Linkuri accesibilitate

Ghenadie Țurcanu: „Problema este că nu există o responsabilizare a instituției medicale față de pacient”


Interviul dimineții cu coordonatorul de programe al Centrului PAS pe tema desecretizării rapoartelor financiare ale CNAM și a sistemului de sănătate în Moldova.

Organizația neguvernamentală Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS) a publicat o petiție on line prin care cere „desecretizarea rapoartelor financiare ale Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină (CNAM) și ale prestatorilor de servicii medicale privind cheltuirea banilor acumulați din contribuțiile cetățenilor pentru polița medicală”.

Ghenadie Țurcanu
Ghenadie Țurcanu

O convorbire despre motivele acestei petiții cu Ghenadie Țurcanu, coordonator de programe la Centrul PAS.

Europa Liberă: Centrul PAS cere, printr-o petiție online, Guvernului și Parlamentului Republicii Moldova să facă publice rapoartele financiare privind modul în care sunt cheltuiți banii contribuabililor la asigurarea obligatorie de asistență medicală. Întâi de toate, în petiție este folosit, dacă am observat bine, cuvântul „desecretizare”. Sunt rapoartele financiare solicitate chiar trecute la informații clasificate sau, pur și simplu, au devenit ca atare în urma practicilor CNAM?

Ghenadie Țurcanu: „Aceste rapoarte financiare conform legii trebuie să fie publice, deci este informație de interes public. Însă legislația Republicii Moldova nu prevede expres acest lucru. Pur și simplu se subînțelege că aceste rapoarte sunt publice, însă pe parcursul anilor, iată avem mai mult de 10 de ani de când s-a implementat asigurarea obligatorie de asistență medicală, aceste rapoarte au devenit secrete, atât la nivel de Companie Națională de Asigurări în Medicină, cât și al prestatorilor de servicii contractați de aceasta.”

Europa Liberă: De ce, dle Țurcanu? O petiție în sine, de acest fel, sugerează că lucrurile sunt destul de tulburi în privința folosirii banilor acumulați, calității serviciilor, ceea ce nu poate să nu zdruncine cumva încrederea cetățeanului în modul în care sunt cheltuiți banii. De ce nici CNAM, dar nici prestatorii de servicii medicale nu prezintă public niciun raport financiar detaliat al veniturilor, cheltuielilor pentru serviciile prevăzute?

Ghenadie Țurcanu: „Vreau să spun că ceea ce fac autoritățile doar mimează o transparență a cheltuielilor banilor, pentru că există un raport foarte general al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină care se prezintă Parlamentului, el este public și acolo sunt date doar pe tipuri de asistență medicală, cum sunt cheltuiți acești bani, adică foarte general.

Dar la nivel de câți bani se alocă de către CNAM pentru fiecare prestator de servicii conform contractului și ce volum de servicii, câte servicii procură CNAM de la prestator nu se cunoaște; acesta este un secret. Organizația noastră a făcut și o solicitare pe adresa Companiei Naționale de Asigurări în Medicină și am solicitat expres să ne ofere datele din contractele cu prestatorii și deciziile Consiliului de Administrație și am primit un răspuns evaziv precum că toate informația de interes public se află pe pagina web oficială a Companiei Naționale de Asigurări în Medicină și atât. Când navighezi pe această pagină web nu găsești rapoartele detaliate despre cheltuirea banilor pe care noi toți, ca cetățeni, îi plătim lunar pentru polița medicală.”

Europa Liberă: Dar dacă, dle Țurcanu, asemenea rapoarte ar fi publice, ar exista posibilitatea și capacitatea de a constata în baza lor cum stau lucrurile, ce calitate au serviciile, ș.a.m.d.? Vă întreb deoarece cifrele, rapoartele deseori sunt mai greu de înțeles de omul simplu, există capacitatea organizațiilor sau altor oameni care sunt familiarizați cu asemenea rapoarte să judece și să reinformeze oamenii în acest sens?

Ghenadie Țurcanu: „Eu vreau să spun că dacă aceste rapoarte ar exista atunci și oamenii ar putea analiza aceste rapoarte și organizațiile, dar și mass-media, jurnaliștii de investigații pot face acest lucru și a informa populația prin mesaje mai simple despre modul cum se cheltuie acești bani. Dar iată, secretizarea lor face imposibil aceste analize, pentru că mulți din noi s-au confruntat cu situația că achita polița de asigurare și în caz de necesitate când apelează la instituția medicală, de exemplu, pentru o consultație la un specialist sau la o investigație medicul de familie spune că rândul este tocmai pentru luna februarie, acum fiind luna octombrie. Spui că eu nu poți aștepta atât, și că te duci la șeful secției, iată că acolo imediat se găsește loc la sfârșit de luna octombrie. Când apelezi deja la conducătorul instituției iată că se găsesc soluții. Aceasta sugerează faptul că există corupție anume în sistemul sănătății prin manipularea cu aceste rânduri interminabile pentru a primi serviciile medicale și, de fapt, impunerea populației asigurată ca să plătească pentru serviciul fiind create aceste rânduri artificial.”

Europa Liberă: Să plătească chiar la acești prestatori sau să plece la alții?

Ghenadie Țurcanu: „Chiar să plătească la acest prestator, pentru că acum a devenit convenabil să plătești servicii cu plată la prestatorii publici, pentru că cunoaștem că tarifele la serviciile medicale în general s-au majorat cu 70% la finele anului trecut.”

Europa Liberă: Și la părerea Dvs. dacă ar fi mai multă informație publică, aceste lucruri ar putea fi și dovedite sau cum?

Ghenadie Țurcanu: „Exact, pentru că am putea vedea fiecare instituție cu câți bani a fost contractată, câte servicii au fost procurate, dacă ar există aceste rapoarte. Și atunci, un simplu calcul îți arată că la o instituției medicală au fost procurate atâtea servicii la un anumit cost și se vede 10 mii, 100 de mii. Această informație poate reda existența acestor rânduri și pentru ce se cheltuie acești bani până la urmă. Sau dimpotrivă statul procură serviciile de la instituții medicale cu prețuri derizorii, se creează condiții artificiale, se fac aceste rânduri, pentru că din banii din asigurări medicale nu se pot acoperi cheluielele și se trece la servicii cu plată.”

Europa Liberă: Avansăm în discuție, dle Țurcanu. Peste șase miliarde de lei, bani publici, acumulați numai în 2017 în sănătate. Cum să înțelegem dacă e mult, e puțin pornind de la anumite necesități ce țin de asistența medicală a unei țări ca Moldova?

Ghenadie Țurcanu: „Șase miliarde de lei este foarte mult. Când s-a implementat asigurarea obligatorie de asistență medicală în anul 2004 s-a început cu 400 de milioane de lei. Vă imaginați în perioadă puțin mai mare de zece de ani de la 400 de milioane s-a ajuns la șase miliarde. Șase miliarde este un volum foarte mare de bani care se contractează de la un anumit număr de prestatori de servicii medicale publice și private.”

Europa Liberă: Calitatea serviciilor medicale prestate devine mai bună în același timp? În fiecare an se acumulează tot mai mulți bani, dar ce se întâmplă cu calitatea care e aprecierea Dvs.?

Ghenadie Țurcanu: „Calitatea rămâne proastă, deși autoritățile sanitare declară sus și tare că construiesc un sistem de sănătate centrat pe pacienți, dimpotrivă tot ceea ce s-a întâmplat până acum s-a construit un sistem de sănătate bazat pe instituția medicală. La noi nu pacientul este pus în centrul atenției, dar este instituția medicală și în jurul ei se organizează toate reglementările cum accezi la asistența medicală. Iată aici e toată problema și de aici nu există o responsabilizare a instituției medicale față de pacienți. Dacă veți analiza și diferite programe de activitatea Guvernului veți găsi că a responsabiliza pacientul față de sănătatea sa și atât niciun cuvânt nu este despre responsabilizarea instituției medicale față de pacient. Iată prin îmbunătățirea transparenței, cum se cheltuie acești bani, cum se distribuie acești bani pot fi soluționate unele probleme ce țin de responsabilizarea instituției medicale față de pacient.”

Europa Liberă: Dar vorbind despre această cifră de 6 miliarde, de exemplu, probabil, ne-am putea întreba dacă Compania Națională de Asigurări în Medicină s-ar putea plasa într-un clasament al salariilor din instituții? De exemplu, ar fi posibil acum o comparație dintre salariile unor medici și, respectiv, ale angajaților CNAM? Se poate pune în general această problemă?

Ghenadie Țurcanu: „Conform legii CNAM se bucură de un statut aparte și salariile funcționarilor de la Compania Națională de Asigurări în Medicină nu se încadrează în salariile pe care le primesc funcționarii publici din ministere și agenții. Acolo este un sistem de salarizare separat, ceva asemănător cu instituțiile cu autonomie financiară.”

Europa Liberă: Și, sunt cunoscute aceste salarii?

Ghenadie Țurcanu: „Da, aceste salarii sunt expuse în rapoartele generale. Este menționat salariul mediu al unui colaborator al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină cu agențiile sale din teritoriu. Este anunțat un salariu mediu, dar care este totuși cu mult mai mare decât salariul mediu pe economie.”

Europa Liberă: De la cine așteptați un răspuns la această petiție, precum și acțiuni clare, concrete de transparentizare?

Ghenadie Țurcanu: „În primul rând, ne așteptăm de la Guvern și de la Parlament, pentru că acestea sunt organele care trebuie să vină cu modificări la legislație ca să prevadă expres că CNAM și prestatorii de servicii trebuie să facă publice rapoarte financiare detaliate despre modul cum se distribuie și se cheltuie acești bani.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG