Linkuri accesibilitate

Viorel Furdui: „În administrația publică locală s-a instituit o atmosferă foarte și foarte îngrijorătoare, de frică”


În campania electorală din noiembrie 2014

În dialog cu directorul executiv al CALM, despre autonomia locală, într-un an electoral.

Directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) este de părere că nu există o colaborare tocmai bună între guvernare și CALM. Viorel Furdui sugerează că ar trebui o mai mare transparentă în luarea deciziilor la nivel central.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:16:29 0:00
Link direct

Europa Liberă: Anul 2018 este un an electoral, iar administrația publică locală ar trebui să rezolve o sumedenie de probleme. Acest an electoral se va răsfrânge asupra felului cum înțeleg primarii să-și desfășoare activitatea, pentru că mulți dintre ei vor fi antrenați în această campanie?

Viorel Furdui: „Cu siguranță, anul electoral își va pune amprenta asupra activității administrației publice locale, cu atât mai mult că noi foarte bine înțelegem că, după schimbarea sistemului electoral, rolul autorităților locale, rolul edililor orașelor și satelor din Republica Moldova a crescut esențial, mai ales, dacă ținem cont de faptul că anume acești funcționari, aceste persoane din toate instituțiile statului beneficiază de cea mai înaltă încredere din partea cetățenilor, de rând cu Biserica.”

Viorel Furdui
Viorel Furdui

Europa Liberă: Partidul de guvernământ, Partidul Democrat nu ascunde că peste 600 de persoane îl reprezintă la cârma primăriilor. E un număr impunător, dacă ținem cont că în Moldova sunt 898 de primării.

Viorel Furdui: „Dar e și un număr impunător și din punct de vedere că nu a mai existat așa precedent în Republica Moldova; chiar și atunci când la putere s-a aflat Partidul Comuniștilor, având chiar majoritatea constituțională în Parlament, 71 de deputați, și atunci nu au reușit să aibă astfel de rezultate remarcabile, să le spunem așa.”

Europa Liberă: Un număr atât de mare de edili…

E un număr impunător, nu a mai existat așa precedent în Republica Moldova

Viorel Furdui: „Un număr atât de mare de primari, dar pe noi mai puțin aceasta ne interesează – apartenența politică. De fapt, Congresul Autorităților Locale îi reunește practic pe toți și avem 800 și ceva de membri din aproape 900, din 898 de primării, peste 800 sunt membri ai Congresului Autorităților Locale – sate, orașe mici, mari. Și, respectiv, pentru Congresul Autorităților Locale prioritățile de bază sunt: democrația locală, descentralizarea, întărirea capacităților autorităților locale, în așa fel încât cu adevărat primarii și autoritățile locale să reflecte voința și încrederea oamenilor în aceste instituții ale statului.”

Europa Liberă: Culoarea politică până la urmă totuși îi ajută pe unii dintre ei să rezolve problemele comunităților, pentru că unii dintre acești edili recunosc și spun direct că, dacă nu ar fi avut această apartenență politică, nu ar fi reușit să dea în exploatare o nouă porțiune de drum, de exemplu, să obțină bani pentru reparația școlii, pentru gazificare, aprovizionare cu apă?

Viorel Furdui: „Cu siguranță, apartenența politică își are locul și influența sa. Din păcate, trebuie să recunoaștem, într-un sistem excesiv de centralizat, unde toate resursele financiare, economice sunt concentrate în mâini la nivel central, duce la această situație când dependența politică este destul de mare în Republica Moldova, numai că aceasta la prima vedere, să-i spunem

Această situație deja este una dăunătoare și chiar ne aruncă înapoi în dezvoltare

așa. Din punctul de vedere al statului, al dezvoltării Republicii Moldova, această situație deja este una dăunătoare și chiar ne aruncă înapoi în dezvoltare, deoarece noi am observat practic modul cum se repartizează aceste resurse. Conform acestor criterii și politizării, ele nu sunt nici pe departe uniforme și nu aduc la o dezvoltare uniformă a țării și tu poți să construiești drumul într-un sat, dar, dacă în satul vecin sau ca să ajungi la acest sat drumurile sunt rele, sau nu dai banii necesari pentru ca să se dezvolte și acest sat, lucrul acesta este în zadar și nu au de câștigat nici cetățenii în mare parte, și resursele se irosesc. Nu în zadar noi am observat că astfel de reforme atunci când se dau bani unei primării mici în care nu se ia în considerare numărul de populație, mărimea instituțiilor publice, grădinița ș.a.m.d., se dau milioane, să spunem așa, pentru o activitate destul de modestă. În același timp, este o primărie mai mare care necesită niște investiții importante și i se dau niște bani foarte mici. Și o astfel de abordare deja este dăunătoare, pentru că noi peste tot locul spunem că suntem o țară săracă, dar în același timp în majoritatea cazurilor facem niște reforme extrem de costisitoare, repetând greșelile din trecut. Și aceasta noi o vedem cu gazificările, de exemplu. Țineți minte programul acesta ambițios de gazificare a tuturor satelor? În consecință, am investit miliarde de lei ca să aducem undeva gazul până la localitate, dar să nu gazificăm localitatea în întregime. Fix așa cu apeducte fără canalizare, fix așa cu lichidarea școlilor și, în același timp, după ce au fost investite milioane de lei în reparația acestor edificii ș.a.m.d., pentru ca pe urmă să le conservăm și ele să degradeze. Și așa avem foarte multe exemple.”

Europa Liberă: Care e puterea CALM-ului de a proteja primarii, pentru că cu jumătate de gură unii dintre ei vorbesc despre amenințări, despre șantaj, despre hărțuială – lucruri de neconceput? Am avut chiar și aici, la microfonul Europei Libere, voci ale primarilor care au vorbit despre o frică cu care trăiesc autoritățile locale.

Viorel Furdui: „Este o consecință a unor probleme foarte grave de funcționare a acestui stat și a modului cum sunt aranjate aceste lucruri în Republica Moldova, pentru că practic toate guvernările întotdeauna puneau accentul pe resursa administrativă, pe folosirea instituțiilor statului anume în scop propriu, în scopuri meschine și foarte de scurtă durată. Asta și este o problemă foarte mare a Republicii Moldova că, din păcate, toate guvernările n-au adus oameni de stat cu gândire statală, cu viziuni de dezvoltare pe termen lung, dar au adus „zilieri”, eu așa le spun, că gândesc doar cu ziua de astăzi și ei sunt gata. Cam asta e situația cu majoritatea guvernărilor noastre, inclusiv aceasta actuală. Noi suntem gata să facem orice, ne gândim doar la ziua de astăzi; pentru partenerii externi putem să le promitem strategii pe 5, 10, 15 ani, oricum nu noi o să le implementăm. Deci, suntem gata orice să facem numai ca să ne păstrăm puterea, fără ca să ne gândim la consecințele acestor reforme și avem un rezultat foarte și foarte îngrijorător. Dacă observăm, niște idei și reforme la prima vedere foarte necesare și bune, precum și reforma administrației publice anunțată, mai departe urmează reforma administrației publice locale ș.a.m.d., dar noi vedem modul cum se implementează ele, inclusiv, iată, reforma de reorganizare teritorială a instanțelor judecătorești…”

Practic toate guvernările întotdeauna puneau accentul pe resursa administrativă

Europa Liberă: Revenim la reforme. Eu vă întrebam: ce pârghii are Congresul Autorităților Locale pentru a veni în ajutor primarilor care sunt pe nedrept luați în vizorul puterii?

Viorel Furdui: „În administrația publică locală în prezent s-a instituit o atmosferă foarte și foarte îngrijorătoare și, eu aș zice, de frică. O frică atotcuprinzătoare care de fapt blochează înseși inițiativele celor care au instituit această frică.”

Europa Liberă: Adică?

Viorel Furdui: „Adică, nu este efectivă, să spunem așa, că toate guvernările au încercat să instituie un control asupra administrației locale, numai că noi observăm că acest control și această presiune asupra autorităților locale nu a avut efectele necesare. Practic, toate guvernările care s-au perindat au fost schimbate la urma urmei. Deci, nu poți veșnic să te bazezi pe aceste instrumente și, respectiv, există această problemă și în prezent.”

Europa Liberă: Primarii pot să mizeze pe sprijinul dvs., al CALM-ului?

Viorel Furdui: „Referitor la ceea ce este CALM și cam cum îi ajută și probabil asta și deranjează pe toată lumea, pentru că CALM este poate că unicul exemplu în Republica Moldova, în care o organizație reprezentativă, cu membri concreți – membri sunt satele și orașele, nu primarii – respectiv, a reușit să-i unească totuși indiferent de viziuni, indiferent de partidele la care aparțin, indiferent de presiunile care există, există totuși o unitate și aceasta este o forță foarte mare. Mulți nu prea o înțeleg, dar este o forță care permite totuși să mișcăm lucrurile înainte. Chiar pe domeniul nostru, ca dovadă, în ultimii vreo trei ani s-au realizat anumite lucruri anume datorită acestei unități,

Datorită acestei unități, CALM este recunoscut ca o forță

anume faptului că totuși CALM este recunoscut ca o forță. În afară de aceasta, CALM este recunoscut ca o organizație reprezentativă și combativă și pe plan extern. Partenerii noștri externi, de exemplu, cei mai vizați în acest sens, Consiliul Europei foarte atent monitorizează și urmărește ce se întâmplă în domeniul democrației locale.”

Europa Liberă: CALM-ul are o evidență – câte dosare au fost intentate pe numele primarilor?

Viorel Furdui: „Am încercat să aflăm această informație care trebuie să fie oferită de organele de anchetă și chiar anumiți deputați au încercat să afle, dar lipsește o astfel de informație deschisă și o dorință de a o oferi, dar din informația neoficială pe care noi o avem, foarte puțini primari există care să nu aibă acest calvar, să nu treacă prin calcarul unui dosar deschis, să nu treacă printr-o astfel de situație când ești nevoit cu o remunerație mizerabilă, făcând lucruri foarte frumoase, și e suficient să te uiți pe site-urile multor primari să vedem câte lucruri frumoase realizează acești primari, dar în pofida acestui fapt, în loc să fire apreciați, se încearcă să se lucreze cu niște metode total depășite, încă din timpurile sovietice, atunci când omul era presat pe toate direcțiile.”

Europa Liberă: Uneori ați adus în prim-plan și mărimea salariului unui primar, care variază, dar nu depășește cinci mii de lei. Sau care e mărimea salariului?

Viorel Furdui: „În medie, salariul brut al unui primar e între 3 mii și 4 mii de lei și dacă mai scoți impozitele, respectiv, ajungem la un salariu real al unui primar. Iar funcționarii, în general, în primării au undeva la două mii de lei salarii.”

Europa Liberă: De ce nu luptați ca să reușiți să smulgeți o promisiune de la guvernanți să fie îmbunătățită și starea lor materială?

Primăriile ar putea să aibă niște sisteme de remunerare proprii, care să stimuleze o politică proprie de cadre

Viorel Furdui: „De fapt, vreau să vă spun că această problemă, problema salariilor și remunerației în administrația locală a devenit una prioritară pentru cei din administrația locală și au fost întreprinse mai multe acțiuni, numai pe parcursul anului 2017 de trei ori ne-am adresat la dl prim-ministru cu niște propuneri foarte concrete de modificare a legislației, de a aduce această legislație în domeniul salarizării, în domeniul administrației locale cu prevederile chiar constituționale, niște lucruri elementare care demult trebuiau făcute și ne bazăm în propunerile noastre pe descentralizarea sistemului de salarizare, pentru că foarte multe primării își au venituri proprii. Ele ar putea să aibă niște sisteme de remunerare proprii care să stimuleze o politică proprie de cadre, dar iată sistemul administrativ și în domeniul salarizării este astfel construit în Republica Moldova, încât nici acei care au venituri nu pot să aibă o politică proprie de cadre.”

Europa Liberă: Pentru mulți primari era o mândrie că au obținut primul mandat, al doilea, al treilea, al patrulea, acum aud de la mai mulți edili că nu-și mai doresc să lupte pentru a obține un alt mandat.

Viorel Furdui: „Mai mult ca atât, foarte mulți dintre dânșii doresc să părăsească această funcție și asta e extrem de regretabil și îngrijorător, deoarece ca un edil să obțină cunoștințele necesare, experiența necesară este nevoie de timp, un mandat nu-i ajunge, de aceea acest lucru ar trebui să-i îngrijoreze pe cei de la centru.”

Europa Liberă: Ați vorbit ceva mai devreme despre reforma pe care a promovat-o Guvernul la nivelul administrației centrale, după care urmează o altă etapă, anume ca să ajungă și la reformarea administrației publice locale, înțelesesem că s-ar putea acest lucru să se întâmple și până la alegerile parlamentare?

Viorel Furdui: „Nu credem că se va întâmpla ceva până la alegerile parlamentare, poate unele discuții, dar nici în aceasta nu prea cred, deoarece aceasta este o problemă foarte sensibilă din punct de vedere politic și într-un an electoral să vorbești despre aceasta este o sinucidere, să-i spunem așa, politică. Însă ceea ce pe noi ne deranjează, deși unii ne consideră pe noi, Congresul Autorităților Locale, ca oponenți ai reformei administrației publice locale este absolut greșită abordarea. Congresul Autorităților Locale nu este un oponent, dar din contra, este un partener și ar trebui să fie un partener pentru orice guvernare în soluționarea problemelor legate de reforma administrației publice. Ceea ce pe noi ne deranjează – o lipsă totală de transparență în procesul acesta. Noi vedem că apar niște inițiative, peste noapte se procedează după principiul: dintâi să facem, pe urmă o să vedem impactul și noi vedem rezultatele, în 2016 s-a trecut la o

Foarte mulți primari doresc să părăsească această funcție și asta e extrem de regretabil și îngrijorător

nouă modalitate de relații la nivel de trezorerii, la nivelul local între Ministerul Finanțelor și autoritățile locale, păi, jumătate de an activitatea administrației locale a fost blocată din cauză că nu au fost testate toate aceste noi mecanisme, acum iarăși s-au restructurat trezoreriile și au fost concentrate în anumite raioane și, respectiv, s-a ajuns că o sumedenie de localități în care majoritatea vorbesc română, în care contabilii nu cunosc rusa, terminologia, s-au trezit cu niște indicații în limba rusă și în absolută imposibilitate de a funcționa.”

Europa Liberă: Deci, reforma administrației locale în 2018 nu va fi făcută?

Viorel Furdui: „În principiu credem că nu va fi, dar clar lucru sunt…”

Europa Liberă: Dar reforma teritorial-administrativă?

Viorel Furdui: „Aici e și problema. Foarte bine că ați pus această întrebare. Noi vedem o problemă foarte mare că unii demnitari de stat nu fac deosebire între reforma administrativ-teritorială și reforma administrației publice locale și, mai mult ca atât, în mod greșit pun căruța înaintea cailor, pentru că o reformă administrativ-teritorială tu poți s-o faci numai după ce ai descentralizat, ai întărit autoritățile locale, le-ai dat ceea ce este posibil, dar încă mai simplu vorbind, ai implementat angajamentele tale anterioare pe descentralizare, pe strategii care-s multe ș.a.m.d. și nu le-ai implementat și după aceasta vezi cum trebuie să aranjezi teritorial, să recalibrezi administrativ țara. Dar nu înainte să faci acest lucru și aici noi vedem o mare problemă la care se adaugă lipsa totală a transparenței, absolut nu există discuții în societate și la urmă o să ajungem să repetăm aceleași greșeli pe care le-am repetat în anul 1998, de ce nu se analizează…”

Europa Liberă: Atunci când a fost făcută reforma anterioară teritorial-administrativă?

Viorel Furdui: „Când a fost făcută reforma anterioară și care a existat doi ani, iar următoarea forță politică care a venit la guvernare pur și simplu a anulat-o…”

Europa Liberă: Comuniștii au anulat județele?

Viorel Furdui: „Și noi vorbim despre faptul că suntem o țară săracă. Câte resurse au fost cheltuite pentru a face o astfel de reformă și pe urmă ca să te întorci înapoi?”

Europa Liberă: Domnule Furdui, în concluzie, relația CALM – Guvern se antagonizează sau se îmbunătățește?

Câte resurse au fost cheltuite pentru a face o astfel de reformă și pe urmă ca să te întorci înapoi?

Viorel Furdui: „În general, relația între administrația locală și cea centrală trebuie să fie constructivă, dar întotdeauna există anumite divergențe…”

Europa Liberă: Inevitabile?

Viorel Furdui: „Inevitabile, pentru că unii doresc să centralizeze sau să păstreze mai mult la nivel central, alții doresc mai mult competența în resurse, dar în ultima perioadă de timp există o anumită neînțelegere legată de faptul că, noi credem așa, factorii de decizie fie că s-au orientat pe alte chestiuni și au lăsat acest domeniu în mâinile unor persoane care îs departe de acest domeniu și în consecință noi avem, într-o anumită măsură, o degradare a situației generale în administrația locală și o spunem nu noi, dar o spune iarăși Consiliul Europei, care deja a adoptat o rezoluție îngrijorătoare în privința primarului de Chișinău în legătură cu presiunile despre așa-numitele suspendări ș.a.m.d. Urmează deja în anul acesta încă două rezoluții pe Republica Moldova în sesiunea de primăvară și în sesiunea de toamnă. Un așa interes și îngrijorare din partea acestei instituții nu a existat niciodată. Aceasta înseamnă că undeva această ruptură în dialog, în discuția dintre administrația locală și cea centrală există. Și e o problemă mare pentru că, spre deosebire de anul 2016 când a existat o cooperare și o colaborare, au fost atinse niște rezultate foarte frumoase care au adus și o plus valoare imaginii Guvernului. Ceea ce se întâmplă trebuie să fie evaluat de cineva în cercurile în care se iau deciziile și trebuie să se revină la masa de negocieri și discuții, pentru că aceasta e în interes reciproc, dar mai ales este în interesul reformelor care se fac în Republica Moldova și în interesul comunităților locale.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG