Comisia Europeană a criticat aspru decizia de joi a autorităților de la Chișinău de a adopta sistemul electoral mixt și a spus că această schimbare contravine direct recentelor recomandări ale Comisiei de la Veneția și Oficiului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR), care au avertizat că reforma electorală nu se bucură de consens. Declarația contrastează cu o altă reacție europeană, cea a premierului social-democrat român Mihai Tudose, care a declarat astăzi, în timpul unei vizite la Chișinău, că autoritățile moldovene au „schimbat un sistem democratic cu alt sistem democratic”, și-a exprimat încrederea că „instituțiile din Moldova funcționează” și a criticat oponenții reformei electorale pentru ceea ce a numit „distorsionare a realității” în mesajele transmise la Bruxelles. Liliana Barbarosie a întrebat-o pe experta în politici europene de la București, Raluca Răducanu, cum pot fi înțelesese cele două reacții:
Raluca Răducanu: „Pe de o parte, aș vrea să spun că România are o datorie istorică și culturală față de cetățenii Republicii Moldova pe care s-a angajat să îi sprijine pe drumul către Uniunea Europeană și către crearea aici a unor instituții și a unei infrastructuri care să răspundă nevoilor cetățenilor. Din această perspectivă cred că vizita este binevenită, donarea acelor microbuze pentru școlile din Republica Moldova este lăudabilă.
Pe de altă parte, însă, mi se pare că o politică externă lipsită de nuanțe care ignoră voit evoluția de pe scena politică din Chișinău și transformarea Republicii Moldova într-o autocrație subminează, de fapt, tot efortul României de a sprijini aici construcția unui stat predictibil, fundamentat pe valori și principii europene.
Din păcate, prin atitudinea pe care au avut-o astăzi și prin declarațiile pe care le-a făcut, premierul României a ales să abandoneze, de fapt, cetățenii Republicii Moldova, față de care România are o obligație. Pentru că, într-adevăr, putem să vorbim despre sisteme democratice și putem să vorbim despre sisteme diferite electorale, dar atunci când ele sunt schimbate împotriva tuturor recomandărilor experților – deoarece Comisia de la Veneția este autoritatea în măsură să decidă dacă schimbarea unui sistem electoral este binevenită și dacă aceasta corespunde normelor democratice – atunci când premierul României se poziționează împotriva recomandărilor Comisiei de la Veneția și sprijină aici schimbarea, din punctul de vedere al Uniunii Europene ilegitime, a sistemului electoral, România iese și ea împreună cu Republica Moldova din Uniunea Europeană. Și este regretabil că o astfel de atitudine dinamitează, de fapt, tot ce s-a încercat să se construiască aici în ultimii 20 de ani.”
Europa Liberă: De ce spuneți asta? Ce înseamnă că dinamitează?
Raluca Răducanu: „Mă uit la atitudinea cetățenilor și mă uit la așteptările pe care aceștia le au. Și atunci când aici nu mai există nici un pilon pe care se pot baza, pilonii sunt transferați în exterior. Și de foarte multe ori, unul dintre pilonii pe care cetățenii de aici se bazau a fost România. Dar prin această declarație mă tem că autoritățile de la București au ales să strice relațiile cu cetățenii Republicii Moldova.”
Europa Liberă: De ce ar face asta premierul social-democrat tocmai ales? Din lipsă de experiență, de ce?
Raluca Răducanu: „Atunci când o astfel de vizită are loc, mesajul este coordonat împreună cu ministerul de resort și împreună cu partidul căruia premierul îi aparține, dar, în principal, cu ministerul de resort. Dacă aceasta a fost decizia Ministerului de Externe de a transmite acest mesaj, atunci, probabil, este nevoie ca și noi, la București, să reevaluăm ce se întâmplă în politica externă românească.”
Europa Liberă: Mesajul care ar fi, dacă ar fi să-l punctăm foarte exact? Iată, dumneavoastră, ce credeți, ce mesaj a transmis domnul Tudose cu această vizită și cu declarațiile pe care le-a făcut?
Raluca Răducanu: „România s-a poziționat cumva împotriva Uniunii Europene, care nu a făcut în momentul acesta decât să apere normele democrației în Republica Moldova. Prin urmare, creează probleme și aici declarația Domniei sale, și creează probleme României și în Uniunea Europeană referitor la politica estică sau la politica pentru Moldova. Îmi este foarte greu să-mi dau seama cum va mai putea construi acum România în Uniunea Europeană o politică coerentă față de Republica Moldova.”
Europa Liberă: Ați fi preferat ca această vizită să nu existe la o zi de la votul de ieri din Parlament, în ciuda criticilor de la Comisia de la Veneția?
Raluca Răducanu: „Aș fi preferat ca această vizită să fie nuanțată și aș fi preferat ca cetățenii Republicii Moldova să aibă în continuare în România un sprijin atunci când se confruntă cu abuzuri recunoscute ca atare de Uniunea Europeană și de Comisia de la Veneția.”
Europa Liberă: Înaintea vizitei, premierul Mihai Tudose, așa cum s-a relatat, a avut o discuție telefonică cu președintele Consiliului European, Donald Tusk. Ce credeți că s-a discutat la această vizită? În relatări se spune că s-a discutat pe tema parcursului european al Moldovei și Tudose a insistat că România va continua programele de asistență.
Raluca Răducanu: „Este important ca România să continue programele de asistență pentru cetățenii Republicii Moldova, dar, în același timp, este important ca România să vadă toate nuanțele existente pe scena politică de la Chișinău. Deoarece o Republică Moldovă autocrată nu ajută în nici un caz România, deoarece autocrația în sine reprezintă o vulnerabilitate și strategică și, în general, pentru politica românească.”
Europa Liberă: Folosiți a doua oară acest cuvânt - autocrată, o Moldova autocrată. De ce?
Raluca Răducanu: „Pentru că atunci când nici recomandările partenerilor europeni și nici recomandările Comisiei de la Veneția nu sunt luate în calcul, în plus nu sunt luate în calcul rapoartele societății civile de aici, dimpotrivă, puterea de la Chișinău alege să lovească societatea civilă deoarece această face ceea ce trebuie să facă, și anume să critice atunci când este cazul, asta este definiția autocrației. Când totul se face pentru voia unui om e autocrație, nu e democrație.”
Europa Liberă: Am auzit frecvent pomenindu-se acest cuvânt în raport cu ce se întâmplă în Moldova în ultima vreme. Asta credeți că se întâmplă în Moldova? Credeți că Moldova se îndreaptă sau a ajuns într-un punct în care poate fi numită autocrație?
Raluca Răducanu: „Cred că domnii Plahotniuc și Igor Dodon transformă Republica Moldova dintr-o democrație incipientă în autocrație, da.”
Europa Liberă: Avansăm în discuție, doamna Răducanu, să vă întreb despre votul de ieri din Parlament. A călcat, a depășit niște linii roșii puterea de la Chișinău?
Raluca Răducanu: „În mod evident, da. Și domnul Plahotniuc, și domnul Igor Dodon au ales să dinamiteze conștient și premeditat relația cu Uniunea Europeană. Mai mult decât atât, și cumva trist, au distrus aspirațiile tuturor celor care în 2009 au ieșit în stradă pentru libertate și pentru consolidarea relației cu Uniunea Europeană. Și, în plus, au distrus orice plan de a atragere a investițiilor străine în Republica Moldova, prin urmare posibilitatea de apariție a unor noi locuri de muncă. Și au ales, practic, să-și bată joc de toți cetățenii Republicii Moldova, alegând să folosească statul în scopuri private.”
Europa Liberă: Reacțiile, cum spuneam la început, din partea Uniunii Europene au fost foarte dure. Există, totuși, varianta în care finanțările Uniunii Europene promise Chișinăului vor veni?
Raluca Răducanu: „Eu cred că anul acesta nu poate fi vorba despre vreo finanțare din partea Comisiei Europene și anul 2018 va fi an electoral. Nu cred că Uniunea Europeană va mai accepta din momentul acesta, din condițiile în care puterea de aici, de la Chișinău, o sfidează să ia parte la un exercițiu electoral sau să fie folosită în scop privat de către politicienii de aici. Va fi foarte greu acum.”
Europa Liberă: De ce, totuși, a lăsat o portiță deschisă adoptând acel ajutor macro financiar, când toate lucrurile arătau că puterea de la Chișinău este decisă să adopte această reformă în ciuda criticilor Comisiei de la Veneția.
Raluca Răducanu: „Putem să ne uităm pe cum a evoluat adoptarea acestui ajutor macro financiar. După criza din sistemul bancar, Uniunea Europeană a oferit o mână de ajutor și puterii de la Chișinău, dar, în principal, cetățenilor. Banii aceia sunt destinați cetățenilor. Era greu spre imposibil să urmărești prioritatea de a stabiliza vecinătatea estică fără să ajuți atunci când este cazul, acolo unde este cazul. Uniunea Europeană a fost extrem de generoasă prin adoptarea acestui ajutor macro financiar și lucrul acesta s-a întâmplat în condiții foarte bune pentru Republica Moldova.”
Europa Liberă: Și a lăsat o portiță deschisă ca, eventual, chiar dacă se adoptă reforma să dea ajutorul?
Raluca Răducanu: „După ce Parlamentul de la Chișinău a hotărât să voteze sau să aștepte decizia Comisiei de la Veneția înainte de a vota în a doua lectură schimbarea sistemului uninominal, condițiile pentru acordarea acelui ajutor s-au înăsprit foarte tare. După ce ieri Parlamentul de la Chișinău a ales să sfideze, practic, Uniunea Europeană și toate solicitările Uniunii Europene care, repet, erau în folosul cetățenilor și sunt, în continuare, în folosul creării unor instituții democratice aici și creării condițiilor pentru bunăstare în Republica Moldova. Acum cred că este extrem, extrem de greu pentru ca puterea de la Chișinău să mai ceară bani de la Uniunea Europeană, având în vedere atitudinea pe care au ales conștient s-o aibă.”
Europa Liberă: S-a auzit din partea celei mai mari familii europene, din Parlamentul European, Partidul Popular European, inclusiv apeluri către revizuirea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană a Republicii Moldova. Dumneavoastră cum înțelegeți? Despre ce este vorba?
Raluca Răducanu: „Partidul Popularilor Europeni, în momentul acesta, deține toate funcțiile de conducere în Uniunea Europeană. Prin urmare, este cel mai mare și cel mai important, cea mai importantă familie politică. E dificil dacă Acordul de Asociere va fi revizuit, dar, în mod evident, prin decizia prin care au luat-o ieri autoritățile de la Chișinău, vor forța autoritățile de la Bruxelles să evalueze inclusiv ajutorul macro financiar prin prisma respectării Acordului de Asociere.
Sunt acolo niște condiții clare ce țin de bună-guvernanță, ce țin de promovarea normelor democratice. Nu poți să vrei să te asociezi Uniunii Europene și să beneficiezi de toate avantajele acestui Acord de Asociere, dar, în același timp, să nu faci nimic din ce ți-ai asumat că vei face. Și păcătos, și cu sufletul în rai nu se poate.”
