Linkuri accesibilitate

Viorel Chivriga: „În agricultura Republicii Moldova se produc schimbări calitative”


Bilanțul procesului de subvenționare prezentat de Agenția de Intervenție și Plăți în Agricultură arată că, în 2017, a fost înregistrat un număr record de cereri, dublu față de anul 2016, majoritatea agricultorilor reușind să obțină deja rambursarea investițiilor. Mai multe asociații de fermieri atrag însă atenția că cele mai multe compensații au fost ridicate de cei care au procurat tehnică sau tehnologii post-recoltare, producători care primesc cu regularitate subvenții. O discuție la această temă, inclusiv despre atragerea investițiilor în agricultură, cu expertul economic de la Institutul Viitorul, Viorel Chivriga.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:13:09 0:00
Link direct

Europa Liberă: Așadar, domnule Chivriga, pentru prima dată în ultimii ani, în 2017 autoritățile au început colectarea cererilor fără a avea datorii la achitarea subvențiilor pentru 2016, în condițiile unui fond de 520 de milioane de lei dublu comparativ cu resursele disponibile anul precedent. În ce măsură a acționat acest lucru ca un stimulent pentru agricultori?

Viorel Chivriga: „Aici, probabil că aș veni cu o rectificare. Deci, valoarea fondului de subvenționare în 2017 a fost în mărime de 900 de milioane de lei.”

Europa Liberă: Eu am exclus datoriile.

Viorel Chivriga
Viorel Chivriga

Viorel Chivriga: „Ar fi foarte bine ca pe viitor să excludem datoriile și să arătăm anume cifrele care au tangență cu realitatea din agricultură. E o sumă mai mare, dar trebuie să privim puțin mai adânc și aici dacă vorbim de subvențiile care sunt acordate agricultorilor, chiar decalajul pe care îl înregistrăm din an în an este unul foarte mare în raport cu țările din regiune, care sunt și țări concurente; sunt țări care au sectoare agricole destul de dezvoltate și în Republica Moldova în 2017, dacă vorbim anume de ponderea subvențiilor în PIB, am ajuns la o cifră nu prea mare – 0,6 la sută, în timp ce în Ucraina acest indicator arăta 1,1 la sută, iar în România – 1,6 la sută. Dacă trecem mai departe la unele state tot europene, dar care s-au desprins din lagărul ex-sovietic, cum ar fi Estonia, deci, cifra e cu mult mai impunătoare – 2,3 la sută din PIB. Nu este o sumă așa de mare, dar…”

Europa Liberă: Au fost totuși mai mulți producători care au putut ridica o rambursare a cheltuielilor. Au profitat cumva, au făcut mai multe investiții?

Viorel Chivriga: „Eu consider că numărul mai mare al depunătorilor de cereri indică faptul că există un interes față de fondul de subvenționare. Pe lângă faptul că avem și alte proiecte, programe care sunt în derulare în Republica

Oamenii încep să cunoască bucătăria care este necesară pentru a pregăti un dosar simplu

Moldova pe linia IFAD-ului pe partea ce ține de Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională, dar și proiecte care sunt parcă mai mici, dar care au o valență foarte mare, cum ar fi „PARE 1+1”, PNAET-ul și multe altele. Deci, asta înseamnă că, totuși, în agricultură sau în mediul rural există un interes sporit față de unele activități economice din agricultură, și nu numai activități economice, dar și unele non-agricole și pe lângă faptul că sunt mai mulți depunători de cereri, asta arată că oamenii încep să cunoască bucătăria care este necesară pentru a pregăti un dosar simplu. Deci, oamenii vin cu dosare fiind mult mai pregătiți și pe lângă faptul că sunt mai mulți depunători de cereri, există și o altă parte a problemei, care începe să fie soluționată – numărul mai mic de dosare care au fost respinse de AIPA practic e dublu față de anul 2016. Asta înseamnă că oamenii învață.”

Europa Liberă: Asociațiile de fermieri atrag atenția, totodată, că subvențiile ajung cam la aceiași mari producători, chiar dacă procesul s-a desfășurat după un nou regulament în acest an, cum spuneau reprezentanții Agenției de Intervenții și Plăți în Agricultură, cu cerințe mult mai clare.

Viorel Chivriga: „Aici putem fi parțial de acord cu fermierii, deoarece în 2017 a existat și o dispoziție care practic i-a lăsat mai la o parte pe agenții economici care obțineau cele mai mari subvenții în fond. Pe de altă parte, apar foarte multe entități noi, care sunt conduse de mici fermieri, de femei; sunt foarte multe afaceri de succes care au apărut cu suportul sau grație unor moldoveni care s-au reîntors în țară din exterior și care au venit nu numai cu resurse financiare, dar au venit cu experiență care este foarte utilă și este utilizată aici, în Republica Moldova. Deci, sunt niște schimbări pe care eu le-aș considera calitative, care sunt indirect de la procesul de subvenționare care se derulează din an în an în Moldova.”

Sunt foarte multe afaceri de succes care au apărut cu suportul sau grație unor moldoveni care s-au reîntors în țară

Europa Liberă: Același bilanț al Agenției de Intervenții și Plăți în Agricultură arată că o mare parte a subvențiilor au fost ridicate de cei care au cumpărat tehnică agricolă, tehnologii post-recoltare. Unii fermieri și-ar dori însă să-și poată rambursa și investițiile făcute pentru a mări productivitatea la hectar, de exemplu. Este posibil acest lucru? În ce direcție se mișcă investițiile?

Viorel Chivriga: „Asta nu exclude o doleanță de la alta. Noi avem nevoie de modernizarea sectorului agricol, iar asta are loc, în primul rând, prin dotarea tehnică cu tehnică agricolă, cu echipamente, cu utilaje. Pe lângă asta, sunt necesare noi tehnologii. Lucrul acesta ajută în mare măsură sau în cea mai mare măsură ca să apară o diversificare a activităților în mediul rural, dar și o diversificare a bunurilor și serviciilor care trebuie să fie de calitate și care trebuie să fie ori furnizate în rețelele de comerț sau pentru a acoperi cererea serviciilor din agricultură. Aici, într-adevăr, e nevoie de eforturi susținute și din partea statului, dar și prin intermediul diferitelor programe, proiecte din Republica Moldova. Nu putem sta deoparte într-un proces care practic atinge toate entitățile agricole din țările din jur. Pe lângă asta, dacă vorbim anume de o schimbare de optică în agricultură, în mediul rural, trebuie să înțelegem că modernizarea stă în capul mesei. Și atunci vom avea și performanțe, deci, e un obiectiv care trebuie să fie atins în mediul rural. Sunt unele măsuri care nu țin anume de investiții. E vorba de gestionarea resurselor naturale sau de alte activități care presupun asocierea în agricultură, asigurarea în agricultură, dar și aici trebuie să fim…”

Europa Liberă: Apropo de asigurare, foarte puțini producători au făcut acest lucru. Nu este la îndemâna lor această posibilitate de a-și asigura producția agricolă sau de ce numărul este atât de mic?

Nu putem sta deoparte într-un proces care practic atinge toate entitățile agricole din țările din jur

Viorel Chivriga: „Eu cred că este o problemă care trebuie să fie analizată foarte bine și ține mai mult anume de relațiile agricultorilor cu companiile de asigurare. Aici e o problemă mai veche și ea trebuie să fie soluționată. În 2017, ca și în 2016, am fost puțin protejați de hazardurile naturale care se produc cu regularitate în Republica Moldova, dar acea situație pe care o avem noi nu poate fi tolerată. Trebuie să ținem cont de faptul că sunt o mulțime de remedii sau de posibilități ca să fim protejați.”

Europa Liberă: Adică, nu este lipsa interesului o cauză?

Viorel Chivriga: „Eu cred că nu e lipsa interesului, fiecare agricultor ar dori să fie protejat, dar aici sunt probleme cu mult mai multe decât se pare la prima vedere. E vorba anume și de interesul companiilor de asigurare, care pot să-și asume sau să nu-și asume unele riscuri. Trebuie să ținem cont că hazardurile naturale nu vin cu regularitate pe o anumită filieră, dar în foarte multe cazuri ele se contrapun și sunt unele istorii care într-adevăr denotă o teamă, o frică din partea unor agricultori atunci când ajung să fie în niște relații cu companiile de asigurare. E o problemă mai veche, dar ea trebuie să fie soluționată.”

Europa Liberă: Totodată, în ce măsură au producătorii acces la finanțare ieftină, dacă-i putem zice așa, ca să aibă posibilități să-și crească randamentul, să investească în aceeași tehnologizare despre care vorbeați?

Viorel Chivriga: „Noi doi ani la rând în Republica Moldova deja avem parte de o situație mai favorabilă pentru agricultură. Rezultatele sunt înalte, nu le-aș considera destul de înalte, dar înalte comparativ cu anii precedenți. Pentru prima oară în ultimii ani producțiile, randamentele sunt stabile. Este un lucru care arată că se poate în Republica Moldova și că agricultorii cresc. Pe de altă parte, sunt susținute anume exporturile de produse agroalimentare pe diverse piețe. Și rezultatele care sunt înregistrate, de exemplu, pe filiera de Vest ele chiar sunt destul de bune. Chiar cu vinurile,

Doi ani la rând în Republica Moldova deja avem parte de o situație mai favorabilă pentru agricultură. Rezultatele sunt înalte

deci, pentru prima oară România s-a repoziționat pe poziția întâia în exporturile moldovenești. E un lucru care arată că agricultorii privesc la orice piață ca la o piață de interes atunci când există stabilitate, când există posibilități și când există un potențial anume de creștere a exporturilor. Pe de altă parte, și produsele din Republica Moldova devin mai calitative. Ele sunt deja cunoscute pe diverse piețe și acest lucru garantează un interes mai mare pentru unii care nu au nimic acum cu agricultura sau care se abțin de a face vreo investiție în acest domeniu, dar să știți că în Republica Moldova vine și o experiență care urmează, este demnă de urmat – expertiză și unele tehnologii care își găsesc locul în localitățile din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Apropo, fermierii au putut cere subvenții după ce au trecut printr-un proces investițional pentru a putea ajunge pe piețele externe, dar puțini au fost cei care au profitat de această posibilitate.

Viorel Chivriga: „Și asta în pofida faptului că AIPA chiar a informat destul de bine în anul precedent agricultorii, dar așa se întâmplă. Deci, în primul rând, oamenii trebuie să cunoască că sunt posibilități care nu trebuie să fie ratate și care vin din partea fondurilor statale, și nu numai, dar și a programelor și proiectelor, iar, pe de altă parte, exportatorii sunt cei care stau mai bine din punct de vedere financiar și care deja au investit în afacerile lor în anii precedenți.”

Europa Liberă: Domnule Chivriga, spuneați într-o intervenție că în anul 2018 sectorul agricol are de recuperat potențialul pierdut. La ce v-ați referit, ce acțiuni urmează sau ați schițat pentru 2018?

AIPA a arătat că și instituțiile de stat pot fi mai aproape fermieri

Viorel Chivriga: „Eu m-am referit la cel puțin cel pe care agricultura Republicii Moldova l-a avut cu câteva decenii în urmă. Un potențial care merită să fie admirat, care nu a fost explorat în totalitate nici atunci și nici acum. Avem, în primul rând, oameni care sunt pregătiți, avem terenuri sau un fond funciar în care trebuie să facem mult menaj pentru a ajunge la o situație în care să nu mai existe multitudinea de probleme pe care le avem noi, dar avem și relații care trebuie să fie explorate la maximum. Am în vedere acel potențial pe care îl avem în unele state unde deja facem afaceri și unde ne poziționăm destul de bine. Pe lângă acest fapt, apar și unele instituții, chiar aceeași AIPA, care are o vârstă destul de fragedă, opt ani, dar care arată că se poate și din partea instituțiilor de stat de a face o muncă destul de bună. E o instituție care aplică principiul e-guvernare, e o instituție care într-adevăr a arătat că și instituțiile de stat pot fi mai aproape fermieri.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG