Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP) ar putea dispărea după numai un an de activitate, urmare a unei restructurări a Guvernului României dorite de premierul Mihai Tudose. Acest minister ar urma să fie absorbit de MAE. Intenția guvernării de la București a devenit deja ținta unor critici dure, fiind considerată „păguboasă” inclusiv pentru românii din Republica Moldova, mai cu seamă în contextul acestui an încărcat – cum s-a spus – de un simbolism istoric aparte, an al Centenarului Marii Uniri. O convorbire pe această temă cu deputatul Partidului Mișcarea Populară, Constantin Codreanu, preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor din Camera Deputaților.
Europa Liberă: După numai un an de la înființare, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni ar putea dispărea, prin absorbția acestuia de către MAE, urmare a intenției premierului român Mihai Tudose de restructurare a Guvernului său. De ce considerați – așa cum ați remarcat într-un apel – că eventuala desființare a ministerului ar fi „un regres politic major și un atentat la securitatea cultural-identitară a României”?
Constantin Codreanu: „Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a apărut după numeroase solicitări pe care le-a avut societatea civilă din cele două state românești și din afara României și faptul că acest minister are acum toate șansele să nu mai fie un minister cu portofoliu deplin, așa cum a fost timp de un an, este, în primul rând, dincolo de orice un semnal pe care-l lansăm către tot ceea ce înseamnă comunități ale românilor din afara granițelor țării care să-i pună în situația de a nu mai înțelege care este atitudinea reală a Guvernului român față de ei, mai ales când vorbim nu în ultimul rând de diaspora economică, diaspora emergentă, care este și cel mai mare investitor în economia României și care ar merita tot sprijinul posibil pe care îl pot avea din partea statului român.”
Europa Liberă: Dar ce motive sunt invocate și de ce se renunță după un timp atât de scurt (și într-un an ca 2018, plin de simbolism) la acest minister care a fost și rezultatul – dacă înțelegem bine – al unui angajament electoral al guvernării?
Conttantin Codreanu: „Evident, aveți perfectă dreptate când observați faptul că ne aflăm într-un an simbolic pentru tot ceea ce înseamnă, așa cum spuneam, statul român și tot ceea ce înseamnă imaginea României. Suntem în anul în care marcăm Centenarul Marii Uniri și ar fi extrem de regretabil dacă acest lucru s-ar produce și ar trebui neapărat să se reacționeze acum când a fost făcută publică intenția, dar încă nu s-a ajuns la decizia propriu-zisă. După evenimentul de ieri, după evenimentul Partidului Socialist Democrat care a avut loc ieri, am văzut că premierul Tudose nu renunță la această idee și decizia privind restructurarea Guvernului a fost amânată pentru sfârșitul acestei luni.”
Europa Liberă: Dar ce motive are?
Constantin Codreanu: „Motivele nu au fost invocate în speță atunci când vorbim despre Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, ci au fost invocate cele ce țin de întreaga restructurare a Guvernului României, pentru că este adevărat că o restructurare se impune și această restructurare trebuie să eficientizeze tot ceea ce înseamnă administrația publică centrală în România, pentru că este anormal să avem 24 de ministere și este evident că trebuie să renunțăm la o parte dintre ele, dar cu siguranță nu la acest minister, pe care eu îl văd ca o instituție absolut necesară în continuare, o instituție care trebuie să beneficieze și mai mult de suplimentări financiare, așa cum s-a întâmplat la sfârșitul anului 2017.”
Europa Liberă: În ce mod, dle Codreanu – poate în baza unui exemplu-două –, eventuala desființare a ministerului respectiv ar putea să se răsfrângă asupra românilor din Republica Moldova inclusiv?
Constantin Codreanu: „Cum spuneam mai devreme, acest minister, deși are un portofoliu deplin, rămâne în continuare a fi ministerul cel mai puțin finanțat din România.”
Europa Liberă: Deși are un buget majorat, din câte s-a observat pentru 2018?
Constantin Codreanu: „Majorat cu ceea ce exista înainte și acest lucru l-am obținut inclusiv la ședințele comisiilor reunite finanțe și buget ale celor două Camere ale Parlamentului, dar gândiți-vă că întotdeauna adevărul apare atunci când facem comparație. Dacă e să comparăm – nu mergem prea departe, mergem alături, mergem în Ungaria – cu tot ceea ce înseamnă bugetul statului maghiar pentru ungarii din afara granițelor țării, gândiți-vă că doar pentru organizațiile nonguvernamentale din România cei de la Budapesta au alocat pentru 2017 nu mai puțin de 100 de milioane de euro, în condițiile în care tot ceea ce înseamnă Ministerul pentru Românii de Pretutindeni are un buget de câteva ori mai mic și asta în condițiile în care, iarăși, avem 12 milioane de români în afara granițelor țării. Aici vorbim despre Republica Moldova, aici vorbim despre diaspora economică, diaspora emergentă și aici vorbim și despre comunitățile istorice care ar trebui să beneficieze de acest sprijin financiar. Ceea ce este și mai important, este faptul că la sfârșit de 2017 – început de 2018 vom modifica cadrul legislativ pentru sprijinul românilor de pretutindeni. Vorbesc aici de o serie de legi, în primul rând, Legea-cadru privind sprijinului românilor de pretutindeni, Legea 299, vorbim și de Legea 331, prin care ministerul va putea să acorde finanțare de sine stătător și în acest caz mă refer la un exemplu punctual – situația școlilor românești din Ucraina, care ar putea fi în acest mod susținute de către statul român.”
Europa Liberă: Dar vorbeam despre impactul sau consecințele eventualei dispariții a acestui minister asupra comunităților românești și a românilor din Republica Moldova, cum s-ar putea răsfrânge pe înțelesul oricui, ca să spunem așa, apelând la un exemplu-două?
Constantin Codreanu: „Făceam această corelare între finanțarea pe care o poate oferi Ministerul pentru Românii de Pretutindeni și spun că în ultimul an am obținut o deblocare a anumitor lucruri la nivel de finanțare a proiectelor, pentru că asta este marea miză a acestui minister. El se ocupă de sprijinul comunităților de români din afara granițelor țării prin aceste proiecte prin care susține tot ceea ce înseamnă activitatea sectorului asociativ. Și prin această modificare de cadru legislativ 331, prin această nouă modificare a legislației care va presupune și crearea unor centre comunitare în anumite comunități unde avem concentrații mari de români, acest minister va putea gestiona toate aceste lucruri și este absolut necesar ca acest minister să existe de sine stătător, pentru că avem și această componentă, cum spuneam, de imagine, pentru că prin acest angajament, spuneați mai devreme și de un angajament al programului de guvernare, este un angajament al coaliției de a avea un contact special cu tot ceea ce înseamnă diaspora românească, iar prin această restructurare care ar putea avea loc, deși eu sper să nu se întâmple într-un final, mă refer aici în special la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, ei ar face acel pas înapoi de care spuneam mai devreme. Și atunci faptul că acest minister a existat până acum și a avut, dacă ne uităm pe execuția bugetară pe anul trecut, o execuție aproape exemplară și binevenită, este un argument în plus al faptului că el trebuie păstrat, pentru că organizațiile nonguvernamentale au primit într-un mod favorabil faptul că, de exemplu, nu mai avem finanțări pe ani, pe perioade separate ale anului, ci aceste finanțări au loc de-a lungul întregului an. Și aduc aici ceea ce spuneam mai devreme multe alte schimbări ale cadrului legislativ care pot fi făcute doar cu o instituție separată, cu o instituție care să gestioneze de sine stătător toate aceste probleme, nu ca un oarecare departament în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Și avem alte exemple ale statelor atât din Uniunea Europeană, cât și din afara acesteia. Unul dintre ele este, de exemplu, statul israelian care are un minister separat pentru absorbție și reintegrare dedicat cetățenilor evrei sau etnicilor evrei din afara Israelului.”
Europa Liberă: Vorbind despre mediul asociativ românesc din Republica Moldova, beneficiar al sprijinului pe care-l acordă acest minister, o să vă cer o apreciere acum: Cât de mult credeți că cunoaște publicul larg din stânga, dar și din dreapta Prutului despre agenda de manifestări ale asociațiilor și organizațiilor românilor de aici, despre accesibilitatea la fondurile respective, modul în care au fost finanțate diverse proiecte, e loc de mai bine pentru creșterea transparenței? Cum apreciați?
Constantin Codreanu: „Întotdeauna este loc de mai bine în orice domeniu inclusiv în acest domeniu și este evident că lucrurile pot fi îmbunătățite. M-am bucurat că a fost luată în considerare o idee mai veche pe care am avut-o în acest sens, și anume: existența unei reviste online la nivel de minister cu tot ce înseamnă activitățile organizațiilor nonguvernamentale în diverse comunități, inclusiv în Republica Moldova și, în același timp, problemele pe care organizațiile nonguvernamentale sau diverse instituții ale sectorului asociativ din Republica Moldova le întâmpină în relația cu ministerul ne-au fost semnalate, iar eu, la rândul meu, le-am semnalat către minister, către Guvern; am încercat să obținem soluționarea acestora și o parte din ele rezidau anume această problemă că existau finanțări pe perioade limitate ale unui an și odată cu această schimbare, odată cu înțelegerea faptului că este necesar ca perioada de finanțare să nu fie limitată, ci, dimpotrivă, să dureze de-a lungul întregului an, am deblocat o parte dintre problemele care apăreau la acest nivel.”
- Europa Liberă: Și pe finalul acestei convorbiri, dle Codreanu, ați făcut apel către societatea civilă românească din țară și de peste hotare să reacționeze prompt și energic, cum ați spus, contra inițiativei păguboase de desființare a Ministerului pentru Românii de Pretutindeni. Cum s-ar concretiza, cum ar urma să se concretizeze așteptările față de mediul asociativ din Republica Moldova în acest sens?
Constantin Codreanu: „A existat deja o reacție din partea Consiliului Românilor de Pretutindeni și mă bucur că ea a existat. Sper să apară și alte reacții de acest sens, pentru că este foarte important să reacționăm acum. Mulți întrebau de ce ne grăbim, de ce nu așteptăm o decizie oficială? Este evident că odată ce decizia oficială va exista, ne vom afla într-o situație post-factum, întârziată, pe care n-o vom mai putea schimba, or, dimpotrivă, eu cred că anume acum putem preveni această schimbare prin voci cât mai clare, cât mai consecvente, care să fie auzite la București; printr-un dialog pe care să-l avem noi, politicul, și cei din societatea civilă să încercăm să prevenim acest pas pe care l-ar putea face actuala guvernare de la București. Și sper ca inclusiv din Republica Moldova să apară aceste voci care să condamne această decizie pe care nu ne-o dorim sub nicio formă noi cei care cunoaștem realitățile din comunitățile de români din afara granițelor țării.”
Europa Liberă: Dle Codreanu, vă mulțumim!
