Linkuri accesibilitate

Veaceslav Balan: „2017 - un an cu progrese importante, dar și regrese privind situația Drepturilor Omului în R.Moldova”


La un protest în fața Parlamentului de la Chișinău, iulie 2017

Un bilanț al anului trecut și prognoze pentru 2018.

Anul trecut, spun mulţi apărători ai drepturilor omului, a fost unul cu provocări majore şi a lăsat o moştenire grea pentru 2018. E suficient să ne amintim despre cazul Andrei Brăguţa, tânărul decedat în condiţii neclare în custodia statului. Despre ce a mai însemnat 2017 la capitolul drepturile omului şi care sunt provocările în noul an? un punct de vedere al coordonatorului național al Oficiului ONU pentru Drepturile Omului, Veaceslav Balan.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:12:01 0:00
Link direct

Europa Liberă: „2017 un an cu provocări majore la adresa drepturilor omului”, „anul 2017 marcat de discursuri ce incită la ură”, „Republica Moldova stă prost la capitolul drepturile omului” - sunt câteva titluri pe care le-am citit recent în presă. Domnule Balan, Dvs. cum aţi descrie anul 2017 din perspectiva drepturilor omului?

Veaceslav Balan: „A fost un an care a înregistrat câteva progrese importante. Printre acestea, aş dori să numesc, lansarea reformelor în domeniul dezinstituționalizării persoanelor cu dizabilități din instituțiile rezidențiale, reforma determinării dizabilității, acordarea finanțărilor de la nivel central pentru funcția mediatorului comunitar. Totodată, într-adevăr au fost şi unele regrese, în special la capitolul tortură şi rele tratamente, la capitolul discursuri de ură. Consiliul de egalitate a emis în 2017 câteva decizii prin care a constat că unii demnitari de rang foarte înalt şi-au permis nişte discursuri de ură. Clar că asemenea discursuri rostite la nivel cel mai înalt ar putea să provoace pe ceilalți să repete cam aceleași cuvinte.”

Veaceslav Balan
Veaceslav Balan

Europa Liberă: Doar că deocamdată se pare că nu există mecanisme legale prin care ar putea fi pedepsite discursurile de ură şi infracțiuni de ură.

Veaceslav Balan: „Nu e tocmai aşa. Anume discursurile de ură ar putea fi sancționate şi prin deciziile Consiliului de egalitate însă nu ca şi crimă. În ce privește crimele de ură, într-adevăr amendamentele care vor criminaliza aceste acțiuni nu au fost încă adoptate în Parlament. Ne așteptăm că în cel mai scurt timp ele vor fi adoptate și respectiv va fi posibil de pedepsit asemenea acțiuni și pe cale penală.”

Europa Liberă: Dacă ar fi să selectați situaţii sau cazuri din anul 2017 care ar descrie cel mai bine actuala stare a drepturilor omului în Republica Moldova care ar fi acestea?

Veaceslav Balan: „Poate că deja e un caz des menționat, dar clar lucru este vorba de cazul Andrei Brăguţa. Acest caz a scos în evidență foarte multe probleme în domeniul drepturile omului care se referă atât la persoane cu dizabilități, cât şi probleme din domeniul sănătății mentale, per general, dar şi atitudinea faţă de persoanele cu dizabilități şi nu doar în custodia statului, nu doar în procesele penale, dar şi în general. Vorbim despre acele prejudecăți, stereotipuri care au determinat pe mulți cei care au interacționat cu domnul Brăguţa să nu ia măsuri sau să nu acționeze pro-activ pentru prevenirea acelui deces care a survenit.”

Europa Liberă: Felul în care s-a gestionat acest caz al tânărului decedat în condiții neclare în custodia statului e de natură să prevină situaţii similare pe viitor?

Veaceslav Balan: „Noi foarte mult sperăm la acest lucru. Aceste cazuri pe lângă faptul că sunt despre oameni care şi-au pierdut viaţa, mai ridică şi multe întrebări de ordin sistemic, structural. Aceste decese, aceste probleme nu au fost o întâmplare, un singur episod, dar se pare că este un rezultat al disfuncționalității elementelor importante din mașinăria statului. noi privim aceste cazuri anume ca probleme de ordin sistemic şi noi ne așteptăm de la autoritățile publice că aceste probleme vor fi abordate ca probleme sistemice. Asta înseamnă că urmează a fi schimbate politici, legi, instrucțiuni departamentale. Urmează a fi instruiți mulți colaboratori şi urmează a fi stabilite sancțiuni şi sisteme de pedepsire a celor care nu se conformează acelor instrucțiuni. Or Republica Moldova este cunoscută prin aşa un fenomen – că are legi şi instrucțiuni bune, dar ele nu se respectă şi nu se implementează. Asta și duce, la urma urmei, la asemenea cazuri dramatice.”

Europa Liberă: Anul 2017 a fost marcat şi de o activitate intensă în domeniul drepturilor omului. Cinci comitete ale ONU au revizuit Moldova în privința asigurării drepturilor omului, a fost finalizat Planul Național în Domeniul Drepturilor Omului și au fost adoptate o serie de legi ce vizează drepturilor omului. Domnule Balan, cât de convins sunteţi că toate aceste acţiuni nu vor rămâne doar pe hârtie, că recomandările ONU vor fi luate în calcul şi îndeplinite şi că într-adevăr situația se va îmbunătăți?

Veaceslav Balan: „Vreau să spun că anul 2017 atestă totuşi un progres destul de vizibil în ce priveşte aceste recomandări internaţionale. În principiu, Republica Moldova a fost revizuită în Comitete ONU şi anterior, nu doar în 2017, dar participă la astfel de revizuiri de zeci de ani. Anume în 2017, în opinia noastră, cel puţin pe unele din aceste recomandări se atestă o atenție serioasă din partea autorităților publice, care chiar cele puțin şi-au planificat la etapa actuală niște acțiuni vizibile, solide întru implementarea acestor recomandări. De exemplu, e vorba despre același domeniu de tortură şi maltratări, e vorba de recomandările date în domeniul persoanelor cu dizabilități. Acestea sunt două domenii în care se pare că recomandările internaționale se transformă în acțiuni. Clar lucru că este prematur de spus dacă aceste recomandări deja au dat roade, au impact, deoarece aceste recomandări abia au fost date. Vedem însă, cel puțin, acțiunile care sunt îndreptate spre realizarea acestor recomandări. Totodată sunt alte domenii în care aceste recomandări internaționale se pare că nu au regăsit o reacție activă din partea autorităților publice. Aici doresc să mă refer la dreptul minorităților etno-lingvistice şi religioase. Republica Moldova a primit recomandări din partea raportorului special al ONU pe minorităţi, din partea Comitetului privind eliminarea discriminării rasiale în anul 2017. La acest capitol, în afară de adoptarea celor două documente de politici – strategia privind consolidarea relațiilor interetnice şi planul de acțiuni pentru susținerea etniei rome – alte acțiuni nu se văd, nici nu se văd finanțări pentru aceste două politici. În aceste condiții există mari șanse că aceste recomandări ar putea să rămână doar pe hârtie.”

Europa Liberă: De ce credeți că anume în aceste domenii lucrurile par să stagneze?

Veaceslav Balan: „Sincer vorbind încă nu am dialogat cu autoritățile responsabile ca să vedem care sunt totuși cauzele acestei stagnări. Din păcate reprezentanții autorităților respective nu au fost prezenți la Forumul național în domeniul drepturilor omului, care s-a petrecut pe 20 decembrie, ca să putem să discutăm acest subiect. Astfel rămâne să clarificăm care sunt cauzele acestor inacţiuni.”

Europa Liberă: Care ar fi măsurile prioritare în domeniul drepturile omului pentru anul 2018, care să nu uităm este un an electoral?

Veaceslav Balan: „Reieșind din acele probleme de bază despre care am vorbit anterior, în primul rând Republica Moldova trebuie să îndeplinească tot șirul de acele măsuri care se impun în domeniul combaterii torturii şi relelor tratamente. E vorba despre punerea în aplicare a Ordinului comun privind identificarea şi raportarea cazurilor de tortură. Acest ordin există de la sfârșitul anului 2013, însă despre el nu se cunoaște în rândurile colaboratorilor organelor de drept, medicilor şi altor persoane care interacționează cu potențiale victime ale torturii. Aceasta este o sarcină foarte importantă. La fel, trebuie activizat mecanismul național de prevenire a torturii, care a fost constituit în anul 2016, însă până acum încă nu acționează în plină forță. În continuare Republica Moldova trebuie să ducă până la capăt acele cazuri penale care s-au pornit împotriva celor presupus vinovați în dosarul Andrei Brăguţa. Dacă aceste cazuri vor fi duse până la capăt, va fi un semnal foarte clar că asemenea acte nu sunt tolerate, nu sunt admise şi că se vor pedepsi. Un alt domeniu important – Republica Moldova trebuie să ducă până la capăt reformele iniţiate în domeniul drepturilor persoanelor cu dizabilităţi. Vorbim despre dezinstituționalizarea persoanelor cu dizabilități, modificarea până la capăt a sistemului de determinare a dizabilității, asigurarea accesibilității în spaţiul public, asigurarea angajării în câmpul muncii a persoanelor cu dizabilităţi şi mai sunt câteva reforme în acest domeniu. Al treilea domeniu pe care aş dori să-l menţionez este consolidarea Consiliului de egalitate şi alegerea unei componențe noi a acestui Consiliu. Mandatul membrilor actualului Consiliu expiră în 2018. Foarte mult ne așteptăm la o nouă componență care nu va fi mai puțin bună decât cea existentă, să nu fie politizată şi să fie într-adevăr compusă din experți cunoscuți pe plan național şi internațional în domeniul prevenirii şi combaterii discriminării.”

Europa Liberă: Ce instrumente reale are la îndemână Oficiul ONU din Moldova pentru a determina guvernanții să întreprindă aceste măsuri?

Veaceslav Balan: „Avem un spectru de instrumente pe care le utilizăm. Organizăm activități de informare, de instruire, de educare. Ne implicăm în activități de promovare, de advocacy. Avem ședințe bilaterale, multilaterale cu decidenți. La necesitate implicăm colegii şi experţii din oficiul nostru din Geneva şi din alte ţări, din New York. Aducem aici reprezentanţii mecanismelor ONU în domeniul drepturilor omului care vin cu practicile şi experiențele internaționale de cel mai înalt nivel. Implicăm societatea civilă din Republica Moldova în mecanismele internaționale ca societatea civilă să devină mai puternică şi să poată să promoveze drepturile omului la nivel național. Mandatul nostru nu este de a substitui autoritățile publice naţionale sau societatea civilă din Republica Moldova. Mandatul nostru este să încurajăm, să consolidăm, să asistăm autoritățile şi societatea civilă în promovarea drepturilor omului.”

Europa Liberă: Vorbind despre cetățean - e mai luptător el în a-şi apăra drepturile decât era acum câţiva ani, să zicem?

Veaceslav Balan: „Da, cu siguranţă e. Eu activez în domeniul drepturilor omului în Republica Moldova mai mult de zece ani. pot să accentuez că în ultimii zece ani este o creştere în ceea ce privește activismul oamenilor, în ceea ce ţine de instrumentele şi mecanismele pe care le pun în aplicare şi care sunt mult mai sofisticate şi mai puternice. De exemplu, dacă anterior oamenii din Republica Moldova nu se adresau la mecanismele ONU de apărare a drepturilor omului, atunci în ultimii ani noi deja avem un număr de plângeri individuale care au fost rezolvate de comitetele ONU, ceea ce este un progres vizibil. Totodată, vreau să menționez că acest nivel de activism însă nu este acel pe care îl putem vede în cele mai avansate state din Europa şi din lume. Nu există încă obișnuința de a-şi apăra drepturile prin toate instrumentele disponibile. De aceste activități de apărare se ocupă mai mult reprezentanții societății civile şi cei mai activi membri ai societății. Foarte mult sperăm că în perspectivă de doi, trei sau cinci ani aceste deprinderi de apărare a drepturilor să devină proprii fiecărui membru al societății, cetățeanului de rând.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG