Luni în Parlamentul European s-au desfășurat noi dezbateri despre asistența macrofinanciară pentru Republica Moldova, iar astăzi ar urma să se ia o decizie privind acordarea sau nu a celor 100 de milioane de euro. Prevestirea este o îndeletnicire ingrată și riscantă, dar, judecând după tonalitatea și substanța dezbaterilor, e loc de mult optimism sau pesimism pentru autoritățile de la Chișinău?

Dionis Cenuşă: „Din câte am observat şi din câte cunoaştem, având în vedere discuţiile anterioare între Parlamentul European şi celelalte două instituţii europene – Consiliul UE şi Comisia Europeană, – există posibilitatea ca astăzi să fie votată decizia pozitivă vizavi de această asistenţă macrofinanciară. Şi asta pentru că sunt câteva filtre prin care trebuie să treacă decizia finală până ca asistenţa macrofinanciară să fie alocată în mod efectiv.

Prin urmare, nu văd motive de ce eurodeputaţii nu ar vota pentru această decizie având în vedere că după aceasta urmează o decizie a Consiliului UE şi iniţierea negocierilor pentru un memorandum de înţelegere. Doar după asta, dacă vor fi îndeplinite precondițiile care se referă la partea politică şi anume la cea legată de sistemul electoral vom putea vorbi despre posibilitatea alocării sau nu a primei tranşe.”

Europa Liberă: Dar, tehnic vorbind, mai e loc de amânare? Ce spun procedurile?

Dionis Cenuşă: „Da, desigur că este. În primul rând, vorbim despre partea tehnică legată de negocierea memorandumului în care vor fi incluse condițiile economice vizavi de alocarea acestei asistențe. Prin urmare, chiar dacă vom avea acest memorandum care va fi negociat de către Comisia Europeană şi, respectiv, partea moldovenească, banii vor fi alocaţi doar după ce Comisia Europeană şi Serviciul European pentru Acţiune Externă, adică, în principiu, Delegaţia UE de la Chişinău, vor veni cu rapoarte pozitive vizavi de mecanismul instituţiilor democratice, iar acest mecanism include şi precondiția conform căreia autorităţile de la Chişinău trebuie să ia în considerație recomandările Comisiei de la Veneţia.

Până la urmă, oricum ajungem la aceste recomandări formulate de Comisia de la Veneţia, care trebuie să fie implementate în aşa măsură, încât să convingă atât Comisia Europeană, cât şi Serviciul European pentru Acţiune Externă că sunt îndeplinite suficiente condiţii pentru a da start primei alocări de asistenţă.”

Europa Liberă: Ce alte „condiționări” mai există, dincolo de patimile pentru sistemul electoral?

Dionis Cenuşă: „În linii generale, vorbim despre mecanismele instituţiilor democratice. E condiția insistent promovată de către popularii europeni şi în primul rând de Siegfried Mureşan, el a subliniat acest lucru. El se referă la statul de drept, la drepturile omului. Este practic tot ceea ce ţine de justiţie, capitol la care Moldova stă cam prost. Este un subiect destul de delicat pentru partea moldovenească.

Pe lângă mecanismele instituţiilor democratice vorbim şi despre aceleaşi condiţii care vor fi incluse în viitorul memorandum plus modul în care autorităţile implementează programul cu FMI. Vorbim despre o listă foarte lungă de condiţionalităţi care urmează să fie aplicate până a vedea în viaţă alocările acestei asistenţe.”

Europa Liberă: La această oră, când ar urma o decizie, se știe despre intenția declarată ferm de guvernarea democrată că nu va renunța la esența intenției sale – schimbarea sistemului electoral. Ar avea vreo relevanță decisivă acest refuz de a urma întocmai, în totalitate recomandările Comisiei de la Veneția? Sau e loc şi pentru interpretări a modului de respectare a acestor recomandări?

Dionis Cenuşă: „Spre nefericirea autorităţilor de la Chişinău, instituțiile europene - Parlamentul European, Consiliul UE şi Comisia Europeană, – au ajuns la un numitor comun în cadrul negocierilor în trialog pe 6 iunie. Au spus foarte clar că vor fi evaluate precondiţiile politice la fiecare etapă – până a începe prima tranşă, după alocarea ei şi tot aşa până la a cea de-a treia tranşă. Acest subiect va rămâne mereu în vigoare şi nimeni nu uită de precondițiile politice.

Prin urmare, Chişinăului îi va fi foarte dificil să mintă sau să mimeze schimbările. Totodată, Parlamentul European este cel mai „capricios” din cele trei instituţii. Probabil, democraţii moldoveni se aşteaptă că același Consiliu al UE care este reprezentat de către Guvernele naţionale ale ţărilor membre sau Comisia Europeană nu vor fi atât de principiale.

Eu însă cred că noi am ajuns la o etapă de maturitate în relaţiile cu UE şi că UE nu mai poate fi dusă de nas în continuare. Lucrurile sunt foarte serioase şi guvernarea de la Chişinău va trebui probabil să identifice modalități pentru a ieşi din această situaţie astfel ca să nu ratăm aceşti bani.”

Europa Liberă: Ce consecințe pot fi în cazul în care banii nu vor fi aprobați?

Dionis Cenuşă: „Vor fi mai puţini bani din finanţările externe pentru bugetele de cheltuieli pe diferite sectoare. Nu trebuie să uităm însă că asistenţa macrofinanciară e destinată întâi de toate pentru stabilizarea balanţei bugetului. Prin urmare, nu sunt bani care pot fi înlocuiţi atât de uşor, mai ales că o parte din asistenţă e sub formă de grant în valoare de 40 de milioane. Sunt bani importanţi pe care guvernul îi poate obţine doar dacă urmează întocmai prescripţiile de la partenerii externi.

Un alt aspect de care trebuie să ţinem cont e că o eventuală amânare sau nealocare a asistenţei macrofinanciare nu înseamnă nicidecum stoparea oricărei asistenţe din partea UE. Sunt şi alte instrumente de finanțare care vor putea fi accesate indiferent de decizia care va fi luată vizavi de acele 100 de milioane de euro. Republica Moldova nu va rămâne în totalitate debranşată de asistenţa europeană. Asistenţa macrofinanciară este doar unul dintre instrumentele financiare pe care UE la are la dispoziţie.”

Europa Liberă: Dar dacă vorbim despre consecinţe politice, de imagine pentru actuala guvernare, care ar fi acestea?

Dionis Cenuşă: „Amânarea asistenţei va fi o lovitură esenţială pentru democraţi. Trebuie să ţinem cont însă şi de capacitatea lor de a diminua efectele negative atât pe plan intern, cât şi pe plan extern, datorită controlului masiv pe care îl au ei asupra mass-media. Depinde de felul în care opoziţia, în special cea extraparlamentară, dar şi societatea civilă independentă vor putea capitaliza acest eşec al democraţilor. Deocamdată însă este prea devreme să vorbim despre asemenea scenarii.”

Europa Liberă: Din luna aceasta până la sfârșitul lui 2017, Estonia va fi responsabilă de președinția rotativă în cadrul Consiliului UE, care este principalul organism cu putere decizională al UE, reprezentând guvernele statelor membre ale UE. Prioritățile strategice ale președinției estoniene pot fi de natură să favorizeze cumva Republica Moldova sau alţi parteneri din cadrul Parteneriatului estic, inclusiv din considerentul că, în calitate de fostă republică sovietică, Estonia ar putea fi mai sensibilă față de provocările cu care se confruntă o altă fostă „republică-soră”?

Dionis Cenuşă: „Priorităţile Estoniei sunt concentrate pe situaţia internă din UE şi îmbunătăţirea stării lucrurilor. Ne referim aici la situaţia de pe piaţa internă sau coeziunea socială în cadrul UE, dar şi la o componentă extrem de importantă care vizează inclusiv Republica Moldova şi anume cea legată de politica externă a UE. Această componentă include şi Parteneriatul Estic văzut ca o platformă pentru promovarea reformelor în ţările Parteneriatului Estic, inclusiv Republica Moldova. Anume această componentă urmează să fie decisivă atunci când vorbim despre relaţiile între UE şi Europa de Est.

Estonia pune accent pe reforme tangibile şi pe transformarea Parteneriatului Estic într-un instrument efectiv şi eficient. Există şi alte componente cum ar fi, de exemplu, îmbunătățirea controlului migraţiei şi migranţilor neregulamentari. La acest capitol Estonia propune îmbunătățirea instrumentelor de control şi de monitorizare a călătoriilor în ţările cu care UE are regim liberalizat de vize şi aici, iarăşi, este vizată inclusiv Republica Moldova. Sunt şi alte multe aspecte care vizează Republica Moldova şi care ar trebui să fie analizate atent de către Chişinău pentru a valorifica la maxim ceea ce propune președinția estoniană, având în vedere că Estonia este o ţară apropiată Republicii Moldova sub aspectul moștenirii sovietice.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG