Transportarea organizată a alegătorilor la secțiile de votare, urne de vot nesigilate potrivit procedurilor legale, persoane necunoscute înregistrate în locuinţele alegătorilor, prezența materialelor de publicitate, a afișelor, panourilor electorale în raza mai multor secții de votare – sunt se pare cele mai frecvente abateri semnalate de Asociația Promo-Lex, acreditată ca observator.
Europa Liberă: Cel puțin în cazul municipiului Chișinău, Consiliul electoral de circumscripție anunță că nu au fost înregistrate abateri. Observatorii Promo-LEX, care sunt prezenți în toate cele peste 300 de secții de votare, au semnalat însă mai multe carențe. Din experiența Dvs. din ceilalți ani, cu ce se soldează aceste nereguli scoase în evidență?
Pavel Postică: „Depinde. În mare parte, dacă o să facem o paralelă cu alegerile prezidențiale, atunci vedem că Curtea Constituțională, când a examinat demersul de recunoaștere a legalității alegerilor și validarea mandatului, a impus Parlamentul să facă modificările corespunzătoare. Deci, dacă se merge pe ideea de bună-credință și se analizează toate deficiențele respective, înseamnă că în mod normal ele până la urmă trebuie să se regăsească cel puțin în modificarea cadrului legal, dar totodată, evident, dacă ele, aceste încălcări constatate inclusiv de către observatori, afectează cumva rezultatele alegerilor, în mod normal ar trebui să se regăsească în contestațiile depuse de candidați.”
Europa Liberă: Alegătorii, care nu se regăsesc în listele electorale sau au anumite temeri, pot depune contestații și ei?
Pavel Postică: „Da, desigur, aparent asta, neregulile în listele electorale, pare să fie una din principalele tendințe la momentul de față. Deci, avem foarte multe sesizări din partea observatorilor legate anume de calitatea listelor electorale. Corespunzător și alegătorii, inclusiv în momentul votului, în cazul în care constată că sunt nereguli în listele electorale, pot depune anumite contestații în adresa birourilor electorale pentru ca aceste deficiențe să fie înlăturate.”
Europa Liberă: În cel mai recent raport de monitorizare atrăgeați atenția că sunt neclarități în ceea ce privește exercitarea dreptului la vot în cadrul alegerilor locale. Spuneați că autoritatea electorală a interpretat incorect normele legale și astăzi pot vota și cei care au domiciliu, și cei care au reședință. Ce riscuri pot apărea în acest caz, la ce v-ați referit când ați zis „incorect”?
Reședința este ceva temporar și corespunzător am putea asista la eliberarea unor vize de reședință temporară doar cu scopul de a organiza, hai să-i zicem așa, migrația artificială a alegătorilor...
Pavel Postică: „Din punctul nostru de vedere, legea este neclară, pentru că există o normă generală care menționează foarte exact că pot vota alegătorii la alegeri, indiferent de tipul lor și acolo unde au domiciliu, și acolo unde-și au reședința, și există o normă care vizează nemijlocit alegerile locale în care se specifică că nu pot vota alegătorii care nu domiciliază. Și din punctul nostru de vedere, urmează ca Parlamentul să clarifice foarte exact acest lucru, ori reședința este ceva temporar și corespunzător am putea asista la eliberarea unor vize de reședință temporară doar cu scopul de a organiza, hai să-i zicem așa, migrația artificială a alegătorilor într-o circumscripție electorală sau alta. În alegerile locale generale din 2015, noi am atestat mai multe localități, în special în suburbia municipiului Chișinău, în care a fost o fluctuație cumva ieșită din comun de alegători pe listele electorale de bază. Anume din aceste considerente am și cerut ca acest lucru să fie interpretat și specificat foarte exact.”
Europa Liberă: Corespondenții Europei Libere au discutat azi cu mai mulți alegători și majoritatea, deși au mers să voteze, au impresia că votul lor nu contează pentru tabloul general, că zarurile au fost aruncate deja. Cum vă explicați o asemenea atitudine?
Pavel Postică: „Important e că alegătorii vin să voteze chiar dacă cumva sunt sceptici cum și în ce măsură votul lor va afecta rezultatele. Pe de o parte, asta e bine, pentru că sunt activi și conștientizează necesitatea să se prezinte la secția de votare și să voteze, pe de altă parte, practic, este și regretabil pentru că cumva aruncă o umbră de neîncredere asupra activității organelor electorale, dacă cumva se tem că votul lor nu va fi luat în calcul. Iar noi vrem să ajungem la acele zile când alegătorii, indiferent de opțiunea lor și temerile lor, vor merge să voteze, dar totodată să fie siguri că votul lor, într-adevăr, contează. Și tind să cred că în Republica Moldova fiecare vot contează, ori alegerile precedente pe care le-am monitorizat noi au dovedit că au fost cazuri în care alegătorii și cu un singur vot distanță, practic, au ales un contracandidat în favoarea celuilalt. Deci, fiecare vot contează, asta este important; cine are cele mai multe voturi – acela câștigă, respectiv trebuie să vină la vot, trebuie să-și exercite dreptul la vot.”
