Linkuri accesibilitate

Silviana Feraru: „Avem cazuri când mediatorii comunitari activează pe bază de voluntariat, fiindcă romii apelează la ei”


Copii roma la școala din Otaci

Un forum al mediatorilor comunitari și problemele etnicilor romi din R.Moldova.

Asociația Națională a Mediatorilor Comunitari în parteneriat cu Oficiul ONU pentru Drepturile Omului din Moldova organizează azi în premieră la Chişinău un forum republican al mediatorilor comunitari pentru etnici romi. Organizatorii îşi propun între altele să arate cum mediatorii comunitari reușesc să schimbe în bine situaţia romilor în localitățile în care activează şi să încurajeze angajarea acestora în comunitățile în care sunt lipsă. Iar acestea sunt multe. În 2013 când a instituit serviciul de mediator comunitar, Guvernul promitea să angajeze în 44 localități populate preponderent de etnici romi 48 de mediatori. Doar 18 însă activează în prezent. Am discutat cu Silviana Feraru, consultantă în consolidarea rețelei mediatorilor comunitari în cadrul Oficiul ONU pentru Drepturile Omului din Moldova. Am întrebat-o la început cum ar putea forumul organizat azi să impulsioneze rezolvarea problemelor cu care se confruntă mediatorii comunitari.

Silviana Feraru: „Acest forum este foarte important. Este primul organizat de când activează mediatorii comunitari. Ne-am străduit să fie prezenţi la acest eveniment actori importanţi de care depinde activitatea mediatorilor comunitari. Vrem să creăm acest spațiu de comunicare și interacțiune între actorii vizați pentru a impulsiona soluționarea problemelor. În localităţile unde locuiesc romii sunt o serie de probleme, începând de la discriminare, absenţa copiilor în şcoli etc. În comunităţile unde activează mediatori comunitari avem deja rezultate pozitive.”

Silviana Feraru
Silviana Feraru

Europa Liberă: Ne puteţi da un exemplu concret al schimbării în bine a situaţiei într-o localitate după apariţia unui mediator comunitar?

Silviana Feraru: „Avem acum 17-18 mediatori comunitari. În majoritatea comunităţilor unde ei activează avem rezultate, în primul rând, în domeniu educaţie. Absolut toţi copiii frecventează şcoala, chiar şi grădiniţa. Până la apariţia mediatorilor nici un copil nu mergea la grădiniţă. Acum ei sunt implicaţi inclusiv în activităţi extraşcolare. Datorită prezenţei mediatorilor comunitari s-a schimbat situaţia. Avem rezultate şi în domeniul sănătăţii. Copiii sunt vaccinaţi, sunt luaţi în evidenţa medicilor de familie. Multe familii

Până la apariţia mediatorilor nici un copil nu mergea la grădiniţă

social vulnerabile, care nu puteau să acceseze ajutorul social oferit de stat, au fost ajutate de mediatori să-şi soluţioneze problemele birocratice cu documentația şi acum primesc ajutorul de întreținere, fiindcă nivelul e trai e foarte jos.”

Europa Liberă: Aţi spus că acum sunt în jur de 18 mediatori din cei 48 cât urmau să fie angajaţi în 44 de localităţi populate preponderent de romi. Un primar care spune că nu are bani să angajeze un mediator sau care nu vede rostul acestuia din moment ce există asistentul social, cum poate fi convins acest primar totuşi de importanţa acestui serviciu pentru facilitarea integrării romilor în comunitate?

Silviana Feraru: „Vreau să aduc exemple pozitive chiar din localitatea în care eu activez. Atunci când am fost angajată şi a fost aprobat la şedinţa consiliului local regulamentul cadru ca unitate în primărie, am fost discriminată de consilieri. Ei spuneau: <ce să facă ţiganii în primărie?; să ne conducă ţiganii?; dacă vor primi bani de la ai lor, lasă să vină, dar să nu dăm bani din buzunarul nostru>. E o discriminare totală. Dar rezultatele pe care le-am atins eu în calitate de mediator comunitar nu le-au atins asistenţii, şi nu vreau să supăr colegii, asistenţii sociali sau chiar primăria, instituțiile de învățământ. În localitatea în care activez mulţi copii abandonau şcoala înainte să vin în funcţie. De ce nu s-au rezolvat atunci problemele? Mediatorul este de etnie romă. El poate uşor interacţiona cu comunitatea de romi. Știm cu toţii că romii sunt o comunitate închisă, cu tradițiile şi cultura lor, dar un mediator comunitar cunoaşte problemele din interior şi poate să-i ajute direct să le rezolve. De ce primarii nu vor să angajeze mediatori? Pentru că e clar că există discriminare. Ei nu vor să aibă un coleg de etnie romă în primărie.”

Romii sunt o comunitate închisă, cu tradițiile şi cultura lor, dar un mediator cunoaşte problemele din interior şi poate să-i ajute

Europa Liberă: Adică nu e vorba doar de partea financiară, de lipsa de bani pe care o invocă primarii de fiecare dată?

Silviana Feraru: „Ei invocă faptul că la mijloc e sursa financiară, dar eu cred că în orice unitate administrativ teritorială ar exista bani pentru un salariu pe care îl primeşte un mediator comunitar – de nici două mii de lei pe lună. Nu cred că este atât de mult. Deşi mediatorul comunitar a atins nişte rezultate destul de bune, în multe localități, în urma descentralizării din 2015, ei au rămas fără o activitate legală. Acum avem cazuri când mediatorii comunitari activează pe bază de voluntariat fiindcă romii apelează la ei. Ei nu se duc la primărie sau la şcoală. Ei apelează la mediatorul comunitar chiar dacă el nu mai este în birou la primărie. Când eram cu finanţarea de la bugetul de stat, din 2013 până în 2015, erau în jur de 32 de mediatori comunitari. Din 2015 – când am trecut la finanţarea din bugetele locale - numărul a început să scadă. În 2016 am avut 20 de mediatori comunitari. Asociaţia Naţională a Mediatorilor Comunitari a făcut un studiu pe ţară, acum două luni, erau 21 de mediatori comunitari. Iar recent când îi invitam la forum pe mediatori, dar şi pe primari, am constatat că de fapt am rămas doar 18 mediatori. Numărul lor scade.”

Din 2015 – când am trecut la finanţarea din bugetele locale - numărul mediatorilor comunitari a început să scadă

Europa Liberă: Credeţi că revenirea la situaţia inițială din 2013 când a fost instituționalizat serviciul de mediator comunitar şi era finanţat de Guvern, de la bugetul de stat şi nu din cele locale, ar soluţiona problema?

Silviana Feraru: „Da. Comitetele ONU au în vizor problemele persoanelor de etnie romă, inclusiv a mediatorilor din Moldova. Vedem o soluţie în faptul ca să rămânem la nivel local, dar să fim finanţaţi din bugetul de stat. Noi, Asociaţia Naţională a Mediatorilor Comunitari, dorim să instruim, să capacităm acei 48 de mediatori. Vom facilita angajarea lor. Vom identifica în comunităţile de romi lideri, potenţiali mediatori şi suntem gata să-i instruim. Mulţi ne reproşează că nu avem pe cine să angajăm, că nu au studii, nu ştiu a citi, a scrie. Atunci când identificăm o persoană şi o instruim, ne spun deja că nu au bani în buget. Sunt două probleme şi noi ne asumăm partea ce ţine de identificarea potenţialilor mediatori şi instruirea lor, iar statul să ne asigure o finanţare şi întreţinerea acestei funcţii în cadrul primăriei.”

Europa Liberă: Aţi discutat cu cineva din guvern această posibilitate? Cât de reală este punerea ei în practică?

Silviana Feraru: „Am discutat cu mai mulţi reprezentanţi ai Guvernului, inclusiv cu consiliera ministrului finanţelor. Se spune că sunt prevăzuţi în 2018 nişte surse financiare în buget pentru întreținerea mediatorului comunitar, dar încă se discută, nu există o claritate. Din acest motiv şi facem acest eveniment, ca să abordăm aceste probleme, să arătăm rezultatele

Vedem o soluţie în faptul ca să rămânem la nivel local, dar să fim finanţaţi din bugetul de stat

mediatorilor comunitari şi eficienţa lor, să arătam cât de necesar este un mediator comunitar în localităţile unde locuiesc romii şi unde au probleme. Vrem să ajungem la un consens cu actorii vizaţi şi să soluţionăm această problemă.”

Europa Liberă: Doamnă Feraru, din ce aţi spus Dvs., am înţeles că există problema banilor, şi se pare că aţi pornit deja discuţii în direcţia asta, şi există problema stereotipurilor, ceea ce spuneaţi Dvs. despre discriminarea la nivelul primăriilor ş.a.m.d. Ce e de făcut cu aceste stereotipuri?

Silviana Feraru: „Vrem să arătăm că am spart aceste stereotipuri. Să arătăm că la început a fost discriminare, nu eram doriţi şi bineveniţi în cadrul primăriei, dar acum avem un rezultat bun. Deşi avem de înfruntat aceste stereotipuri şi suntem discriminaţi nu doar în cadrul primăriilor, dar şi în instituţiile de învăţământ. Deseori auzim că profesorii le reproşează copiilor că sunt gălăgioși ca ţiganii sau să nu fie aşezaţi în aceeaşi bancă pentru este ţigan şi să nu te fure. Discriminarea a fost şi există. Dacă noi nu vom încerca să schimbăm lucrurile, să dorim noi înșine schimbarea, nimeni nu o va face în locul nostru. Noi ne dorim să facem schimbarea şi acest lucru e posibil, dar avem nevoie de deschidere din partea autorităţilor, a instituţiilor statului.”

Europa Liberă: Vorbind despre atitudini. Reuşesc mediatorii comunitari să schimbe atitudinea romilor faţă de comunitatea în care trăiesc şi invers, adică, atitudinea comunității față de romi?

Silviana Feraru: „Vă ziceam că noi mediatorii suntem de etnie romă. Suntem persoane de încredere în comunităţile de romi. Un mediator comunitar, care nu este văzut de romi ca o persoană pozitivă şi respectată, nu poate fi în calitate de mediator comunitar. Noi multe probleme am soluţionat. Ei apelează la noi, la mediatorii comunitari. Astfel au început să capete încredere şi în societate. Ei sunt o parte mai marginalizată, mai discriminată de această societate. Prin noi au început puţin câte puţin să se integreze, să se activizeze. În comunităţile în care activează mediatori comunitari s-au atins rezultate şi în ce priveşte dezvoltarea comunitară, vorbim de implicare civică. Am reuşit să trezim în ei activismul civic. Societatea, la rândul ei, vede deja cu alţi ochi romii. În unele cazuri nu se mai ţine cont de stereotipurile care au persistat mereu.”

Vrem să-i integrăm în societate, să fie egali

Europa Liberă: Prezenţa unui mediator comunitar soluţionează oare toate problemele cu care se confruntă comunitatea romă? De ce ar mai fi nevoie?

Silviana Feraru: „Desigur că mediatorul comunitar nu poate direct soluţiona problemele. El tot timpul colaborează cu instituţiile statului. Chiar şi instituţiile statului au deja încredere în mediatorii comunitari pentru că văd că sunt rezultate bune. Împreună cu autorităţile putem să rezolvăm problemele. Desigur că sunt şi nişte probleme generale care nu ţin de noi. Nu putem noi să le dăm case sau bani. Ținem cont de lege, de drepturi. Vrem să-i integrăm în societate. Să fie egali.”

Europa Liberă: Când oare, doamnă Feraru, se va putea spune că această integrare a avut loc şi romii sunt cu adevărat integrați în societatea moldovenească?

Silviana Feraru: „În general, dacă ne uităm la statul Republica Moldova, el singur nu ştie unde se integrează. Noi vrem să activăm romii. Ei să se simtă egali. Să ştie că au aceleaşi drepturi. Nu există drepturi ale romilor sau ale francezilor. Există drepturile omului. Romii trebuie să cunoască şi faptul că au nişte obligaţii faţă de acest stat. Ei trebuie să se considere cetăţenii Republicii Moldova. Noi vrem să-i facem să înţeleagă acest lucru, dar şi societatea trebuie să ne înţeleagă pe noi.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG