Linkuri accesibilitate

Ruxanda Glavan: „Dorim să ieșim cu o strategie nouă de dezvoltare a întregului sistem de sănătate” (VIDEO)


Noua strategie pentru care pldedează ministrul sănătății urmează să includă: resursele umane, finanțarea sistemului, reforma sectorului spitalicesc, reforma sectorului medicinii primare și reforma sectorului de sănătate publică.

Încă înainte ca guvernul premierului Pavel Filip să fie abandonat de liberali, democrații lui Vlad Plahotniuc au anunțat un plan de „reformă” a executivului. Una din măsurile cele mai mediatizate este „comasarea” sau unificarea unor ministere. Ea a fost și prima temă abordată de Valentina Ursu într-un interviu luat astăzi la biroul nostru din Chișinău ministrului sănătății, Ruxanda Glavan:

Europa Liberă: Proiectul de reformare a Guvernului arată că printre ministerele care vor fi reorganizate sunt Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei. Cele două instituții ar urma să devină una singură în scurt timp. Aceste două entități au mai fost comasate în 2005, pe vremea guvernării comuniste. Dar ministerele au fost separate la aproximativ jumătate de an de la fuzionare, pe motiv că politicile în ambele domenii erau fragmentate. Dumneavoastră ce părere aveți despre această comasare?

Ruxanda Glavan: „Chiar dacă a existat o experiență mai puțin reușită la mijlocul anilor 2000, experiența internațională a multor țări mici, cum este Republica Moldova, arată, de fapt, că aceste ministere sunt împreună. Nu sunt politicile diametral opuse. Dimpotrivă.

Am o anumită experiență și în calitate de vice-ministru și ministru la Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei și, fiind acolo, de multe ori îmi puneam întrebarea de ce anumite servicii nu sunt mai conectate cu sistemul de sănătate, cum este același Consiliu de determinare a dezabilității, ori multe din politicile orientate pentru persoanele cu dezabilități au o conexiune directă cu sistemul de sănătate.

Trebuie să înțelegem că, așa cum stau lucrurile cu ministerele – într-o parte sunt 122 de persoane, în altă parte sunt 100 și ceva, în același timp avem funcții vacante – lucrurile trebuie să fie schimbate. Ar trebui să avem o perioadă de indulgență sau o perioadă de tranziție de cel puțin un an de zile ca viitorul ministru să reușească să aranjeze lucrurile în viitorul minister comasat în așa mod ca, pe direcții și pe domenii respective, ele să funcționeze.

Totodată Centrul de reforme al Guvernului a menționat că în viitoarea structură se va pune un mare accent pe secretarii și pe subsecretarii de stat. De fapt, aceste structuri și componente ale Guvernelor există în toate guvernele europene și asigură memorie instituțională și lipsa acestor derapaje mari, atunci când are loc schimbarea ministrului.

Până la urmă, ministrul rămâne o funcție politică, iar cei care vor asigura continuitatea politicilor trebuie să fie nivelul de secretar de stat.”

Europa Liberă: Dar competențele regulatorii, de control vor fi retrase?

Ruxanda Glavan: „Astăzi Ministerul nu are foarte multe funcții de control și ele oricum au fost delegate anumitor instituții din subordine. Se dorește ca ministerele să-și îndeplinească funcția de bază, cea de analiză și monitorizare a situației și intervenției prin anumite politici, atunci când este necesar. Iar funcțiile de implementare și de control să fie transferate în anumite instituții, într-un caz, subordonate ministerului, într-un alt caz, subordonate Guvernului, dar care să răspundă pentru implementarea corectă a legislației.

Așa funcționează lucrurile în multe țări europene. Va fi nevoie de această perioadă de tranziție și pe care sper că țara o va trece cu succes.”

Europa Liberă: Dumneavoastră vă regăsiți în viitorul Guvern după comasarea acestor două ministere?

Ruxanda Glavan
Ruxanda Glavan

Ruxanda Glavan: „Este prematur să discutăm astăzi acest lucru. Va fi o decizie a partidului și o decizie politică. Domnul președinte al partidului a fost suficient de explicit, așa că zic să nu grăbim lucrurile astăzi.”

Europa Liberă: Continuăm cu reforma în domeniul sănătății. Unii aprobă, unii salută acțiunile pe care le întreprindeți, alții, din contra, vin și cu critici că iată, de exemplu, s-a promis reforma spitalelor care ați lăsat-o sau nu pentru mai târziu?

Ruxanda Glavan: „Atunci când vorbim despre reforme, eu cred că societatea moldovenească este obosită de acest cuvânt, pe de o parte. Pe de altă parte, toată lumea înțelege că trebuie să facem schimbări, dar este foarte reticentă atunci când aceste schimbări îi vizează direct: fie că își pierd funcția, fie că urmează să fie transferați într-o altă entitate.

De la ultima noastră întâlnire până astăzi, ministerul s-a concentrat pentru a definitiva, în paralel, toate trei concepte de reformă. Am vorbit atunci despre reforma spitalicească, am avansat și am încheiat conceptul pentru reforma serviciului în sănătate publică și cel al medicinii primare.

Deci, noi ne dorim să ieșim cu o strategie nouă de dezvoltare a întregului sistem de sănătate care să aibă incorporată viziunea Guvernului pentru toate componentele: resursele umane, finanțarea sistemului, reforma sectorului spitalicesc, reforma sectorului medicinii primare și reforma sectorului de sănătate publică.

Ele vor demara în timp cu o anumită diferență. Unele vor începe în iulie, altele în septembrie, dar important este ca viziunea să nu fie fragmentată, să fie una integră și, din punctul de vedere al Ministerului Sănătății, noi suntem pregătiți să demarăm. Acum, momentul când vor începe va fi mai cu seamă o decizie politică: fie înaintăm și avansăm cu reforma Guvernului și după care vor fi puse în aplicare documentele elaborate, fie vom merge în paralel.”

Europa Liberă: Dar reforma spitalelor rămâne o prioritate?

Ruxanda Glavan: „Da, ea rămâne și nimeni nu poate anula această prioritate a Guvernului pentru că calitatea actului medical în spitale încă rămâne a fi o povară pentru sistem.”

Europa Liberă: Dumneavoastră ați spus că vor fi trei nivele: spitale de nivel local, care vor presta servicii pentru boli cronice, maladii cronice, spitalele de nivel al doilea vor fi cele regionale și spitalele de nivel național, republican, central. Câștigă pacientul de la această reformă? Pentru că, și aici, unele „off-uri” din partea cetățenilor spun că e greu astăzi să investești bani pentru sănătate, că nu ai siguranța că vei fi tratat, iar, pe de altă parte, că e foarte costisitor.

Ruxanda Glavan: „Tocmai pentru că astăzi unii pacienți nu au siguranță că vor fi tratați și înțeleg că nu toate spitalele raionale astăzi au suficiente resurse umane bine pregătite și nu au echipamentele necesare pentru a putea presta serviciile de calitate în patologiile acute, în chirurgie, în alte situații care sunt acute și nu pot fi prestate în spitalele raionale.

La ce bun să ne ascundem după deget și să spunem că noi avem un spital într-un anumit raion, dacă acesta nu corespunde standardelor de acordare a serviciilor de calitate? Mai bine reorganizăm acest spital, îl lăsăm să presteze servicii cronice, de care populația noastră are nevoie, pentru că avem populație îmbătrânită, pentru că ponderea maladiilor non-transmisibile este mare – adică diabet zaharat, hipertensiune arterială și toate complicațiile acestora – acestea există în rândul populației și au nevoie de servicii.

Atunci să facem lucrurile așa cum trebuie, să reorganizăm, să transformăm acest spital într-un spital care prestează servicii pentru acești pacienți, iar resursele umane disponibile, echipamentele disponibile și viitoarele investiții să le concentrăm într-un anumit spital care va deveni spital regional.”

Europa Liberă: Și când, la modul practic, va fi pus în funcțiune această idee?

Ruxanda Glavan: „Trebuie să înțelegem că lucrurile nu se vor schimba peste noapte. În varianta în care noi am gândit-o reformă va dura șapte ani. Deci, în momentul în care noi vom spune că demarăm schimbările în domeniul sănătății pe componenta spitalicească, nu trebuie să ne așteptăm la spital construit peste noapte imediat. Lucrurile se rezolvă în timp, dar până în anul 2025 întreg sistemul de sănătate pe componenta spitalicească trebuie să fie reorganizat.”

Europa Liberă: Care este prețul reformei, e mare? În expresie financiară, dar o să vorbim și despre avantajele pentru cetățeni.

Ruxanda Glavan: „Deci, noi punem prioritar, în capul mesei, îmbunătățirea semnificativă a calității serviciilor pe care cetățenii le vor primi. Despre costuri financiare aș prefera să nu mă lansez acum în discuții pentru că noi evaluăm atât costul optimizărilor pe care le vom obține, cât și necesitatea investițiilor. Pentru că unele clădiri vor putea fi reconstruite, altele însă vor trebui să fie ridicate de la zero, de aceea valoarea investițiilor este una semnificativă.

Totodată trebuie să subliniez faptul că demararea reformei de regionalizare a sectorului spitalicesc nu poate avea loc fără investițiile despre care vorbim în sistemul de urgență prespitalicească. Noi ne-am asumat că vom achiziționa anual câte 100 de ambulanțe și sper foarte mult că ne va reuși, începând cu această toamnă, acest deziderat.

Atunci când pacientul va ști că, chiar dacă în raionul lui nu există un anumit serviciu de chirurgie – din motive obiective, că nu avem resurse umane suficiente, și nu este rațional să investim într-o sală de operație bine dotată acolo unde avem o populație de 30 de mii – dar, în același timp, va ști că există o ambulanță bine dotată, cu un echipaj care îi poate asigura în acele 60 de minute de aur, cum le spunem noi, transferul la o unitate spitalicească pregătită. Aceasta înseamnă calitate și siguranță.”

Europa Liberă: Dar miza dumneavoastră este că banii pot fi găsiți în bugetul țării sau, totuși, partenerii externi sunt cei care salvează situația?

Ruxanda Glavan: „Noi mizăm pe ambele direcții. În activitatea mea, în calitate de ministru la sănătate, am încercat să demonstrez că atunci când faci risipă de bani aceștia niciodată nu-ți ajung.

Respectiv noi ne-am orientat pe economiile pe care le putem genera de sine stătător. Or, prin crearea Centrului unic de achiziții în sănătate, obținând economie de aproape 100 de milioane lei la achiziții medicamentelor și aproape 47 de milioane lei la achizițiile produselor para-farmaceutice, noi am găsit pe interior 150 de milioane pe care le-am reorientat în altă parte.

Același lucru este valabil și pentru implementarea reformei spitalicești. Or, optimizarea costurilor structurilor actuale care există, plus intervenții suplimentare – fie parțial din bugetul de stat, fie sub formă de credite sau granturi din partea donatorilor, toate acestea trebuie să fie temelia investiției financiare pentru viitoarea reformă.”

Europa Liberă: Preocupările cele mai mari ale cetățenilor țin de faptul că au pensii mici și procură medicamente la prețuri foarte mari – se aruncă multe pietre în ograda Ministerului Sănătății. Cum îi explicați unui om suferind, unui om necăjit că cu o pensie de 1000 lei e greu să te descurci dacă o dai aproape integral pe medicamente?

Ruxanda Glavan: „Revenim în ideea noastră de a intensifica comunicarea cu cetățenii. Eu practic l fiecare două săptămâni – o săptămână sunt în raioane și, când mi se pune această întrebare, îi îndrum pe oameni. Pentru că atunci când vorbim despre o pensie înseamnă că persoana este pensionară. Pensionar înseamnă automat asigurat de către stat. Asigurat – înseamnă că are dreptul să beneficieze de medicamentele compensate.

Și vreau să vă spun că exercițiul pe care l-a făcut la Ministerul Sănătății în octombrie 2016, când practic am dublat lista de medicamente compensate, dă roade – noi avem cu minus 10 la sută mai puțini pacienți care merg să se interneze în spital pentru anumite tipuri de maladii cronice. De ce? Pentru că au mers la medicul de familie și au primit rețeta compensată și, respectiv, trebuie să plătească parțial costul medicamentului și își poate controla și monitoriza evoluția bolii în condiții de domiciliu.

Tot atunci am revenit la noțiunea de staționar de zi. Și o mare parte dintre cei care au patologii cronice, pensionarii nu mai merg în spirale pentru a beneficia de tratamente, ci ajung la medicul de familie, beneficiază acolo de tratament, gratuit sau parțial compensat, în staționarul de zi.

Agenția medicamentului este în permanentă monitorizare a pieței farmaceutice. Practic lunar ei reînregistrează prețuri pentru medicamente și tendința este de scădere permanentă – 3% într-o lună, 5% în alta…”

Europa Liberă: Dna Ministru, dar aud multă lume care trece Prutul mai degrabă să-și cumpere medicamentele de care au nevoie decât să le cumpere aici, în Republica Moldova. Cum se explică acest lucru?

Ruxanda Glavan: „Noi nu putem să comparăm din punctul de vedere al unui furnizor de medicamente o piață ca România, cu 22 milioane de cetățeni, și Republica Moldova cu 2,9 milioane.”

Europa Liberă: Deci, mărimea pieței tot se răsfrânge asupra prețului?

Ruxanda Glavan: „Regulile de joc sunt identice peste tot. Cu cât mai mulți consumatori există, fie că vorbim despre medicamente sau despre alte produse, cu atât mai mici sunt prețurile.

Sarcina noastră este, pe de o parte, să ținem la control ca prețurile să nu crească și eventual chiar să scadă și mă bucur că ne reușește acest lucru. Iar, cumulativ, includerea acestora în listele de compensate, în așa mod încât prețul afișat integral la raft de fapt să nu fie prețul pe care îl plătește pacientul și să beneficieze de reducerile în baza rețetei medicului de familie – acesta este dezideratul nostru.

Pe termen mediu ne dorim ca practic toate medicamentele existențiale și vitale să nimerească pe lista de compensate, în așa mod să ne asigurăm că pacientul va merge la medic, va fi consultat la timp și în același timp ca acesta să poată să beneficieze de reducerile în baza poliței de asigurare.”

Europa Liberă: Suntem în ajunul zilei profesionale a lucrătorului medical – felicitări și cu această ocazie! Dar vreau să vă întreb dacă aveți cumva și reproșuri?

Ruxanda Glavan: „Reproșul este că nu am reușit să ducem la bun sfârșit și reforma legată de salarizarea celor din sectorul bugetar. Pentru că noi, prin strategia pe care ne-am asumat-o anul trecut, ne-am propus să facem schimbările în doi pași.

Primul pas – pentru cei angajați în sistemul de sănătate, plătiți din fonduri, ceea ce ne-a reușit la 1iulie, iar la sfârșitul anului trebuia să facem pasul numărul doi pentru cei plătiți din bugetul de stat. Aici mă refer la angajații sistemului de sănătate publică, Centrul de transfuzii, Agenția de transplant. Totodată noi am elaborat acest regulament, eram pregătiți, dar având în vedere că conceptual s-a mers pe ideea că reforma salarizării în întreg sectorul bugetar – atât pentru medici, cât și pentru profesori și pentru alții – să fie delegată unui alt minister, noi am transmis munca pe care am făcut-o și suntem în așteptarea produsului finit de acolo.

Mai există lucruri pe care regret că nu le-am „împins” să se miște un pic mai repede, dar, iarăși, nu cred că există vreodată un punct final într-un minister. Toate lucrurile sunt în permanentă mișcare, de aceea este important să nu se deraieze foarte mult de la sarcinile pe care ni le-am pus.”

XS
SM
MD
LG