Linkuri accesibilitate

Pavel Postica: „Cum a punctat și Comisia de la Veneția, reformarea clasei politice este posibilă și în cadrul sistemului proporțional actual...”


Pavel Postică

La Chișinău, 74 de deputații au aprobat, în 5 mai, în prima lectură, inițiativele de introducere a sistemului uninominal și mixt de vot. Potrivit procedurii legislative, cele două inițiative au fost comasate și sunt dezbătute pentru lectura finală, după avizul Comisiei de la Veneția. Proiectul propune ca 50 de membri ai viitorului Parlament să fie selectați prin reprezentare proporțională, iar alți 51 – prin vot uninominal în circumscripții. După dezbaterile regionale privind modificarea sistemului electoral organizate de Promo-LEX, directorul de programe al asociației, Pavel Postică, a acordat un interviu Europei Libere.

Europa Liberă: Autorii acestui proiect de lege, care vor totuși să-l voteze și în a doua lectură, insistă pe ideea că modificarea sistemului electoral înseamnă îmbunătățirea clasei politice. Când, la modul practic, ar putea cetățeanul să simtă și el aceste îmbunătățiri?

Pavel Postica: „O să încerc să răspund. Exact așa cum a punctat și Comisia de la Veneția că schimbarea clasei politice și reformarea clasei politice este posibilă inclusiv în cadrul sistemului proporțional actual; cu anumite mici rectificări – cu deschiderea listelor… Deci, partidele politice să pregătească o listă de candidați, de 103 candidați în Parlament, iar alegătorul să poată să bifeze: mie îmi place candidatul nr. 15, mie îmi place candidatul nr. 20. Același lucru se poate de pus în cadrul unor circumscripții plurinominale. De exemplu, divizăm țara în vreo zece circumscripții convenționale, în care se înaintează 10-12 candidați de fiecare partid, și atunci, alegătorul cunoaște mai bine atât candidații – nu atrage atenția la cei 100, în total, de candidați, dar atrage atenția la 10 candidați. Și el iarăși are posibilitate să-i miște în sus, în jos.”

Europa Liberă: PD și socialiștii sunt dispuși să meargă până în pânzele albe, să schimbe, totuși, legislația actuală.

Pavel Postica: „Cel puțin, așa se pare.”

Europa Liberă: Aveți certitudinea că va fi votat în a doua lectură în această lună acest proiect de lege de modificare a sistemului electoral?

Pavel Postica: „Eu nu pot să am o certitudine, dar, cel puțin, după viteza cu care se discută la noi în momentul de față, se pare că ar putea fi votat, inclusiv în a doua lectură, până la finele sesiunii parlamentare curente acest proiect de lege. Sper să nu fie așa, sper să renunțe la această idee și să revină la…”

Europa Liberă: Chiar credeți că mai pot renunța: dl Plahotniuc, dl Dodon, dl Sârbu, dl Candu, cei care au promovat și promovează cu atâta insistență această reformă?

Pavel Postica: „Cred că da, s-ar putea să avem și o astfel de situație în care să se renunțe la această inițiativă, pentru că noi am avut o astfel de experiență. Reamintesc și acel proiect de lege cu privire la liberalizarea capitalului, la amnistia fiscală care a fost intens promovată de către guvernare. Și atunci, datorită…”

Europa Liberă: Și au făcut un pas înapoi, nu au mai votat în a doua lectură?

Pavel Postica: „…nu au mai votat în a doua lectură.”

Europa Liberă: Dar ce i-a determina pe actorii politici importanți, autorii acestei inițiative legislative, să facă un pas înapoi?

Pavel Postica: „Cred că presiunea publică. Exact ca și atunci – există o presiune din partea societății, doar că, în cazul de față, există și o presiune din partea societății care, totuși, susține ideea modificării sistemului electoral. Și aici ei au un suport și zic că o parte de populație susține. Eu cred că pentru Republica Moldova, la momentul de față, avem probleme mult mai importante de soluționat, inclusiv în cadrul sistemului electoral pe care îl avem, noi avem suficiente lacune legate de finanțarea partidelor, legate de prestația mass-media în campanie, implicarea bisericii, votul în străinătate… Deci, foarte-foarte-foarte multe probleme fundamentale: coruperea alegătorilor, transportarea organizată a alegătorilor. Deci, sunt chestii fundamentale care inițial trebuie rezolvate, după care să te apuci de modificarea sistemului electoral. Ori, fără a fi făcute modificările respective și modificând sistemul, riscăm să avem mult mai mari derapaje decât cele care au fost semnalate de către Curtea Constituțională, atunci când a fost validat mandatul președintelui Dodon.”

Europa Liberă: În opinia sa, Comisia de la Veneția argumentează că acest sistem nu ar fi bun pentru o țară ca Republica Moldova, deoarece banii ar deveni prea importanți la alegeri, în campania electorală, în ziua alegerilor, iar coruperea politică ar putea să aducă în Legislativ deputați care nu neapărat vor fi aproape de grijile cetățeanului.

Pavel Postica: „Exact. Este o constatare a faptelor, pe care au insistat colegii de la Comisia de la Veneția, deoarece ei deja au avut experiențe în Ucraina, în Georgia în care s-a văzut, în practică, cum lucrează un astfel de sistem electoral atunci când nu este pregătită țara – când țara este în tranziție, când încă nu sunt clar formulate elitele financiare, când nu sunt clar formulate elitele politice, atunci când elitele politice încă depind de elitele financiare.”

Europa Liberă: Să vorbim și despre votul cetățeanului din stânga Nistrului. De exemplu, șeful statului, Igor Dodon, propune locuri garantate în Parlamentul Republicii Moldova reprezentanților aleși ai regiunii transnistrene în cadrul acestei reforme electorale preconizate de autorități, dar l-am auzit pe liderul de la Tiraspol, Kasnoselsky, care a respins categoric posibilitatea participării transnistrenilor la viața politică din Republica Moldova. Dvs. vă este clar care vor fi regulile de joc pentru cei 200 și ceva de mii de cetățeni din stânga Nistrului; cetățeni cu drept de vot?

Pavel Postica: „Într-adevăr, noi avem în stânga Nistrului vreo 220 mii de cetățeni ai Republicii Moldova care au drept de vot; nu toți se implică în viața politică din Republica Moldova, în special, din cauza faptului că sunt suficiente impedimente din partea administrației separatiste, care obstrucționează deplasarea liberă a cetățenilor Republicii Moldova în partea dreaptă, acolo unde sunt deschise secțiile de votare. Acesta este mecanismul prin care administrația separatistă poate împiedica cumva deplasarea cetățenilor la secția de votare. Dra nu poate face lucrul acesta definitiv, pentru că cetățenii Republicii Moldova care locuiesc în regiunea transnistreană și sunt interesați de viața politică de la Chișinău - în proporție de 10, 15, 20 de mii, câți or fi ei – ei oricum au să vină. Putem să avem și situația pe care am avut-o la alegerile prezidențiale, când s-a dat undă verde; din contra, s-a promovat intens ideea participării cetățenilor noștri din regiunea transnistreană la alegerile prezidențiale. Problema este că ei nu au fost informați; ei nu au avut parte de o campanie foarte deschisă și corectă în regiunea transnistreană.”

Europa Liberă: Dar locurile acestea pe care le promite Igor Dodon, mandatele pentru deputații din această regiune cum vor fi câștigate?

Pavel Postica: „Simplu. Pentru momentul de față, noi nu avem un prag de participare; nu contează câți alegători vor veni de acolo, important e să vină să voteze. Problema o să fie că un mandat de deputat câștigat în raionul Călărași, spre exemplu, unde o să fie o prezență la vot de 60-70 la sută și un deputat să prezumăm va fi ales cu votul a 20 de mii de alegători; el o să zică că eu în spatele meu am 20 de mii de alegători, acela din regiunea transnistreană și el o să vină și o să spună: și eu am în spatele meu 100 de alegători care m-au votat. Deci, nu există echitate pentru suportul popular pentru fiecare deputat în cadrul sistemului uninominal. Și acesta este unul din pericole, că sistemul uninominal, inclusiv în cadrul sistemului mixt, generează o inechitate între candidați sub aspect de vot popular, pentru că, atunci când vorbim de sistemul proporțional, atunci este clar că partidul X este susținut, în medie, de 12-13 mii de alegători pentru fiecare deputat, partidul Y – 12-13 mii plus-minus acolo, deci într-o marjă foarte mică de eroare, dacă este prag. Atunci când nu există pragul respectiv, într-adevăr, poate să apară derapaje. Și acesta este unul dintre riscuri. Asociația „Promo-LEX” a elaborat și un studiu în care pe exemple foarte clare comparative, ca să înțelegem care pot fi efectele sistemului uninominal pentru Republica Moldova. Au fost aduse exemple, inclusiv din viața reală din Marea Britanie. Acolo unde, spre exemplu, Partidul scoțian, fiind compact populat scoțienii în Scoția, ei reprezintă cam șapte-opt la sută din populația întregii Marii Britanii, ei au luat 56 de mandate de deputați în Parlament. Partidul UKIP, radical, a obținut un suport popular de 13 la sută practic, în schimb, a obținut doar un mandat, pentru că suportul acela popular a fost peste tot câte un pic. Noi am accepta în Republica Moldova așa ceva? Ca cineva care nu este reprezentat foarte bine, dar acum vedeți și Dvs. situația, două mandate - un deputat din Orhei, un deputat din regiunea transnistreană. Deci, ar fi cam greu de conceput. Sub acest aspect, eu cred că cetățenii încă nu sunt pregătiți. De aceea și am sugerat atunci când doar s-a lansat ideea modificării sistemului electoral, mai multe organizații ale societății civile, care am semnat un apel comun, am zis că haideți să lăsăm pentru anul 2022. Să încercăm să pregătim terenul, să pregătim Codul Electoral, să formulăm foarte clar toate prevederile legale și atunci, poate, de ce nu?, am fi atins mai ușor un consens pe modificarea sistemului electoral, pentru că nu există sisteme electorale bune sau rele, nu există sisteme electorale perfecte sau imperfecte; fiecare sistem electoral are avantajele și dezavantajele lui. Noi doar trebuie să încercăm să găsim acea soluție – cea mai optimă – pentru Republica Moldova. Și se pare că soluția aleasă și promovată acum nu este cea mai rezonabilă și cea mai bună.”

Europa Liberă: Votul din diasporă, pentru că și aici s-au ridicat multe semne de întrebare și atunci când au avut loc alegerile prezidențiale, după care Curtea Constituțională a venit cu un set de recomandări, vă este clar ce va fi cu votul celor care sunt în străinătate?

Pavel Postica: „Curtea Constituțională a punctat două aspecte foarte importante vizavi de votul în străinătate. În primul rând, numărul de buletine de vot și în al doilea rând, deschiderea secțiilor de votare. Se pare că în ceea ce privește prima parte a problemei, numărul de buletine de vot s-a…”

Europa Liberă: Adică să fie mai mult de 3000 într-o secție de votare?

Pavel Postica: „Propunerea să fie mai mult de 3000 de buletine de vot în secția de votare, în schimb, Comisia de la Veneția a dat un aviz negativ – a zis că e foarte mult 3000, ceea ce avem noi în legislația Republicii Moldova este destul de mult. Deci, mai bine să micșorăm până la 2000 plafonul maxim și să deschidem mult mai multe secții de votare. Și aici o să apară o deficiență destul de mare sub aspectul că, pe de o parte, avem un aviz negativ, pe de altă parte, avem o adresă din partea Curții Constituționale. Și aici…”

Europa Liberă: …se bate cap în cap?

Pavel Postica: „Cam se bate cap în cap.”

Europa Liberă: Credeți că e un zvon sau poate ajunge și realizate ca în cadrul plebiscitului din toamnă să fie pus la judecata cetățeanului această reformă electorală?

Pavel Postica: „Sincer, cred că asta ar fi unica soluție optimă pentru guvernare, pentru a se spăla pe mâini și a spune că, uite, acesta este dreptul poporului Republicii Moldova să își aleagă sistemul electoral, și atunci, într-un fel sau altul, ei s-ar spăla și pe mâini, și pe față de toată imaginea aceasta negativă pe care ar avea-o, dacă ar vota în Parlament acest sistem electoral. Și în cazul acesta, cred că da, ar fi mai degrabă posibilă organizarea unui referendum, inclusiv pe această temă.”

Europa Liberă: Concomitent cu acel referendum pe care insistă șeful statului, Igor Dodon?

Pavel Postica: „Da, exact. Să se facă o economie, să zicem, de bani.”

Europa Liberă: Da, să nu se irosească prea mulți bani.

Pavel Postica: „Pentru că Comisia de la Veneția a dat un aviz și pe cel puțin un subiect care a fost…”

Europa Liberă: Ce ține de atribuțiile președintelui, a zis că nu găsește oportună această idee.

Pavel Postica: „Una la mână. Și doi la mână - Comisia de la Veneția a zis că nu este bine să scoți la referendum întrebări care nu au o finalitate. Or, în cazul sistemului electoral, ar putea fi o finalitate, ar putea urma un vot în Parlament, care, într-un fel sau altul, să confirme voința populară.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG