Linkuri accesibilitate

Olga Șchiopu: „Oamenii, unde cât de cât pot, adună un ban și vin unde vor fi tratați ca un om”


Olga Șchiopu

Despre schimbările în domeniul sănătății din R.Moldova și planurile de reformă ale autorităților, în dialog cu directoarea-generală a Spitalului Internaţional MEDPARK.

Europa Liberă: Atunci când a fost deschis acest „Medpark”, vreo șase ani în urmă, în Moldova se vorbea mult despre monopoluri, plăți informale… A trecut doar timpul sau s-au schimbat și lucrurile?

Olga Șchiopu: „Nu foarte multe s-au schimbat. Acele provocări există până în prezent. Da, sunt unele sectoare monopolizate oficial, altele monopolizate în medicină mai puțin oficial; există în continuare plăți neformale, ne vorbesc pacienții. Mai nou, a apărut așa un trend – pacientul își face calculele de acasă și adesea vine la noi și spune: Știți, mai avantajos va fi prețul Dvs. decât în X sau Y, și X sau Y poate fi și public. A apărut deja acel segment de pacienți; el chiar există, pentru care este important să achite oficial, legal această plată, să-și primească bonul de plată… La fel a apărut deja acel strat de profesioniști în medicină – vorbesc de asistente medicale și de doctori – pentru care este principial și important să primească tot salariul așa cum se cuvine: transparent, fără a interveni careva informalități care, să spunem așa, nu sunt, din toate punctele de vedere, nu cele mai bune și deloc corecte.”

Europa Liberă: Tocmai voiam să vă întreb: Într-o țară mică și săracă care e contingentul persoanelor care ajung la o instituție privată, precum „Medpark”, pentru că lipsește clasa de mijloc, iar în lipsa unei pături mijlocii, este greu să crezi că multe persoane își permit să beneficieze de servicii contra cost?

Olga Șchiopu: „Contingentul pacienților în timp s-a schimbat. Dacă de la bun început, în momentul lansării, în 2011, în special era contingentul, să zicem așa, mai înstărit din punct de vedere financiar și care făcea o încercare, deci, a apărut o alternativă, să vedem ce mai fac și ei, deci, într-o încercare, acum, după șase ani și jumătate, s-a schimbat mult. Aveți dreptate, clasă de mijloc nu există, dar oamenii unde cât de cât pot adună un ban și vin să-și ia serviciul medical, nu spun că neapărat cel mai bun, dar cu siguranță, în condiții destoinice, unde va fi tratat ca un om. Cu pacientul se va vorbi, i se va explica, și asta contează foarte mult. Comunicarea cu pacientul contează. Nu va fi bruscat, nu va fi îmbulzit, nu va sta în cozi. În condiții de confort, comunicare decentă și, eu vreau să cred, grad bun de profesionalism. Mai este și categoria de persoane de vârsta medie, care se află temporar sau permanent peste hotare și au grijă de părinți, rude aici, în țară. Aici deja, iarăși, e o mare categorie de pacienți care se adresează în mod stabil. Și la nivel de policlinică, deci, servicii de ambulatoriu, cei mai mulți aici sunt copiii, femeile însărcinate, pentru îngrijirea sarcinii, deci, aici, în special aceștia sunt – următoarea generație.”

Europa Liberă: Pe parcursul anilor, se vorbește și despre o nevoie a reformei în domeniul sănătății. Acum mai mult s-a vorbit despre nevoia reformei spitalicești. Aceasta va face ca să crească concurența și mai mult, inclusiv atunci când vine vorba și despre Spitalul „Medpark”? Cum vedeți Dvs. această reformă, nevoia implementării acesteia?

Olga Șchiopu: „Dacă vorbim despre reforma sistemului spitalicesc, autoritățile și-au propus de mult timp să înceapă această mișcare…”

Europa Liberă: Regionalizare?

Olga Șchiopu: „Da, regionalizare. Deci, primul concept a fost în urma unei expertize a Băncii Mondiale în Republica Moldova, care a dat recomandări foarte clare cu privire la sectorul spitalicesc. Prin 2008-2009 a fost un prim concept. Lucrurile se mișcă nu foarte rapid, dar iată s-a anunțat spre dezbateri publice conceptul de reformă spitalicească. Evident, este necesar, fiindcă dacă ne uităm la indicatorii de acoperire cu paturi spitalicești a populației, comparăm cu mediile europene, comparăm cu mediile recomandate, înțelegem că, pe de o parte, avem un surplus de paturi, iar pe de altă parte, aceste paturi nu au specializarea necesară. Și mai e ceva – medicina merge înainte și în general conceptul de spital ca instituție de bază în domeniul ocrotirii sănătății rămâne cumva în urmă. Serviciile de sănătate se decentralizează, accentele sunt pe serviciile de ambulatoriu; spitalul va rămânea doar pentru proceduri foarte-foarte înalt tehnologizate. Și evident că este nevoie de edificii noi, făcute de la „0”; posibil nu în acel număr pe care-l vedem în varianta inițială a reformei anunțate, fiindcă suntem o țară mică, cu populație mică și în regres, din păcate. Trebuie să ajustăm la realitate și aceste instituții trebuie să conțină doar servicii înalt-înalt-înalt specializate. În rest, decentralizăm. Accentul este pe medicină de ambulatoriu și știți, percepția cetățenilor că ne ia spitalul, ne închide spitalul, ce o să fie?...”

Europa Liberă: Da, și chiar a crescut panica în rândul multor cetățeni. Recent am mers la Nisporeni și foarte mulți își puneau întrebarea: De ce eu, dacă am avut spitalul în raionul meu, acum trebuie să merg la Ungheni sau să ajung la Chișinău?

Olga Șchiopu: „Da, aici cetățeanul nu prea înțelege cum ar fi trebuit să fie o instituție medicală. Știți, bun-rău cum este, dar e important că-i al meu și-i lângă mine și am acces la el. Nu, nu este așa. Este foarte diferit. Cetățeanul trebuie să înțeleagă că avem nevoie de centre înalt specializate și ele pot fi doar câteva în republică. Și cu timpul se poate dezvolta transport al pacientului de acasă până la această instituție medicală, ca să facilităm accesul, ceea ce va costa în fond statul mult mai ieftin decât să menținem mai multe instituții într-o formă foarte modestă, din punctul de vedere al performanțelor. Trebuie să ne gândim la viitor, la perspectivă; încotro se mișcă lumea și în general medicina. Nu trebuie să ne temem că nu va fi lângă noi; este de responsabilitatea autorităților ca să asigure acest acces. Bunăoară, cum ar fi în Suedia. În Suedia, la cât de mare ea este teritorial-geografic și cu aproape 10 milioane de populație…”

Europa Liberă: Doamna Șchiopu, dar nu se compară infrastructura din Suedia, infrastructura drumurilor, infrastructura spitalelor, infrastructura per ansamblu cu ceea ce este în Moldova.

Olga Șchiopu: „Aveți perfectă dreptate, dar accesul cetățeanului anume în această modalitate, că este luat de acasă și dus până la instituția medicală, a fost implementat încă decenii în urmă, fiindcă s-a înțeles că este mult mai bine să concentrezi o medicină foarte avansată și în această Suedie - ce am vrut să spun? – sunt doar patru clinici universitare mari-mari-mari, hipersupraspecializate. Doar patru! Și se asigură transportul pacienților de peste tot pentru intervenții de foarte înaltă performanță. În rest, totul se face pe loc, dar la nivel de fiecare raion, după câte am înțeles, se vor păstra paturi pentru îngrijiri cronice.”

Europa Liberă: Investițiile care se fac în medicină sunt investiții mari. Dvs. știți prea bine, pentru că aveți ca investitor Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. A fost ușor să-i convingeți pe cei de la BERD?

Olga Șchiopu: „Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a creditat acest proiect. Deci, ei nu sunt coproprietari. Este important de înțeles. Da, au fost convinși și de către autorii studiului de fezabilitate că este necesar un suflu nou. Deci, un proiect în sănătate în Republica Moldova. Evident că acel studiu de fezabilitate s-a bazat pe un anumit cadru legal care în timp s-a modificat semnificativ și care a afectat rambursarea ce trebuie s-o facem trimestrial și în acest sens acest organism internațional de finanțare este foarte conștient de, să spunem așa, provocările sistemului de sănătate în Republica Moldova, că nu este o investiție simplă, că regulile de joc se schimbă, să spunem așa, destul de des…”

Europa Liberă: În timpul jocului?

Olga Șchiopu: „Da, da, da! Și nu se știe dacă vor mai fi și alte proiecte. Bine, nu vorbesc din numele lor, dar exemplul nostru demonstrează că posibil nu a fost cel mai reușit proiect din punct de vedere financiar.”

Europa Liberă: Și un deznodământ care ar fi?

Olga Șchiopu: „Ca să convingem un investitor privat în domeniul sănătății, trebuie să-i dăm ceva garanții. Deci, el trebuie să știe că va avea parte de o stabilitate pe o perioadă, eu știu, șapte-zece ani; deci, se va păstra același cadru legal, atunci, da, vine și investește. De altfel, este un pic mai complicat. Evident că noi am supraviețuit, am rezistat; suntem acum bine, suntem nu doar pe linia de plutire, dar suntem chiar bine, avem posibilitatea să reinvestim, dar foarte lent merge procesul, mult mai lent decât s-a presupus inițial.”

Europa Liberă: Profit aveți?

Olga Șchiopu: „Primul an în care am ieșit este anul trecut. Ușor-ușor pozitiv.”

Europa Liberă: Și unde încercați să redirecționați banii care vin din profit?

Olga Șchiopu: „Doar în anul curent am cumpărat echipamente de 300 de mii de euro. Pentru un proiect, bine, e privat, dar nu-i atât de mare. Cam acesta este ritmul investițiilor anuale în echipamente, nu este puțin. Plus la asta, în permanență dezvoltăm colectivul; undeva două la sută, două la sută standard din încasările noastre se duc pentru dezvoltarea profesională a personalului medical și necesitățile, salariile, acoperim creditul… Asta este.”

Europa Liberă: Ați reușit să motivați personalul medical să nu ia calea pribegiei, așa cum se întâmplă la instituțiile publice, pentru că exodul personalului medical e destul de semnificativ? Cel puțin, mulți au trecut Prutul, pentru că o parte din doctorii din România merg în țările Uniunii Europene și acolo se face cărărușă pentru doctorii de aici care, așa cum spun ei, erau ei nemotivați, pentru că salariile sunt derizorii.

Olga Șchiopu: „Migrația a fost și va rămâne și chiar în condițiile „Medpark”-ului, unde condițiile financiare sunt bune și remunerarea este bună, oricum omul, persoana nu locuiește doar la serviciu. Iese afară, este infrastructură, este legislație, sunt instituțiile statului și sunt multe altele care motivează mai puțin decât instituția în care lucrează doctorul. Da, în anul 2016 doi doctori am pierdut, în sensul că au emigrat. Aș spune că ușor alarmant este faptul că, dacă în primii cinci ani de activitate emigrau nu mulți, dar emigrau doctorii care nu aveau familii, erau singuri, în anul trecut avem și familii care au lucrat aici mult, care aveau casă, masă și ce este necesar pentru viață, dar au luat decizia că pentru copii e bine să meargă în exterior. Dar sunt și altfel de exemple. De reîntoarcere de peste hotare, unde au locuit doctorii cinci-zece ani și au hotărât că, totuși, mai multe perspective au acasă. Sunt diferite cazuri. Deci, este migrație, este un proces natural și noi nu-l putem opri.”

Europa Liberă: Doamna Olga Șchiopu, în concluzie, să vă întreb: Cum vedeți Dvs. viitorul acestui domeniu în Republica Moldova? Ce se va întâmpla în domeniul ocrotirii sănătății în următorii ani? Ce ar trebui să se întâmple?

Olga Șchiopu: „Se încep schimbările și este bine. Important e ca să controlăm direcția acestor schimbări, să avem grijă de cetățeni, să ne gândim la perspective de lungă durată, dar să nu pierdem și viitorul apropiat – fiecare trebuie să aibă acces la servicii de sănătate înalt tehnologizate și foarte-foarte mult mi-aș dori ca pacienții…”

Europa Liberă: Sună frumos când ziceți că fiecare cetățean trebuie să aibă acces la serviciile de calitate, inclusiv în domeniul sănătății, dar în realitate lucrurile stau altfel?

Olga Șchiopu: „Da, dar de ce ele stau altfel?”

Europa Liberă: Vă întreb pe Dvs.

Olga Șchiopu: „De aceea că în momentul de față o bună parte din acești bani care cunoaștem noi, în primul rând, fondurile asigurărilor obligatorii în sănătate se irosesc. Se irosesc pe menținerea acestor instituții spitalicești care nu sunt eficiente, se irosesc pe spitalizări care nu sunt necesare. Este foarte chestionabil cum se utilizează la serviciile de înaltă performanță și laborator. Dacă foarte-foarte bine să facem auditul la eficiența acelor bani pe care-i avem în mână, sunt sigură că putem îmbunătăți semnificativ, semnificativ; nu trebuie să sperăm că bugetul se va dubla, tripla ș.a.m.d. Nu, avem ceea ce avem în portmoneu și facem chibzuiala foarte bine ca să obținem maximum anume cu banii aceștia. Dar, un gând pe care vreau să-l transmit: Foarte mult îmi doresc ca cetățenii Republicii Moldova să ceară mai mult. Fiecare merită mai mult, fiecare merită să fie tratat cu demnitate. Deci nu e OK atunci când într-o instituție publică nu există dezinfectant, nu este apă la robinet și nu sunt condiții sanitare elementare. Nu e bine, nu e bine atunci când nu se face și curat în salon, și nu este acces la medicamente. Deci, pacienții trebuie să fie, totuși, mai activi – să ceară, să solicite, să facă presiune asupra societății, asupra autorităților și lucrurile se vor schimba. O bună parte din lucruri nu se întâmplă, de aceea că cetățeanul este pasiv. Deci, o idee a moldoveanului – mai rău să nu fie. Știți? Mai rău să nu fie și așa și trăim decenii la rând. Mai rău să nu fie… Dar se poate mai bine și doar e în puterea noastră să se facă mai bine. Nu vine nimeni să ne facă mai bine. De noi depinde să facem acest mai bine.”

Europa Liberă: Deși se cere, totuși, o voință politică fermă. Dacă ar exista această voință, atunci și cetățeanul s-ar conforma la aceste schimbări.

Olga Șchiopu: „Atunci când cetățeanul va înțelege că autoritățile sunt lucrătorii pe care i-am luat noi la serviciu ca să îndeplinească anumite sarcini ale noastre, ale societății, ceva se îndrepta spre bine. Până atunci, mai puțin.”

XS
SM
MD
LG