Linkuri accesibilitate

Vladislav Gribincea: „Nu cred că o declarație în sine poate schimba multe lucruri, dacă nu este urmată de fapte”


La reuniunea de la Chișinău

Interviul dimineții cu președintele Centrului de Resurse Juridice.

După cea de-a patra întrunire a sa, Comitetul Parlamentar de Asociere UE-Republica Moldova subliniază, între altele, în declarația sa finală „importanța supremă a unei reforme profunde a sistemului justiției” și „așteaptă o nouă strategie de reformă a justiției”. De asemenea, comitetul „încurajează Guvernul și Parlamentul să coopereze cu Platforma Societății Civile UE-Republica Moldova”, în timp ce guvernarea încurajează ceea ce pare a fi o încercare masivă de discreditare a mai multor organizații non-guvernamentale critice față de controversate inițiative ale autorităților. Aceste și alte subiecte în convorbirea cu juristul Vladislav Gribincea, președintele Centrului de Resurse Juridice.

Europa Liberă: Câteva teme, dle Gribincea, ne-ar plăcea să le discutăm, cât vom reuși, bineînțeles, în cadrul acestei emisiuni. Și vă propun să începem cu declarația finală a întrunirii Comitetului Parlamentar de Asociere Uniunea Europeană-Republica Moldova, declarație publică făcută ieri. Întâi de toate: cât de încrezător sunteți că asemenea declarații au darul de a schimba în bine starea de lucruri în ceea ce privește angajamentele pro-europene, parcursul, realitățile care țin de integrarea europeană?

Vlad Gribincea
Vlad Gribincea

Vladislav Gribincea: „Nu cred că o declarație în sine poate schimba multe lucruri în Republica Moldova, dacă ele nu sunt urmate de fapte. Astfel de declarații doar pot confirma sau infirma anumite realități pe plat politic și atât. Nici Uniunea Europeană, și nici Statele Unite, nici Federația Rusă nu pot schimba lucrurile în Republica Moldova pentru noi. Ei ne pot ajuta să o facem, dar nicidecum să ne substituie.”

Europa Liberă: În această declarație, la sfârșitul celei de a patra reuniune cum spuneam, Comitetul subliniază, într-un mod se pare deja ritualic, „importanța supremă a unei reforme profunde a sistemului justiției” și susține că „așteaptă o nouă strategie de reformă a justiției”. Ce credeți că ar trebui să se înțeleagă prin această „nouă strategie de reformă a justiției”?

Vladislav Gribincea: „Clar că reforma justiției nu este pentru cei care nu văd departe. Strategia de reformă a justiției, pe care am implementat-o până în 2016, indiferent de succes sau insucces, a avut cel puțin un lucru bun: că toți au înțeles încotro se dorește a fi reformată justiția. Aceasta strategie a expirat. Se pare că există un anumit grad de ezitare a Guvernului în a pune o nouă strategie în joc și Uniunea Europeană ar vrea să fie sigură că reformarea justiției, care este extrem necesară, și combaterea corupției să aibă, de fapt, loc potrivit unui plan previzibil și potrivit unor responsabilități clare și nu ad-hoc, în funcție de cum va dori guvernarea la un moment sau altul.”

Europa Liberă: De ce ziceți că ar exista o ezitare și cum s-ar putea explica?

Vladislav Gribincea: „Strategie de reformă a justiției nu a fost implementată integral, multe chestiuni importante cum ar fi selecția judecătorilor şi reforma

Cred că reforma Curții Supreme de Justiție și selecția și promovarea judecătorilor sunt acele hârtii de turnesol care ne pot spune cât de mult s-a schimbat sistemul prin adoptarea legilor...

Curții Supreme de Justiție nu au fost implementate. Cu toate acestea, Parlamentul a adoptat o hotărâre prin care a extins termenii de implementare a unor activității din strategie care au rămas restante. Dar, totuși, reforma Curții Supreme de Justiție și selecția judecătorilor nu se află printre acele priorități. De aceea spuneam că există rezerve în ceea ce privește implementarea reformei. Eu cred că reforma Curții Supreme de Justiție și selecția și promovarea judecătorilor sunt acele hârtii de turnesol care ne pot spune cel mai bine cât de mult, în esență, s-a schimbat sistemul prin adoptarea legilor.”

Europa Liberă: Ce ați mai scoate în evidență din conținutul declarației respective? Am observat, de exemplu, că se vorbește acolo despre lentoarea cu care începe să funcționeze CNI (Centru Național de Integritate)?

Vladislav Gribincea: „Astfel de documente, de regulă, trec în revistă toate domeniile de importanță pentru colaborarea Republica Moldova – Uniunea Europeană. Republica Moldova a primit suportul Uniunii Europene în diferite domenii, dar mai ales în ceea ce privește combaterea corupției și reforma justiției, de aceea este normal ca astfel de domenii să fie scoase în evidență în astfel de declarații. Este cert că avem un nou sistem legislativ de declarare și verificare a averilor funcționarilor publici. În iulie anul trecut a fost adoptată o lege care a intrat în vigoare la 1 august. Cu toate acestea, organul care trebuie să asigure verificarea declarațiilor încă nu a fost creat, deși au trecut aproape zece luni de la adoptarea legii.”

Europa Liberă: Dvs. înțelegeți de ce, de ce nu se numește un director la CNI, un vicedirector?

Vladislav Gribincea: „Și aici am avut întârzieri din partea autorităților publice, deși acest organ este un consiliu care numește o persoană care administrează mai mulți funcționari și care verifică declarațiile, acest consiliu a fost creat cu întârziere de vreo patru - cinci luni, deoarece nici Guvernul, nici Parlamentul și nici Ministerul Justiției nu-și desemnaseră membrii, pe de o parte, iar pe de altă parte, chiar şi după ce s-a creat acest consiliu, în luna decembrie a avut loc acest lucru, până în ziua de astăzi încă nu s-a finalizat concursul de selectare a conducătorului, a directorului Agenției Naționale de Integritate. De ce? Scuze sunt formale și multe. Dar, în opinia mea, există și aici o anumită rezervă în a pune în joc reformele foarte rapid.

Probabil este vorba de blocarea pentru o anumită perioadă de timp a posibilităților de verificare a averilor funcționarilor publici, cel puțin pentru anul 2016. Declarațiile trebuiau depuse până în luna martie și ar trebui înregistrate și verificare corespunzător. Dacă nu avem conducere, nu are cine să înregistreze adecvat și nu are cine să verifice; cred că asta este miza.”

Europa Liberă: În declarație se reafirmă că societatea civilă din Republica Moldova joacă un rol cheie în monitorizarea implementării Acordului de Asociere și a agendei de reforme. Autoritățile sunt încurajate să coopereze cu societatea civilă sistematic și continuu. Asta cum se armonizează din punctul Dvs. de vedere cu ceea ce pare a fi o încercare masivă de discreditare, de intimidare, prin arme mediatice în primul rând, a mai multor organizații non-guvernamentale critice față unele inițiative controversate ale autorităților?

Vladislav Gribincea: „Da, prin această declarație, așa cum o înțeleg eu, Guvernului i se dă din deget, spunându-i-se că societatea civilă este acea parte a societății care, de fapt, atrage atenția la anumite probleme, inclusiv din domeniul politic, dezinteresat. Adică, spre deosebire de partidele politice care sunt interesate în schimbarea sistemului electoral, ong-urile nu au nimic cu asta, dar este o obligație deontologică a lor să acționeze atunci când se promovează idei proaste.

În schimb, chiar dacă ong-le au pus pe masă argumente extrem de convingătoare că schimbarea sistemului electoral nu este bun, Parlamentul și Guvernul le-au atacat acuzându-le de partizanat politic și evitând orice implicare a lor în discutarea chestiunilor de interes public pe anumite segmente. Uniunea Europeană spune că acest lucru nu este bun, într-o democrație nu funcționează dictatura majorității parlamentare, ci democrația este un sistem în care vocile fiecăruia sunt luate în calcul și deciziile se iau în funcție de convingerea argumentelor, și nu de voința politică a liderilor.”

Europa Liberă: Când europarlamentarii și partenerii lor moldoveni spun că orice reformă în procesul electoral ar trebui mai întâi de toate să se ocupe de deficiențele constatate până acum de misiunile internaționale de observare a alegerilor – și aici urmează o listă lungă a acestor deficiențe: acoperirea mediatică polarizată, abuzul de resurse administrative, folosirea limbajului sexist și a stereotipurilor de gen precum și cazuri de limbaj homofob ș.a.m.d., probabil reluate din recenta campanie electorală. Ce se spune, de fapt, prin această observație că mai bine accentul să fie pus pe deficiențe, decât să se abordeze noi schimbări, noi în sistemul electoral?

Vladislav Gribincea: „Un sistem electoral se schimbă atunci când el nu funcționează. Disfuncția unui sistem electoral este confirmată prin instabilitate politică, adică imposibilitate de a crea Guvernul, adoptarea legii bugetului etc. În Republica Moldova astfel de lucruri nu se întâmplă. Adică, noi nu am avut situații în ultimii mai mult de zece de ani, când nu a fost creat Guvernul, spre deosebire de Italia care la fiecare 12 luni pica un Guvern, în Republica Moldova așa ceva nu se întâmplă. Sistemul care există la moment este mult mai reprezentativ, adică reprezintă mai bine voința poporului decât ceea ce propune acum Partidul Democrat și Partidul Socialiștilor. Prin asta, vreau să spună că nu există justificări cât de cât plauzibile pentru schimbarea sistemului.

Totuși sistemul actual trebuie îmbunătățit, fiindcă dacă menținem situația actuală cu finanțarea partidelor, în care foarte mulți bani negri vin în partide probabil din corupție, și atunci când partidele de la guvernare abuzează de recursul administrativ - aceste două elemente pot compromite orice sistem electoral, indiferent cum alegi deputații. Dacă ai mulți bani și influență, poți neglija de facto sau submina serios voința poporului exprimată la alegeri.”

Europa Liberă: Dvs. ca reprezentat și al societății civile aveți o doză mai mare de optimism, mai mică după ce se constată asemenea lucruri în privința tematicii pro-europene și realităților din Republica Moldova?

Vladislav Gribincea: „Tradițional noi sperăm la mai bine, dar ne pregătim de ce e mai prost.”

XS
SM
MD
LG