Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism, un proiect al Centrului pentru Jurnalism Independent, a anunţat o nouă etapă de înscriere la cursurile care încep în septembrie. Tinerii care au absolvit o facultate - nu neapărat în jurnalism - se pot înscrie la SSAJ până pe 21 august. Diana Răileanu a stat de vorbă cu directoarea Şcolii de Studii Avansate în Jurnalism, Sorina Stefârţă:
Sorina Stefârţă: „S-a mers pe ideea de a atrage absolvenţi de la diverse facultăţi pentru că, iată, şi după 11 ani de la inaugurarea şcolii credem că absolvenţii altor facultăţi care vin în media pot aduce o plus valoare presei din Republica Moldova şi nu numai. Pe alocuri aş numi-o continuitate a ceea ce fac facultăţile, dar e şi de alternativă în sensul că permite să înveţi despre jurnalism, că nu pot să zic să înveţi jurnalismul…”
Europa Liberă: Asta se învaţă în redacţii…
Sorina Stefârţă: „Exact şi asta se face în timp, dar să înveţi despre jurnalism în timp destul de scurt, asta însemnând zece luni şi pornind de la principiul de jurnalist universal. Oricine va merge într-o redacţie din Occident va auzi că astăzi un jurnalist trebuie să ştie să înregistreze, să scrie un text, să prezinte într-o formă grafică o informaţie, să filmeze, deci, asta le dăm noi!”
Europa Liberă: Dar, în general, instituţiile media din Republica Moldova, pornind de la situaţia de astăzi din presă, în ce măsură sunt interesate de jurnalişti care îşi fac onest meseria?
Sorina Stefârţă: „Eu nu aş vrea să folosim acest „în general”. Eu cred că dintotdeauna instituţiile şi-au adaptat oamenii după chipul şi asemănarea lor. Am zis-o dintotdeauna că este important în ce instituţie ajungi să lucrezi. Am un fel de pretenţie să cred că noi îi învăţăm pe studenţii noştri să vadă unde este bine să mergi şi unde nu este bine să mergi. Nu le creăm iluzia că vor reuşi să meargă într-o redacţie şi să schimbe din rădăcini acea redacţie, echipa respectivă, dacă există echipă acolo, pentru că nu întotdeauna există. Le spunem, însă, că au puterea de a avea punctul lor de vedere, de a tria, de înţelege ce este bine şi ce este rău şi de a face o alegere în definitiv. Mă bucură faptul că studenţii noştri, într-o proporţie foarte mică ajung şi au ajuns să lucreze în instituţii de presă compromise. Mai curând s-au ambiţionat să facă un proiect media independent, cum ar fi, de exemplu, „Oameni şi Kilometri”, creat de absolvenţii noştri Polina Cupcea, Raisa Răzmeriţă şi Nicolae Cuşchevici. Sau să lucreze la Rise Moldova, unde tot avem absolvenţi, sau să facă la fel ca absolventul nostru de la Comrat, care a decis să se întoarcă acasă şi să contribuie la menţinerea presei independente de acolo. Deci, când mă întreabă cineva: de ce ai voştri sunt mai buni, le spun: „pentru că ei ştiu cum nu trebuie”.
Europa Liberă: Experţii media din Republica Moldova spun că în această regiune propaganda şi manipularea au ajuns la un nivel îngrijorător. În ce măsură în ultimii ani, din acest motiv, v-aţi schimbat felul în care le vorbiţi studenţilor despre jurnalism, astfel încât să fie pregătiţi să facă faţă acestei manipulări? Or, dacă nu vor înţelege gravitatea situaţiei, mă întreb cum va ajunge informaţia la consumator?
Sorina Stefârţă: „Eu cred că la şcoală, din start, pe unul dintre primele locuri a fost pusă ideea de analiză, de gândire critică, şi cred că această gândire critică trece ca un fir roşu prin tot procesul de studiu, indiferent la ce curs ne aflăm, fie că este interviu sau ştire. În 2016, pentru prima dată, în cadrul cursului de Jurnalism politic chiar am oferit două sau trei zile unui curs de propagandă. Combaterea propagandei sau rezistența la propagandă astăzi face şi trebuie să facă parte din cultura generală a unui om, zic eu. Aşa cum în cadrul Centrului desfăşurăm campanii de combatere a propagandei, creând acest site Mediacritica.md, în care sunt arătate exemple concrete de propagandă şi manipulare, aşa la Şcoală permanent se dau exemple şi li se spune să aibă urechile ciulite, să aibă gândirea limpede ca să poată mereu analiza.”
Europa Liberă: Vloggerii, bloggerii, canalele de youtube pe care poţi găsi diverse păreri încep să fie tot mai solicitate şi, observ pe reţele sociale, chiar încep să fie mai credibili decât unele instituţii media. Mă întreb şi vă întreb: este astăzi solicitat şi necesar jurnalismul la patru ace, jurnalismul cu bun-simţ, corect?
Sorina Stefârţă: „Eu cred că tocmai astăzi jurnalismul este necesar, dar aici voi veni cu nişte menţiuni. Nu sunt adepta negării totale a unor fenomene nou apărute, pentru că înseamnă să lupţi cu morile de vânt. Doi, piaţa este mare, lumea este diversă, jurnalismul poate veni pe fundalul acestor fenomene cu doza de responsabilitate, or, tocmai în jurnalism există cuvântul responsabilitate, există noţiunea de fact-cheking, ceea ce înseamnă verificarea faptelor. Pot să îi ceri unui blogger sau unui vlogger să verifice faptele, dar el nu este obligat, poate moral este, însă juridic cu siguranţă nu, însă jurnalistul este obligat să o facă. Pe fundalul acestui haos informaţional care există astăzi în toată lumea, nu doar în Republica Moldova, cred că jurnalismul de calitate, aşezat, verificat, responsabil, devine tot mai important.”
Europa Liberă: Spre finalul interviului am să revin la primul Dvs. răspuns în care, între altele, aţi vorbit despre universalitatea jurnalistului. În ce măsură în goana după jurnalistul care trebuie să facă video, poze, infografice, uităm de gramatică, de exemplu. E ca şi cum nu mai eşti chirurg, dar un medic care se pricepe la toate, iar când ajungi cu un pacient pe masa de operaţie, nu prea ştii ce să faci?
Sorina Stefârţă: „Sunt şi nu sunt de acord! Ziceam că jurnalistul universal nu trebuie să facă totul, dar trebuie să ştie să facă totul - deci, trebuie să ştie să mânuiască nişte instrumente, nu înseamnă că zilnic le va mânui pe toate. În definitiv, oricum se produce o anumită specializare. Dar cu cât mai multe cunoşti, cu atât mai flexibil eşti. Ceea ce mi-ar plăcea mie să ştie toţi oamenii care ies din şcoala noastră şi nu numai, şi care merg în orice alte domenii de activitate, într-adevăr, este limba, gramatica. Tot mai multe generaţii pentru care asta este mai puţin important vin inclusiv la noi la şcoală, văd scepticismul din ochi atunci când le zici că nu au scris ceva corect. Ne pomenim în situaţia de a repara ceva ce nu au apucat să facă în şcoală sau în facultate.”
Europa Liberă: Studenţii care vin la şcoală sunt studenţi care au trecut deja printr-o facultate şi tabloul pe care îl schiţaţi, cu tineri care au prea puţin respect pentru gramatică, de exemplu, pentru limba pe care o vorbesc, mi se pare cam trist…
Sorina Stefârţă: „El este trist, dat nu este vina lor neapărat. Aşa au trecut printr-un sistem social în ultimii ani, când asta a contat mai puţin probabil. Poate că până în prezent nimeni nu le-a zis că asta contează, nu le-a zis că este bine să te exprimi corect, indiferent în ce meserie te-ai afla. Iată că noi încercăm să le inoculăm şi acest lucru. Noi încercăm în continuare să le oferim studenţilor care vin cele mai bune practici, cele mai bune exemple din media, cei mai buni instructori din Republica Moldova - instructori însemnând jurnalişti practicieni care îşi rup din timpul preţios şi vin să ţină cursul la noi, să-i „fugărească” pe studenţii noştri, să-i pună la treabă. Încercăm să fim în pas cu timpul, să mai schimbăm unele cursuri, apropo de blogging şi vlogging, să ne adaptăm la tendinţele vremii, păstrând, totodată noţiunile de bază ale unui jurnalism de calitate. Cred că acesta şi este brandul nostru.”
