Linkuri accesibilitate

Pavel Postică: „Din toate referendumurile inițiate pentru revocarea primarilor, foarte puține au reușit acest lucru”


Pavel Postică

Concluziile unui raport de monitorizare a campaniei pentru demiterea primarului Chișinăului.

Cu o săptămână înainte de referendumul local privind revocarea primarului general al municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă, un referendum iniţiat de socialişti, dar boicotat de majoritatea celorlalte partide, atmosfera este otrăvită de ştiri false anti-Chirtoacă. Discutăm subiectul cu Pavel Postică, expertul Asociaţiei Promolex ce monitorizează încă de la început de octombrie pregătirea plebiscitului.

Europa Liberă: O misiune de observare Promolex monitorizează încă de la bun început pregătirile pentru referendumul de duminica viitoare. Aţi publicat şi un raport. Următorul l-aţi anunţat pentru vinerea viitoare. V-aş întreba, totuşi, întâi de toate, dle Postică, cum calificaţi atmosfera creată în ultimele zile de campanie cu aceste știri false, aș spune de o speță josnică?

Pavel Postică: „Într-adevăr, ultima perioadă a campaniei se manifestă prin foarte mult discurs de ură, prin distribuirea informațiilor cu conținut vădit din date cu caracter personal, care au drept scop evident denigrarea unui eventual participant la referendum.”

Europa Liberă: Cine și cum trebuie să intervină și vă așteptați sau nu s-o facă?

Pavel Postică: „Sincer este regretabil. Pentru că am să fac o comparație. Dacă tot vorbim despre contextul electoral, în mare parte organele electorale nu publică locul de muncă al donatorilor partidelor politice precum că asta ar fi informație cu caracter personal făcând referire la sugestiile corespunzătoare ale Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. În schimb, când vedem în mass-media publicate evidente imagini, filme, informații care într-adevăr conțin date cu caracter personal despre viața privată a persoanei, atunci practic nu vedem ca niciun organ de drept să se autosesizeze. În special, nu am auzit să se fi autosesizat Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal să vadă de unde sunt aceste informații, de unde cresc rădăcinile și cine este entitatea sau actorul responsabil pentru difuzarea acestor date.”

Europa Liberă: Poate o face astăzi?

Pavel Postică: „Sper cu tot dinadinsul, pentru că altfel putem să ne facem închipuire că aceste lucruri sunt trecute cu vederea.”

Europa Liberă: Să revenim la raportul pe care l-ați difuzat anterior. Ați constat în acel raport că „există un cadrul legal insuficient dezvoltat” pentru organizarea unor astfel de referendumuri. Ce ați avut în vedere și cum asta s-ar putea răsfrânge asupra calității acestui exercițiu?

Pavel Postică: „Într-adevăr, noi am încercat să suprapunem prevederile cadrului normativ cu practicile care există în realitate, dar şi cu standardele ce sunt recomandate de către misiunile internaționale. Şi am observat că, până la urmă, încă sunt destule lacune. În primul rând, vorbim de reglementarea insuficientă a statului participantului la referendum. Până la urmă nu este clar cine sunt participanții. Comisia Electorală Centrală a interpretat că participanți la referendum pot fi doar partidele politice și organizațiile social politice, și în niciun fel candidați independenți. Acum noi suntem într-o situație în care Consiliul Electoral de Circumscripție Chișinău, invocând această instrucțiune, această interpretare a Comisie Electorale Centrale, a respins practic înregistrarea actualului primar din Chișinău, Dorin Chirtoacă, în cursa electorală. Pe motive banale, inclusiv faptul că nu a prezentat personal actele pentru înregistrare, dar și faptul că nu face parte din această listă.”

Europa Liberă: Deci, banale sunt aceste motive?

Pavel Postică: „Banale, pentru că ele nu sunt prevăzute de lege, ele sunt formale până la urmă. Și, din punctul nostru de vedere, această legislație trebuie să fie perfecționată, în sensul că actorii care sunt vizați direct prin referendum sau cei care au inițiat referendumul neapărat trebuie să fie înregistraţi în calitate de participant la referendum.”

Europa Liberă: Până se face asta, dacă se perfecționează cadrul legal, cum credeți că va afecta această lacună referendumul?

Pavel Postică: „Noi deja am văzut cu toții cum a afectat: până la urmă primarul Dorin Chirtoacă nu a putut să facă campanie. Lucrurile sunt destul de simple și destul de evidente. Noi înțelegem argumentele lor, precum că într-adevăr partidul trebuie să se înregistreze, dar dacă am fi admis o situație în care dl Chirtoacă era candidat independent și se punea întrebarea suspendării din funcție sau revocării unui primar care a candidat independent, atunci el nu are niciun drept să se apere? Să zicem în cazul dlui Chirtoacă avem o situație un pic mai fericită, pentru că partidul care l-a promovat încearcă să-l apere să facă campanie în favoarea lui. Alte aspecte, din punctul nostru de vedere, destul de importante vizează participarea militarilor în termen şi a alegătorilor care dețin, concomitent, viză de domiciliu și de reședință în aceste alegeri. Noi la acest capitol avem niște norme destul de deficitare. Codul Electoral nu operează cu termeni foarte exacţi, ai sau nu domiciliu sau reședință, spunând că participă persoanele care domiciliază într-un fel pe teritoriul localității respective.”

Europa Liberă: Riscul care este, din acest punct de vedere?

Pavel Postică: „Riscul este enorm, pentru că acest proces nu poate fi controlat și noi acest lucru l-am văzut adeverit la alegerile locale din 2015, când s-a atestat o migrație artificială a alegătorilor pe listele electorale. Adică, s-ar putea ca în ajun de alegeri, înainte de alegeri să se ateste o creștere a persoanelor care au domiciliu sau reședință temporară în municipiul Chișinău.”

Europa Liberă: Care este instituția de stat care ar trebuie să prevină acest lucru?

Pavel Postică: „Parlamentul. Pentru că Parlamentul trebuie să instituie în lege aceste clarificări, altfel noi nu putem implementa dreptul de vot al persoanelor fără ca acest lucru să fie prevăzut expres în lege. Asociația Promolex a recomandat că trebuie să fie instituit cel puțin un termen limită, adică chiar dacă se operează înregistrarea de reședință sau de domiciliu cu scurt timp înainte de alegeri, să admitem o situația banală, dar care poate fi posibilă, în ultima săptămână de campanie din teritoriul țării vin și se înregistrează în municipiul Chișinău cu viză temporară pentru o săptămână sau două de zile un număr mare de votanți...”

Europa Liberă: Din punct de vedere tehnic, e timp ca să mai intervină Parlamentul și credeți că o va face?

Pavel Postică: „Exclus. Nu cred că este timp și, doi la mână, nu cred că o va face.”

Europa Liberă: Ați constatat în raport „activități suplimentare nedeclarate de finanţare a agitației electorale”. Cât de răspândite sunt aceste lucruri și cum pot afecta ele rezultatul în ultima instanță?

Pavel Postică: „Până la urmă și termenul de agitație pentru campania pentru referendum nu este foarte exact precizat în lege. Noi am atestat că sunt destule activități, în special din partea inițiatorilor referendumului, adică Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, care pare să fie destul de activ. Un pic mai puține activități de agitație sunt desfășurate de către Partidul Liberal.”

Europa Liberă: Care raportează zero cheltuieli. Asta cum e de privit?

Pavel Postică: „Trebuie să menționăm că raportul pe care l-am prezentat noi este practic pentru prima săptămână de campanie electorală. Şi atunci am constatat că Partidul Socialiștilor au raportat un pic peste 374 de mii de lei.”

Europa Liberă: Calculele Dvs. arată însă că ar mai fi alte 404 mii cheltuite?

Pavel Postică: „Exact. În afara de aceasta, noi am estimat cel puţin un pic peste 404 mii - cheltuieli nedeclarate pe care noi le-am observat. În mare parte, ele ţin de publicitatea stradală, publicitatea promoţională, remunerarea voluntarilor.”

Europa Liberă: De când faceți aceste constatări și calcule, vă amintiți vreun caz în care vreo instituție a statului să întrebe formațiunea ce e cu aceste cheltuieli și de ce nu le-a declarat?

Pavel Postică: „Sincer, doar după alegerile parlamentare din anul 2014, când un partid politic care a fost exclus din cursa electorală bazându-se pe rapoartele noastre a inițiat o serie de plângeri și sesizări în adresa organelor.”

Europa Liberă: Deci, a reacționat formațiunea, nu și instituția statului?

Pavel Postică: „Și până la urmă instituțiile statului au reacționat și ele.”

Europa Liberă: Probabilitatea ca referendumul să treacă este, așa cum arată așteptările multora, mică. Ce se întâmplă dacă trece și ce se întâmplă dacă nu trece?

Pavel Postică: „În primul rând trebuie să menționăm că pentru a trece, pentru a fi valid, în acest referendum trebuie să fie prezenți la vot cel puțin o treime din alegătorii incluși în listele electorale. Şi dacă noi avem vreo 630 de mii de alegători în municipiul Chișinău, asta ar însemna vreo 210 mii de alegători care trebuie să se prezinte la vot - acesta este un prim criteriu. Al doilea criteriu: ca să treacă referendumul, adică ca să fie demis primarul Dorin Chirtoacă, pentru demiterea lui trebuie să voteze un număr cel puțin egal sau mai mare de alegători decât cei care au votat pentru el în anul 2015. În cazul în care referendumul va trece, va fi validat, iar majoritatea alegătorilor vor vota pentru demisia dlui primar Chirtoacă, înseamnă că cel mai probabil în luna mai 2018 vor fi organizate alegeri locale anticipate.”

Europa Liberă: Deci, calea este alegeri anticipate. Și dacă nu se întâmplă?

Pavel Postică: „Dacă nu se întâmplă, prima situație în care sau alegătorii votează în favoarea dlui primar Chirtoacă ales sau nu va fi validat în funcţie de numărul scăzut de alegători care vor veni la vot.”

Europa Liberă: Deci, nu se întâmplă nimic, s-au cheltuit niște bani și cu asta basta.

Pavel Postică: „Un referendum este un exercițiu popular. Noi avem şi în experiența noastră cazuri, dar şi două cazuri similare în România, când a fost încercat să fie demis președintele şi nu a trecut. Este un exercițiu democratic, nu cred că noi trebuie să calculăm banii pentru un astfel de exercițiu, este o experiență pentru noi. Cu regret, statistica arată că din toate referendumurile care sunt inițiate pentru revocarea primarilor în istoria Republicii Moldova, foarte puține au trecut. În 21 de situații în care s-a încercat demiterea primarilor, au trecut vreo cinci sau șase.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG