Linkuri accesibilitate

Viorica Cărare: „Să zic că economia Moldovei nu e monopolizată nu e corect” (VIDEO)


Viorica Cărare, președinta Consiliului Concurenței 

Un interviu cu președinta Consiliului Concurenței.

10 ani de „concurenţă” în Republica Moldova cu rezultate şi provocări despre care vorbește președinta Consiliului Concurenței.

Europa Liberă: Într-o economie, precum cea a Republicii Moldova, ce se face mai simţit: monopolul sau concurenţa?

Viorica Cărare: „Să zic că economia Moldovei nu e monopolizată nu e corect. Avem domenii multe unde avem suficient de multe bariere de intrare, unde avem reglementări excesive şi unde putem să zicem că avem foarte mulţi dominanţi, cu regret. Vreau să vă zic că aceste domenii sunt acele reglementate. Adică, acele domenii unde există regulatori, acolo sunt cele mai multe probleme concurenţiale şi acolo sunt cele mai multe abuzuri, şi acolo sunt tot felul de încălcări concurenţiale. Aceasta poate fi din două motive: sau din vina regulatorului sau din vina legislaţiei existente.”

Acele domenii unde există regulatori, acolo sunt cele mai multe probleme concurenţiale şi acolo sunt cele mai multe abuzuri...

Europa Liberă: Tocmai voiam să vă întreb cine propune amendamente ca să îmbunătăţească legislaţia? Dar, mai întâi, să faceţi precizarea, totuşi, care sunt aceste domenii.

Viorica Cărare: „Noi avem probleme concurenţiale absolut în toate domeniile reglementate, cum este domeniul asigurărilor, domeniul bancar, energetica, comunicaţiile electronice, audiovizualul. Peste tot unde există regulator, noi pe aceste pieţe avem probleme concurenţiale pentru că în aceste domenii preponderent trebuie să lucreze regulatorul care este acolo. Noi, Consiliul Concurenţei, intervenim primii în pieţele libere, în pieţele concurenţiale.”

Europa Liberă: Deci, agenţiile naţionale pentru reglementare sunt cele care trebuie să facă mai multă ordine?

Viorica Cărare: „CCA, BNM, CNPF, ANRE, ANRCETI este domeniul lor de reglementare, ei trebuie să se implice, în primul rând, şi noi adiţional, dacă este nevoie, într-un fel sau altul îi ajutăm. Am făcut şi un raport, cred că trei ani în urmă, când am revizuit angajamentele noastre în Acordul de Asociere. Am văzut care sunt angajamentele ţării pentru liberalizarea economiei, pentru liberalizarea pieţei şi am văzut că avem de muncit toţi împreună. Şi de aceea am venit cu o propunere, am elaborat un program naţional al concurenţei şi al ajutorului de stat. Exact e răspunsul la întrebarea pe care dumneavoastră mi-aţi pus-o. Pentru că liberalizarea economiei nu ţine de un singur regulator sau de un singur domeniu. În primul rând, noi avem angajamentele în acord. Şi, în al doilea rând, trebuie să facem toţi împreună. Şi de aceea ne-am propus în acest program să stabilim clar cine şi ce sarcină are: ce face Consiliul Concurenţei, ce face fiecare regulator, ce face fiecare minister? Şi acest program l-am dezbătut doi ani cu societatea civilă, cu colegii din alte autorităţi şi acum el este pe ultima sută de metri la avizare în guvern. Şi sperăm în primăvara aceasta să iasă în Parlament. Va fi sub egida Parlamentului, pentru că sunt foarte mulţi actori implicaţi, foarte multe autorităţi.”

Europa Liberă: Să vă referiţi şi la domeniile unde concurenţa se simte cel mai bine.

Viorica Cărare: „Concurenţa se simte în toate domeniile bine. Trebuie să vorbim, în primul rând, de domeniile care sunt, practic, libere sau foarte puţin liberalizate. Mie îmi place să aduc un exemplu, domeniul telefoniei mobile, al operatorilor mobili. Vedem cât de acerbă e concurenţa între ei, deşi sunt puţini, sunt doi mai mari, unul mai mic. E vorba de Orange, Moldcell şi Unite. Dar, totuşi, văzând cât este de acerbă concurenţa între ei, permanent sunt în căutare, în schimbare, ne propun oferte noi, preţuri diferite.”

Europa Liberă: Unii doar ademenesc, pentru că nu întotdeauna clienţii sunt de acord cu ceea ce le propune agentul.

Viorica Cărare: „Da. Eu acum nu le fac promovare lor. Doar vreau să zic: concurenţa îi obligă să facă multe mişcări. Mai departe este selecţia cetăţeanului, el trebuie să selecteze ce îi convine, aceasta și înseamnă concurenţă.”

CCA, BNM, CNPF, ANRE, ANRCETI, ei trebuie să se implice...

Europa Liberă: Doamnă Cărare, concurenţa loială duce la reducerea preţurilor. Pentru aceasta, practic, se dă această bătălie.

Viorica Cărare: „La optimizare.”

Europa Liberă: Dar consumatorii deplâng creşterea preţurilor şi chiar spun că mereu în aceşti 25 de ani de independenţă preţurile au crescut ca pe drojdii.

Viorica Cărare: „La creşterea preţurilor influenţează foarte mulţi factori. Dar să fim mai concreţi şi, ca să ne înţeleagă ascultătorii, să luăm un domeniu, de exemplu, creşterea preţurilor unde?”

Europa Liberă: Piaţa farmaceutică.

Viorica Cărare: „Piaţa farmaceutică este domeniu reglementat, acolo sunt stabilite anumite marje, anumite tarife. La acest subiect mai bine să discutaţi cu reprezentanţii ministerului, ca să vă spună care este algoritmul de formare a preţurilor. Este un domeniul reglementat şi nu este o concurenţă liberă.”

Europa Liberă: Luăm carburanţii, pe piaţa carburanţilor ce se întâmplă?

Viorica Cărare: „Pe piaţa carburanţilor ce se întâmplă? Piaţa carburanţilor, în viziunea noastră, când zic a noastră, am vedere Consiliul Concurenţei, ar fi trebuit să fie liberalizată încă din 2007, când am dat primul aviz şi a fost creat primul grup de lucru. La fel, este o piaţă reglementată neîntemeiat. Pentru că, de exemplu, în România, este piaţă liberă şi nu văd niciun motiv ca ea să fie până acum reglementată. E adevărat că nu se poate face peste noapte, dar se pot face anumiţi paşi. Un pas a fost făcut şi s-au anulat tichetele, dar oricum au rămas barierele la intrare în această piaţă care trebuie anulate. Este vorba de acelaşi capital care trebuie să fie statutar, de aceleaşi rezerve care trebuie să fie. În viziunea noastră, este un lucru inexplicabil. Şi, în momentul când piaţa va fi liberalizată, foarte multe avize am dat la toate modificările legilor care au fost, am vorbit şi cu colegii de la ANRE şi, în momentul când va apărea concurenţa, cel puţin, vor intra mult mai mulţi jucători pe această piaţă. Dar aici este un domeniu reglementat şi mai specific, pentru că regulile de joc la petrol se stabilesc nu în Moldova, dar departe de hotarele Moldovei.”

Piaţa carburanţilor, în viziunea noastră, ar fi trebuit să fie liberalizată încă din 2007...

Europa Liberă: Atunci, spuneţi dumneavoastră nişte sectoare unde există concurenţă loială şi unde s-a reuşit preţurile să fie cât de cât diminuate.

Viorica Cărare: „De exemplu, la electrocasnice. La electrocasnice la noi preţurile sunt destul de accesibile.”

Europa Liberă: Există, totuşi, aceste înţelegeri de cartel despre care se vorbeşte atât de mult în Republica Moldova, când în multe domenii anume aceste înţelegeri de cartel fac ca lucrurile să pară mai dubioase şi chiar să nu existe o transparenţă care e atât de mult cerută?

Viorica Cărare: „Sigur că există. Noi mai multe deja le-am depistat. În primul rând, ce e înţelegerea de cartel? Când se bagă mâna în buzunarul consumatorului. Când un om de afaceri sau câţiva, care s-au înţeles, bagă mâna în buzunarul consumatorului. De ce? Pentru că ei pot să se înţeleagă şi la divizarea pieţei sau la alţi factori, dar preponderent se înţeleg la preţuri. Prima înţelegere de cartel pe care am depistat-o noi acum opt ani, era unul din primele dosare ale autorităţii, a fost înţelegerea de cartel între petrolişti. Erau şapte petrolişti care aveau acelaşi preţ, inclusiv cu patru cifre după virgulă. Cazul acela l-am pierdut în instanţă. Încă nu era la noi practica judiciară suficientă. Noi acum încercăm să lucrăm, să facem advocacy şi colegii noştri de la instanţe. Dar ce s-a întâmplat era şi un lucru foarte straniu. Noi am luat decizia că era înţelegere de cartel între şapte agenţi economici şi instanţa a separat această decizie a noastră, acest dosar în şapte dosare şi a judecat şapte dosare. Şi atunci noi făceam glume şi ziceam: „Bine, primul l-am pierdut, al doilea, al patrulea... Dar dacă câştigam ultimul dosar, el cu cine s-ar fi înţeles?”. Pentru că nu există aşa practică în lume. Dacă e o înţelegere, aceasta este o încălcare şi trebuie să fie un singur dosar. Dar şi aici învăţăm. Dumneavoastră m-aţi întrebat ce se întâmplă mai departe? E foarte importantă întrebarea aceasta. Pentru că pe noi foarte mulți ne tachinează, ne trag de mânecă şi zic: „Nu vedeţi acolo? Nu vedeţi dincolo? Se vede cu ochiul neînarmat”. Două fraze că omul greşeşte, când zice: „E simplu” sau „Văd cu ochiul neînarmat”. Şi eu în toate aceste cazuri lansez o invitaţie: „Uşile Consiliului sunt deschise, veniţi la noi. Dar veniţi cu probe, veniţi cu fapte. Nu veniţi cu emoţii şi declaraţii”. Pentru că noi nu putem cu declaraţii face dosare, nu putem emite decizii, nu putem merge la instanţe. De multe ori declarativ, chiar la capitolul acesta, se spune: „Acesta este un domeniu reglementat şi preţurile, monitorizarea lor este regulatorul ANRE care se ocupă”. Dar despre înţelegere, două sau trei săptămâni în urmă vorbeam cu cineva care zicea: „Dar nu aţi văzut că este înţelegere între ei?”. Zic: „Aţi fost dumneavoastră? Aţi văzut?”. – „Nu. Dar mi-a zis cineva că este diferenţă până la nu ştiu câţi bănuţi”. Nu ştie, i-a zis cineva până la câţi bănuţi. Deci, eu lansez invitaţia, încă o dată, la toată lumea.”

Uşile Consiliului sunt deschise, veniţi la noi, dar veniţi cu probe, veniţi cu fapte...

Europa Liberă: Să admitem că sunt nişte speculaţii. Dar uneori ne convingem că şi în realitate lucrurile nu stau exact aşa cum ar trebui să stea, cum zice legea.

Viorica Cărare: „Problema este nu de înţelegere la petrolişti pentru că nu prea are rost să se înţeleagă.”

Europa Liberă: Dar mai sunt şi alţi furnizori, care, oricum, pun la cale nişte înţelegeri, ca după aceasta să obţină profit.

Viorica Cărare: „Noi în domeniul medicinii, m-aţi întrebat, am avut un caz câţiva ani în urmă, dar foarte mult a durat procesul în instanţă şi abia anul acesta s-a terminat, am câştigat definitiv şi irevocabil. O înţelegere de cartel la insulină între agenţii economici care au participat la licitaţie pentru insulină.”

Europa Liberă: Cu cerealele, îmi amintesc, erau reproşuri că tot ar fi existat, pentru că se stabileşte şi preţul la pâine.

Viorica Cărare: „Cu preţul la pâine nu era înţelegere de cartel. Nu toate cazurile se adeveresc. Când noi avem informaţie suficientă în presă, aici e un moment foarte important să-l enunţ, noi nu putem să ne autosesizăm fără niciun semn de încălcare.”

Europa Liberă: Dar în ce caz vă autosesizaţi?

Viorica Cărare: „Noi putem să ne autosesizăm când este un semn de încălcare. De exemplu, domnul Ionescu, am în vedere din presă... Noi la plângere ne autosesizăm, când vine cineva şi se plânge, un agent economic care a participat la licitaţie a văzut că este trucată şi vine cu anumite informaţii pentru noi utile. Dar din presă putem să ne autosesizăm atunci când sunt anumite semne. Vă dau un exemplu, dacă tot m-aţi întrebat de preţurile la pâine. Când a avut loc şedinţa mult discutată cu producătorii de pâine în incinta Ministerului Agriculturii, după acea şedinţă a ieşit ministrul Agriculturii şi a zis: „Noi ne-am înţeles să mărim preţul la pâine”. Ce ne mai trebuie? Ne mai trebuie alt semn? Nu ne mai trebuie. Noi imediat i-am invitat pe toţi, începând cu ministrul care era atunci, agenţii economici, „Franzeluţa” şi ceilalţi ca să aflăm, de fapt, că acolo au fost invitaţi de către Ministerul Agriculturii pe o platformă care se numeşte „Consiliul pe produs”, au o aşa platformă specială care să ajute mediul de afaceri în anumite lucruri, unde nu au voie să se înţeleagă la preţ, au fost invitaţi mai mulţi producători de pâine. Şi din toţi doar „Franzeluţa” cunoştea ordinea de zi şi pentru ce este invitată. Celorlalţi le-au zis că e cu raport, nu ştiu ce. I-am invitat pe toţi, erau producători din sate, din toată Moldova. Declaraţii erau de genul: „Nu am ştiut ordinea de zi. Ministrul ne-a invitat la Chişinău. Să nu venim?”. Nu erau deloc la curent cu acest lucru. Au venit şi, în rezultat, nici nu au mărit preţurile, nu au pus în aplicare. Adică, doar „Franzeluţa” după această declaraţie a mărit şi tot ea a retras preţurile, apoi. Dar ceilalţi nu erau la curent. Cum vă închipuiţi dumneavoastră să pedepseşti nişte oameni care nici nu ştiau, nu au participat şi nu au pus în aplicare.”

Europa Liberă: Consiliul Concurenţei şi-a dorit foarte mult ca în Moldova să funcţioneze politica de clemenţă. Adică, iertarea agenţilor economici implicaţi în înţelegeri fie de cartel, fie alt fel de înţelegeri şi care ar fi gata să coopereze cu statul. Cât de prietenoşi sunt agenţii economici când mergeţi la ei cu aceste inspecţii?

Viorica Cărare: „Dacă în primele inspecţii, în 2012, am mers la agenţi economici şi ne închideau uşa în faţă, noi i-am amendat, agentul economic a plătit 300.000 de lei în buget, după care deja mediul de afaceri ştie că nu are voie să închidă uşă. După care am mers peste jumătate de an la altă inspecţie, agentul economic a deconectat lumina. Nu e lumină, nu ai ce să-i cauţi în calculator. Noi iar l-am amendat, că este împiedicarea inspecţiei. Am invitat Union Fenosa, a constatat că a fost deconectată lumina manual, că nu era pană. Și iar i-am amendat. Deja agenţii economici ştiu că nu se poate să ne închidă uşa, nu se poate să încurci inspectorilor şi să deconectezi lumina. Ne-am dus la altă inspecţie, au deconectat internetul. Am făcut acelaşi lucru. Şi tot aşa.”

Europa Liberă: Şmecherii se găsesc.

Viorica Cărare: „Da. Dar ei cresc odată cu noi, noi toţi împreună învăţăm legislaţia şi toţi încercăm să creştem. De clemenţă m-aţi întrebat. Vreau să zic că este un instrument european foarte important, pentru că clemenţa nu este, pur şi simplu, iertare. Foarte mulţi cred că e aşa: „Dacă vin şi spun că am participat la înţelegere de cartel, voi fi iertat”. Nu. Este o singură condiţie, el trebuie să vină atunci când noi încă nu avem probe. Dacă am închis dosarul, avem suficiente probe, nimeni nu poate profita de acest instrument, clemenţa. În momentul când nu avem probe suficiente şi vine cineva, şi recunoaşte că el a participat şi aduce o probă care ne ajută să încheiem dosarul, să demonstrăm încălcarea, doar în cazul acesta el poate fi scutit de clemenţă. Adică, faptul că el depune cerere încă nu înseamnă că ea va fi acceptată de plenul Consiliului Concurenţei. Aici e un instrument, dar la noi oamenii de afaceri deocamdată nu percep acest instrument. Chiar luna trecută am avut discuţii cu cineva dintr-un dosar şi îi spuneam: „Uitaţi-vă, dumneavoastră aveţi posibilitate să ne prezentaţi probe”. Şi el a zis: „Eu sunt gata să plătesc amenda, decât să folosesc acest instrument, că nu voi fi înţeles de colegi”. Dar aici cred că depinde de dezvoltarea culturii concurenţiale. Prin aceasta au trecut şi alte ţări. Acum Consiliul Concurenţei din România are zece cazuri de clemenţă în 20 de ani. Eu cred că şi noi după zece ani, zece deja îi avem, poate vom începe şi noi.”

Europa Liberă: Mărimea amenzilor aplicate de către Consiliul Concurenţei e măricică această sumă. Cât aţi reuşit să aduceţi în vistieria statului?

Viorica Cărare: „În vistierie nu aducem noi, aduce instanţa şi executorii.”

Europa Liberă: Dar după ce aţi mers în inspecţie dumneavoastră?

Viorica Cărare: „În general, amenzile nu sunt mari sau mici.”

Europa Liberă: Aveţi ultimul caz, am discutat despre el recent.

Viorica Cărare: „Cu Scavolin SRL, cu 21 de milioane?”

Europa Liberă: Exact.

Instanţele deseori ne suspendă deciziile...

Viorica Cărare: „Noi am stabilit în 2015 încălcarea şi am stabilit amenda de 21 de milioane. Dar instanţele deseori ne suspendă deciziile. Pentru că în mod normal agentul economic trebuie imediat să plătească în buget şi era să avem 21 de milioane de lei în buget. Instanţa a suspendat decizia până la finalizarea dosarului. Abia săptămâna trecută am câştigat dosarul, dar şi azi banii nu sunt în buget. Aici este o problemă pe care am început să o discutăm cu colegii de la instanţă, că nu e chiar bine, că nu este chiar normal.”

Europa Liberă: Ceea ce mai ridică multe semne de întrebare în Republica Moldova rămân licitaţiile, cum se organizează, cine le câştigă. Ştiu că există şi recomandări, dar şi nemulţumiri din partea partenerilor externi ai Republicii Moldova că, totuşi, nu se face ordine la acest capitol sau foarte-foarte greu se face ordine. Aveţi o explicaţie?

Viorica Cărare: „Trebuie să căutăm soluţii, nu explicaţii. Acesta este un instrument comparativ nou, este un instrument al economiei de piaţă. Pe de o parte, sunt implicate autorităţile statului, cum este autoritatea de achiziţii publice şi încă câteva autorităţi. Pe de altă parte, sunt sute, mii de agenţi care participă.”

Europa Liberă: Da, dar dintre ei sunt foarte mulţi care de zeci de ani numai ei câştigă aceste licitaţii.

Viorica Cărare: „Acolo vreau să ajung. Sunt foarte mulţi implicaţi. Şi acum nivelul culturii economice trebuie de ridicat la toată lumea odată pentru că sunt foarte multe licitaţii. Avem un dosar cu licitaţia la primărie, avem mai multe pe rol. Dar partenerii noştri de la BERD s-au apucat serios de acest subiect cam vreo trei ani în urmă. Noi am pus problema cum să identificăm încălcările. Licitaţii sunt multe, sute sau mii în toată ţara, fizic nu poate să se ducă o persoană să le urmărească pe toate. Unde toată informaţia vine? Vine la Agenţia Achiziţii Publice. Respectiv, această informaţie care este stocată e bine să fie cumva electronizată. Au început ei, de fapt, cu suportul BERD să lucreze la un soft ca să vedem toată informaţia transparent. La ziua de azi multe lucruri nici ei nu le cunosc. Acolo în ultima perioadă foarte des s-a schimbat managementul şi stafful. Eu îmi aduc aminte în 2014 şi 2015 a venit un proiect BERD, au început să facă seminare, traininguri, noi i-am găsit, am zis: „Haideţi să facem împreună, să participăm şi noi”, pentru că, colegii de acolo ar trebui să ştie care sunt acele semne când trebuie să bată clopoţelul şi să ne anunţe pe noi. La nişte seminare foarte bine am discutat, după care, peste un an, au plecat persoanele acelea. Au venit altele, am început să lucrăm cu altele. Colegii de la BERD de câţiva ani se zbat. Dar care e soluţia şi ce este îmbucurător, că, în sfârşit, s-au apucat să facă acest program electronic de evidenţă care, în primul rând, va fi transparent. Şi, în al doilea rând, va fi util şi pentru noi, va avea faţada deschisă pentru toată lumea publică şi faţada confidenţială. Deja am semnat mai multe angajamente. Şi cred că doar aşa, doar prin transparenţă şi prin utilizarea acestor informaţii, vom putea face regulă pas cu pas în acest domeniu pentru că probleme, aveţi perfectă dreptate, sunt foarte multe la acest capitol.”

Doar prin transparenţă vom putea face regulă, pas cu pas...

Europa Liberă: Aici se pare că e de vină şi politicul. Pentru că mulţi agenţi economici au aşa-zisa krîşă de mai sus şi ei se consideră că sunt cei mai buni dintre cei mai buni. Şi când le reproşezi foarte negativ reacţionează.

Viorica Cărare: „Eu sunt de acord cu dumneavoastră. Dar în cazuri când, într-adevăr, sunt probe, informaţii şi semne, decât să reproşaţi politicului, mai bine veniţi la noi. Noi acceptăm orice informaţie şi, când facem prima verificare şi vedem că sunt semne de încălcare sau semne de întrebare, noi putem să ne autosesizăm. Noi am avut aşa cazuri.”

Europa Liberă: Eu ştiu că aţi mai fost întrebată, dar pentru că sunteţi în studioul Europei Libere vă readresez şi eu această întrebare: pe piaţa mass-media monopol există?

Viorica Cărare: „Nu, pe piaţa mass-media monopol nu există, pe piaţa mass-media există dominanţă. Monopol e atunci când e unul singur, mai mult nu e nimeni, 100% singur. Noi, practic, nu avem monopoluri în ţară la nimic. Dar sunt agenţi economici dominanţi pe piaţa mass-media. Toată lumea cunoaşte că este şi pe piaţa mass-media, şi pe piaţa publicităţii. Ştiu că mă veţi întreba, că am discutat de mai multe ori.”

Europa Liberă: Aceasta am vrut să vă întreb acum.

Viorica Cărare: „Da, sigur că şi acolo este. Şi nimeni nu neagă acest lucru. Cel puţin, nu ar fi corect să negăm acest lucru.”

Europa Liberă: Şi cum se face ordine ca să nu mai existe dominanţi?

Noi, practic, nu avem monopoluri în ţară la nimic. Dar sunt agenţi economici dominanţi...

Viorica Cărare: „De fapt, şi aici este un regulator, care se numeşte Consiliul Coordonator al Audiovizualului. Şi dumnealor sunt prima vioară, trebuie să se implice. Dar dat fiindcă şi noi suntem foarte des întrebaţi şi dat fiind că la noi cetăţenii nu tot timpul disting foarte bine care sunt competenţele, ce face CCA, ce face Consiliul Concurenţei, ce face Procuratura, ce face nu ştiu cine, pe cetăţean nu-l interesează şi e normal că nu îl interesează. El zice „Statul şi gata”.”

Europa Liberă: Dar cetăţeanul zice că în mâna unui singur politician sunt atâtea posturi de televiziune. Şi spun că iată domnul Plahotniuc are interes să monopolizeze.

Viorica Cărare: „Când noi deschidem un dosar, indiferent unde, chiar dacă este pe piaţa reglementată, ştim că este subiectul acesta dezbătut, am participat şi noi la mai multe dezbateri, unde le-am propus o soluţie. Da, nu este de competenţa noastră, dar am zis cum se poate ieşi din situaţia aceasta. Şi în cazul dat, când vorbim că este un dominant pe oricare piaţă, audiovizualul, petrolul, unde vreţi, ce înseamnă că este agentul economic dominant? Înseamnă că este mare. Faptul că agentul este mare, este încălcare?”

Europa Liberă: Dacă se ţine cont că venitul mare din publicitate merge la un singur patron, e o problemă.

Viorica Cărare: „De ce? Încălcarea în ce constă?”

Europa Liberă: Că nu dă voie şi altora.

Viorica Cărare: „Staţi un pic. Iată vedeți, faptul că este dominant nu este o încălcare, dar dacă el face abuz de poziţia sa dominantă, noi am avut multe dosare în acest domeniu, dacă un agent economic este mare şi îi împiedică pe cei mici, le stabileşte reguli discriminatorii, orice face ca acela să sufere, atunci aceasta este încălcare. Acum noi discutând la foarte-foarte multe dezbateri cu Asociaţia Presei Independente, cu toate asociaţiile posibile şi imposibile, am zis: „Dragii mei, veniţi şi spuneţi-ne că este o încălcare, este un abuz. Spuneţi-ne ce face, cui refuză”. Şi toată lumea ştiţi ce zice? „Nu, noi nu avem probe de încălcări. Noi zicem că el este dominant şi trebuie să-l pedepsit”. Până la urmă, noi am încercat să ne descurcăm şi am văzut, totuşi, ce se întâmplă. Problema aici cea mare, pe care, de fapt, o vede societatea şi se referă la informaţia difuzată, că e vorba de securitatea informaţională şi e vorba, cum aţi zis dumneavoastră, că mai multe televiziuni sunt într-un trust şi opiniile sau punctele de vedere sunt promovate într-un anumit fel, aşa cum vede conducerea trustului respectiv. Bine, noi nu avem atribuţie cu partea politică, cu partea redacţională ş.a.m.d.”

Europa Liberă: Dar banii care vin din publicitate ţin de economie.

Viorica Cărare: „Banii, da. Dar aceasta vreau să vă zic, banii vin din publicitate. Dacă dumneavoastră oferiţi servicii şi primiţi din aceasta bani, în ce e încălcarea?”

Europa Liberă: Am auzit colegii de la PRO TV, de la Jurnal TV, de la TV7 că s-a încercat o monopolizare şi a publicităţii care să fie difuzată la un singur trust şi nu mai au parte şi celelalte televiziuni.

Viorica Cărare: „Cu toţi colegii cu care aţi vorbit dumneavoastră am vorbit şi eu, pe toţi i-am invitat la noi. Până în ziua de azi nimeni nu a venit cu vreo probă sau cu vreo plângere. Omul nu trebuie să facă declaraţii emotive în presă. Aceasta e bine, poate. Chiar am vorbit cu colegii din presă şi le-am propus: „Oameni buni, există ţări unde statul se gândeşte, de exemplu, la securitatea informaţională a ţării şi el zice: „Eu limitez în domeniul acesta, să nu fie mai mult de X%’.” El poate să o facă, dar aceasta poate să o facă fie doar regulatorul, fie guvernul, pentru că el răspunde de politica de securitate, informaţională etc., etc. a ţării. Eu doar le-am povestit care e experienţa din alte ţări, dar aceasta nu ţine de domeniul nostru şi noi nu putem să ne ocupăm. Dar eu încă o dată, deja nu ştiu a câta oară, lansez invitaţia tuturor colegilor, dacă sunt semne de abuz să vină la noi să discutăm. Am discutat individual cu foarte mulţi reprezentanţi din domeniu şi în dezbateri publice şi individual. Cum nu aţi fost dumneavoastră la noi să depuneţi o plângere sau măcar să ne spuneţi ceva, să ne povestiţi, să putem dezghioca, aşa nu a venit nimeni.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG