Linkuri accesibilitate

Veaceslav Negruță: „Tărăgănarea și zădărnicirea reformelor a dus la situația pe care o avem noi azi”


Veaceslav Negruța

Un interviu cu fostul ministru de finanțe, expert la Tranparency International.

Ultimul ajutor macrofinanciar al Uniunii Europene, de 100 de milioane de euro, va fi acordat în tranșe și cu condiții foarte clare, legate de respectarea normelor democratice sau lupta cu corupția. Corespondenta noastră a stat de vorbă cu Veaceslav Negruța, fost ministru de finanțe, astăzi expert la Transparency International.

Europa Liberă: Discutăm despre cum vede guvernarea de la Chişinău să obțină pe viitor ajutor financiar din exterior și dacă are nevoie statul de acești bani care vin de peste hotare?

Veaceslav Negruță: „Vedem pe ultima sută de metri o condiționare foarte exactă spusă atât de oficialii europeni, cât și de alți parteneri de dezvoltare, că e nevoie să fie urmate acele recomandări care sunt vizavi de Republica Moldova și care țin de intențiile autorităților de a schimba sistemul electoral.”

Europa Liberă: Îl citez pe Siegfried Mureșan, europarlamentar, care într-un interviu cu Europa Liberă a spus că UE dorește să acorde cetățenilor Republicii Moldova acel ajutor de 100 milioane euro în plus la cele 700 milioane pe care le-a alocat pentru perioada 2014-2020. Dar pentru a putea fi alocați acești bani înainte de plata fiecărei tranșe trebuie îndeplinit un set întreg de condiționalități care solicită progrese clare. Dl Mureșan menționa și domeniile unde trebuie să se înregistreze pași concreți – în combaterea corupției, independența justiției, întărirea statului de drept și combaterea spălării banilor. S-ar părea că nu sunt condiții greu de îndeplinit.

Veaceslav Negruță: „De fapt, sunt exact acele reforme de care Republica Moldova are nevoie de mulți, mulți ani. Tărăgănarea și zădărnicirea acestor reforme a dus la situația pe care o avem noi azi. Guvernarea simte un disconfort în realizarea acelor condiții și acelor pași care li se cer, pentru că cei care sunt azi la guvernare riscă să-și piardă fotoliile.”

Europa Liberă: Ce se întâmplă dacă nu vin aceste 100 milioane? Ele mai sunt condiționate și de opinia Comisiei de la Veneția, de recomandările care s-au făcut pentru modificarea sistemului electoral.

Veaceslav Negruță: „Da, opinia Comisiei de la Veneția este una foarte clară. Și pentru autoritățile de aici au mai venit încă câteva interpretări ale acestei decizii din partea oficialilor de la Bruxelles, din partea altor cancelarii europene și chiar de peste ocean, care înseamnă nu altceva decât că e nevoie de executarea întocmai a acestor recomandări ale Comisiei de la Veneția.”

Europa Liberă: În spiritul și litera legii…

Veaceslav Negruță: „Exact. Acestea trebuie să fie respectate. Ce ține de componenta financiară, azi noi avem un buget care pe hârtie este echilibrat. Toată finanțarea este asigurată, în condițiile în care avem înghețare sau blocaj de finanțare.

Este adevărat că guvernarea, în februarie, atunci când a făcut rectificarea la Bugetul 2017, și-a prevăzut un fel de rezervă de lichiditate care dintr-o întâmplare coincide cu suma de 100 milioane de euro. O fi din întâmplare sau a fost premeditat acest gest? Pentru că guvernarea poate că intenționat a mers la o situație de autoizolare a Republicii Moldova, când știe cu certitudine că nu va obține finanțarea și atunci resursele pe intern acumulate de la băncile comerciale vor fi puse în serviciul datoriilor și onorării angajamentelor pe partea de cheltuieli.

Deci, aparent pentru 2017 nu văd careva risc financiar de neplăți pe angajamentele interne. Guvernarea a avut grijă să-și creeze acest cash-buffer, această rezervă de lichiditate, din contul atragerii de mijloace de la băncile comerciale.

Veaceslav Negruța în studioul Europei Libere
Veaceslav Negruța în studioul Europei Libere

Cât de corect a fost acest lucru sau nu? Eu cred că a fost o decizie proastă, cel puțin ca semnal, că guvernarea mai are undeva în gând un alt scenariu și prevede că finanțarea va fi blocată pe la mijlocul anului.

Deci, eu nu aș recomanda, cum o fac și alți actori externi care insistă să fie respectate toate angajamentele și toate recomandările Comisiei de la Veneția, să se ajungă la situația în care Republica Moldova din nou din cauza autorităților să fie izolată, așa cum s-a întâmplat în 2013-2016.”

Europa Liberă: Dar se zice că atunci când se întrezărește o asemenea izolare, ar putea să fie puse în joc alte scenarii pe interior.

Veaceslav Negruță: „Categoric da, și noi vedem anumite evoluții, anumite călătorii care apar după discuțiile de la Bruxelles în, probabil, căutarea de alte scenarii și alte oportunități pentru autoritățile de aici.”

Europa Liberă: Credeți să Rusia, Estul, ar putea fi receptiv la nevoile Republicii Moldova și autoritățile ar putea găsit un alt sprijin?

Veaceslav Negruță: „Nu cred, pentru că oricare ar fi declarațiile acestora, autoritățile din Rusia nu pot fizic să acorde acel suport

Rusia nu poate oferi valori, principii, democrație și cu un pachet financiar...

financiar pentru Chişinău. În Rusia economia o duce prost și alte regiuni care au fost anexate de către autoritățile de la Moscova duc dorul finanțărilor promise de către Rusia.

Deci, scenarii pot fi multe. Dar vorbind real, Rusia nu poate oferi valori, principii, democrație și cu un pachet financiar respectiv autorităților de la Chişinău.

Este important ca toate angajamentele pe care Republica Moldova și le-a asumat să fie respectate. Altfel, această dualitate, sau căutarea de alte opțiuni, ne știrbește enorm de mult din capacitatea noastră de a construi un stat democratic, cu un vector de dezvoltare clar declarat, definit și urmat. Respectiv, riscăm din nou să ne pomenim izolați.”

Europa Liberă: L-am auzit de câteva ori pe șeful statului spunând că în afară de UE, în afară de Federaţia Rusă sunt și alte state, alte organizații care ar putea să ofere ajutor financiar Republicii Moldova la condiții mult mai avantajoase.

Veaceslav Negruță: „Sigur, bani de origine dubioasă, care se învârt prin preajmă – în regiune sau prin alte părți – sunt mulți și caută locul pentru a se legaliza și a „agăța”, într-o forma sau alta, prin dependență și creditare, unele guverne, cum ar fi cel de la Chişinău. Noi cunoaștem astfel de file negre în istoria inclusiv a Republicii Moldova. Dar este o cale total nerecomandată. Noi totuși tindem și sperăm să construim un stat de drept, unde regulile sunt clare și care sunt urmate. Iar modelul european este deocamdată unicul model de urmat în privința transparenței, responsabilizării autorităților și a guvernărilor față de propria societate, față de proprii cetățeni.”

Europa Liberă: Dar totuși, de exemplu, pentru a repara sediul Președinției, Turcia ar putea să ofere bani pentru acoperirea necesităților acestei reconstrucții?

Veaceslav Negruță: „Este o declarație făcută de președintele Dodon care deocamdată nu are substrat serios și documentat. Nu știm care sunt intențiile autorităților din Turcia, dar și ale celor de aici care eventual ar beneficia de astfel de finanțări.

Dar sunt anumite reguli, inclusiv în cazul donațiilor, sau transferurilor. Pentru astfel de reparații trebuie să fie trecute toate procedurile interne de contractare, executare, raportare financiară.

Eu cred că președintele își asumă prea multe și probabil că e o pornire doar personală a dânsului, nu una care să aibă și suportul necesar legal ca astfel de intenții să fie realizate aici, în Republica Moldova.”

Europa Liberă: De ce ne referim la acești bani care urmează să ajungă în Republica Moldova?Pentru că tot Igor Dodon, când a mers la Bruxelles, a declarat că foarte mulți bani alocați de UE au fost furați pe interior. Și atunci țara a devenit mai puțin credibilă pentru a i se oferi și pe viitor asistență. A existat și o dezmințire din partea Bruxelles-ului, că declarațiile dlui Dodon nu au suport.

Veaceslav Negruță: „Categoric nu au suport și astfel de declarații nu fac decât rău Republicii Moldova, fiind acea țară care recepționează fonduri și mijloace europene. Cu siguranță reacția celor de la Bruxelles a fost una pe măsură, pentru că e vorba de proceduri, e vorba de

Nicio persoană politică nu are perspectivă politică dacă își bazează mesajul său public pe minciuni, pe falsuri și pe speculații...

transparență conform regulilor din UE. Sigur că atunci când se fac astfel de învinuiri ar trebui să fie prezentate și dovezi.

Dar președintele multe declarații le-a făcut doar din emoțiile de care este dânsul dominat și din încercarea de a se menține cumva în spațiul public ca persoană politică. Dar nicio persoană politică nu are perspectivă politică dacă își bazează mesajul său public pe minciuni, pe falsuri și pe speculații.”

Europa Liberă: Și vă solicit opinia și pe marginea raportului Kroll 2. Banca Națională a spus că în iulie va analiza strategia acestei companii pentru obținerea de informații și recuperarea activelor delapidate din sistemul bancar autohton. Dar tot BNM spune că nu a primit încă un raport final al anchetei Kroll. Când îl va primi, de comun acord – Banca Națională și compania Kroll – vor discuta dacă rezultatele să fie sau nu făcute publice. Dvs. ce opinie împărtășiți? Trebuie să rămână confidențiale informațiile pentru a nu obstrucționa mersul anchetei?

Veaceslav Negruță: „Din momentul când raportul Kroll 1 a fost făcut public a apărut necesitatea unei continuități. Respectiv, raportul Kroll 2 într-o formă sau alta, mai devreme sau mai târziu, trebuie să apară la dispoziția publicului. Noi am văzut suficiente elemente interesante în raportul Kroll 1 și societatea are tot dreptul să vadă care sunt progresele în acest lucru făcut de Kroll 2.

Să nu uităm că toată povara și datoria care a apărut în urma acestei fraude bancare este pusă pe seama contribuabililor pentru următorii 25 de ani. Or, această povară este subiect de interes public și cetățenii trebuie să cunoască esența acestor studii făcute de Kroll.

Este adevărat că în mare parte lucrul de către compania Kroll este făcut și prezentat autorităților. Este adevărat că extrasele pe care Banca Națională periodic le expediază publicului sunt în baza acestui lucru făcut de Kroll.

În iulie-august vor veni partenerii, atât Kroll, cât și Step&Johnson, care de fapt e responsabil de strategia de recuperare. Și aici este important ca toate autoritățile statului, organele de urmărire, să nu mai tărăgăneze și să nu mai încerce să facă ping-pong cu aceste rapoarte și evidențe puse pe masă de companiile internaționale, ci, din contra, să dea viteza necesară ca să fie posibilă recuperarea mijloacelor. Cu cât trece mai mult timp, cu atât probabilitatea de recuperare a mijloacelor fraudate este tot mai mică. De aceea o mobilizare este necesară.

Doi. Banca Națională și autoritățile trebuie să decidă când e momentul să facă public acest raport, astfel ca să nu fie prejudiciată, dacă într-adevăr e vorba despre careva prejudicii, ancheta.

Și trei: există o datorie a acelor politicieni care au „scurs” primul raport Kroll să-l „scurgă” și pe al doilea în public. Și noi, consumatorii de informații, cetățenii acestei societăți, avem tot dreptul să cerem președintelui Parlamentului ca raportul să fie făcut public.”

Europa Liberă: Cel puțin șeful statului a spus că dacă intră în posesia acestui document el va fi cel care va da publicității raportul Kroll 2.

Veaceslav Negruță: „Este adevărat. Așteptările în societate sunt ca, indiferent cine este acel actor, raportul să fie făcut public. Este important ca toate acele localizări, fie persoane fizice, fie persoane juridice, jurisdicții vizate în raportul Kroll să fie contactate, să fie aplicat sechestru, blocaj pe conturi, pe active, ca să crească probabilitatea de recuperare a mijloacelor.”

Europa Liberă: Și Dvs. credeți că s-ar putea să se recupereze 70-80 la sută, așa cum au promis autoritățile, din acel miliard?

Veaceslav Negruță: „Dacă nu era zădărnicirea proceselor din partea anumitor actori, din partea unor anumite instituții aici, pe intern, și se acționa foarte dinamic și hotărât imediat după constatarea fraudelor în sistemul bancar, probabilitatea de 70-80 la sută era suficient de realizabilă.

Acum, sigur că după ce am văzut mai multe tentative de a zădărnici anchete, de a apărea cu noi proiecte de legi care să legalizeze ilegalitățile sau alte șiretlicuri…”

Europa Liberă: Au fost retrase acele proiecte de legi…

Veaceslav Negruță: „Proiectul de lege a fost retras, dar elemente din acea pornire există, ca și risc, există riscul ca legalizarea ilegalităților să aibă loc în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Ne referim la amnistierea capitalului.

Veaceslav Negruță: „Amnistierea capitalului sau altă formă de legalizare a acelor mijloace fraudulos extrase din sistemul bancar. Deci, toate aceste tentative trebuie să fie oprite din start. Și atunci, în condițiile în care autoritățile conlucrează cu Kroll și cu partenerii săi, probabilitatea de recuperare totuși este. Poate nu de 70-80-90 la sută, dar e vorba totuși de miliarde, care trebuie să fie recuperate și întoarse statului Republica Moldova.”

Europa Liberă: Miliarde de lei.

Veaceslav Negruță: „Să nu uităm că acestea au fost extrase din rezervele Băncii Naționale.”

XS
SM
MD
LG