Linkuri accesibilitate

Olga Coptu: „Cu ocazia Zilelor Diasporei sunt invitați și așteptați toți oamenii din afara țării...”


Olga Coptu

Care vor fi principalele teme ale reuniunii de la Chișinău a reprezentanților comunităților de moldoveni de peste hotare? Un interviu cu șefa Biroului Relații cu Diaspora.

Biroul pentru Relații cu Diaspora organizează în acest sfârșit de săptămână, 18-20 august, cea de-a patra ediție a Zilelor Diasporei. Așadar, cetățeni moldoveni din străinătate sunt invitați la un eveniment care-și propune, spun organizatorii, să fortifice dialogul autorităților moldovene cu cetățenii plecați, dar și să-i încurajeze să ajute Republica Moldova, prin investițiile pe care le pot face în proiecte locale. Cum se va face acest lucru, ce se dorește, de fapt, de la diasporă și cu ce așteptări vor începe în acest an Zilele Diasporei, un interviu la acest subiect, cu șefa Biroului Relații cu Diaspora, Olga Coptu:

Olga Coptu: „Noi nu divizăm diaspora, nici după principiul de organizare a ei în asociații sau grup de inițiative, sau persoane fizice. Deci, cu ocazia Zilelor Diasporei sunt invitați și așteptați toți oamenii din afara țării să vină, să comunice cu reprezentanți ai Guvernului, cu reprezentanți ai administrației publice centrale, cu partenerii și donatorii potențiali pentru proiecte în domeniul migrației, inclusiv pentru proiecte care pot fi făcute și au fost făcute pe parcursul acestor ani de către diasporă atât în afara țării, cât și acasă. În ce privește off-line-ul, deci, din câte știu eu, va avea loc pe 19-20, respectiv în data de 18 unii dintre ei s-au înscris în formularul nostru și vor veni la Guvern și, ulterior, la Palatul Republicii unde se vor desfășura ateliere. Sperăm noi că vor lua parte activă la aceste ateliere, pentru că ceea ce ne-am propus de mult timp este să încercăm să facem ceva împreună, pentru că, până la urmă, nu avem ce împărți.”

Europa Liberă: Vă este clar, totuși, câtă lume e astăzi peste hotare din Republica Moldova, pentru că statisticile arată una, politicienii când au interes, spun alta, când e vorba unde sunt mai mulți – la Est sau la Vest –, iarăși se speculează în multe cazuri cu cifrele celor aflați fie în Rusia, fie în Occident?

Olga Coptu: „Cifrele nu vor fi absolute privind diaspora noastră în afara țării. Totodată, cifrele sunt mai mult sau mai puțin aceleași la toți cercetătorii. Dacă ne uităm la datele oficiale și neoficiale pe care le publică deseori cercetătorii care se ocupă de domeniu, dar inclusiv Ministerul de Externe, atunci ele sunt, vreau să cred eu, aproape de realitate.”

Europa Liberă: Un milion de moldoveni s-ar afla în afara țării?

Olga Coptu: „Ultima cifră oficială a fost de 805 mii. Deci, da, noi vrem să credem că într-adevăr peste 800 de mii de cetățeni sunt peste hotare. Marea lor majoritate, este adevărat, sunt în Federația Rusă, dar sunt așa-numiții migranți…”

Europa Liberă: Acolo sunt 500 de mii, așa cum anunță și autoritățile ruse, și politicieni din Republica Moldova?

Olga Coptu: „Ceva mai puțin de 500 de mii sunt anunțurile făcute de politicieni și inclusiv autoritățile Federației Ruse, dar aici vorbim de migranți circulari și iarăși trebuie să înțelegem cum îi numărăm. Dacă vorbim de cei din Occident, în anul 2017, noi putem vorbi mai mult sau mai puțin de o stabilizare și o sedimentarizare a diasporei noastre în afară. Majoritatea din ei au acte în regulă, marea majoritate. Mai mult decât atât, o bună parte din cetățenii noștri au căpătat și cetățenia statului în care locuiesc deja. Și să nu uităm de acei cetățeni ai Republicii Moldova care au plecat în afara hotarelor cu pașaportul țării vecine sau țărilor vecine.”

Europa Liberă: Hai să vedem, ce poate și ce vrea diaspora. Dacă e să vorbim din partea autorităților, se pare că văd într-un fel rolul și locul diasporei, iar cei care au migrat, altul și-ar vedea rostul?

Olga Coptu: „Evident, nu poate fi vorba despre o revenire în masă a moldovenilor. Mai ales, dacă vorbim de cei care s-au realizat în afara țării.”

Europa Liberă: Și și-au reîntregit familiile? Foarte mulți deja și-au luat copiii.

Olga Coptu: „Bineînțeles. Da, vorbim de un număr enorm de copii deja născuți în afara țării. Dacă ne uităm chiar și după programul nostru DOR, deci, un program în care circa 100 de copii, dintre care 20 din Republica Moldova și 80 din diasporă, revin acasă și timp de o săptămână, mai bine de o săptămână cunosc tot ce-i mai frumos din Republica Moldova. În primii ani, la programul DOR majoritatea copiilor erau născuți în Republica Moldova. Ori, în 2017, a V-a ediție, deja nu știu dacă mai este cineva din participanții din afara țării născuți în Republica Moldova, toți au fost născuți în afara hotarelor. Deci, sunt cetățeni ai Portugaliei, Spaniei, Franței ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Și acum, cine are mai mare și mai multă nevoie – Republica Moldova de acești cetățeni care-și câștigă bucata de pâine peste hotare sau cei din străinătate se gândesc la Republica Moldova?

Olga Coptu: „Este la fel de mare necesitatea și pentru cei de acasă, și pentru cei din afară. Pentru cei din afară este mai mult o necesitate de a împărtăși din ceea ce au mai bun. Nu de fiecare dată ei se hotărăsc să revină acasă, în schimb, marea lor majoritate sunt dispuși să ajute Republica Moldova. Și acest potențial trebuie valorificat. Deci, noi trebuie să realizăm că în afara țării oamenii sunt culți, oamenii sunt informați și ei într-adevăr sunt suficient de pregătiți și suficient de maturi pentru a se implica în dezvoltarea țării, ori, cei de acasă trebuie să creeze aceste posibilități.”

Europa Liberă: S-a încercat și prin Programul PARE 1+1 să se atragă investițiile, banii pe care i-au câștigat cei din străinătate să-i aducă și să-i investească în Republica Moldova. Foarte mulți dintre ei s-au dezamăgit, alții au constatat că, totuși, li se oferă prea puțin pentru ceea ce pot ei să facă, alții au inițiat afaceri, dar au falimentat și s-au întors în țara de unde reveniseră acasă.

Olga Coptu: „Este adevărat că Programul PARE 1+1 oferă anumite posibilități. Este suficient de atractiv, dar este prea puțin. Este mult mai mare potențialul diasporei de a investi sau de a face ceva acasă cu bani proprii și atunci nu vorbim doar de investiții majore. Dacă ne uităm la țările cu destinație majoră chiar din Occident – Italia, Franța, inclusiv Irlanda -, atunci s-a schimbat și dinamica ocupațională a migranților noștri. Dacă în Italia, acum 10 ani, în special sfera ocupațională era de lucru în casele italienilor, deci asistent la persoane sau curățenie, atunci, în ultimii ani, principala ocupare a moldovenilor este comerțul, sunt serviciile, turismul și altele. Deci, nivelul, inclusiv de remunerare a lor, a crescut.”

Europa Liberă: Dar cei care ar avea sume bune de bani câștigați și ar putea să investească aici, spun că sunt demotivați și-i puțină încurajare ca să vină și să creadă că afacerea lor poate să ajungă să fie una prosperă. Cum îi motivați?

Olga Coptu: „Pentru cadrul investițional în Republica Moldova, unele lucruri s-au făcut, de genul simplificarea actelor pentru a deschide o afacere. Or, migrantul nostru cel mai des nu este oprit atât de birocrația din Republica Moldova, cât de atitudinea oamenilor din sistemul birocratic din Republica Moldova, pentru că ei sunt deprinși în afara țării să se conformeze regulilor. Ceea ce îl împiedică pe dânsul la revenirea în țară sau, cel puțin, îl motivează să plece, este atitudinea funcționarilor în unele cazuri, atunci când se întâmplă cazuri de corupție, cazuri de mită etc. Sau, pur și simplu, faptul că un dosar poate circula săptămâni sau luni.”

Europa Liberă: Și atunci, percepția moldoveanului aflat peste hotare și revenit acasă este că în Moldova nimeni nu-l așteaptă, că legea nu e lege pentru toți, că el pierde încrederea întâlnind aceste piedici și abandonează pentru mulți ani sau pentru totdeauna statul?

Olga Coptu: „Cei care revin și în cazul în care întâlnesc anumite dificultăți și se hotărăsc să plece iarăși, deci, ei pleacă definitiv. O a doua revenire în Republica Moldova se întâmplă foarte rar.”

Europa Liberă: Aveți o statistică, cam câți ar fi plecat?

Olga Coptu: „Ultima statistică pe care datele oficiale o spuneau, în Republica Moldova la revenire erau 41 de mii, dar asta 41 de mii de reveniți pentru anul 2012-2013. După asta nu avem o evaluare a celor care revin. Or, cei care sunt în afara hotarelor, cel mai des au buletinul de identitate și, deci, au reședință acasă. Asta este și problema. Cu alegerile asta este o problemă, cu numărătoarea celor care au revenit…”

Europa Liberă: Am trecut cu privirea peste agenda Zilelor Diasporei care vor avea loc la Chișinău între 18 și 20 august și văd că mai mult vă focusați atenția pe problemele economice. Chiar politicul să fie în afara diasporei? Nu vorbiți despre alegerile parlamentare, care vor avea loc în baza unei noi reforme electorale. Lumea de peste hotare era interesată de alegerile din Republica Moldova, mai ales că, după alegerile prezidențiale, lucrurile un pic s-au împotmolit, dar au existat acele recomandări ale Curții Constituționale. S-a întreprins ceva în favoarea diasporei?

Olga Coptu: „Dacă e să vorbim de agendă, atunci trebuie de menționat că agenda s-a făcut în baza sugestiilor din diasporă. Câteva luni mai devreme, diaspora a fost solicitată, cu propunerile de rigoare s-a construit agenda și ceea ce spuneți Dvs. referitor la alegeri, deci, ca panel nu a fost inclus separat, pentru că diaspora este invitată la un dialog cu diaspora, așa-numit. La Comisia Electorală Centrală, deci, s-au gândit separat și cred că este corect - autoritatea responsabilă de alegeri să se întâlnească cu diaspora. Să nu uităm că există un grup de lucru…”

Europa Liberă: Deși circumscripțiile nu vor fi croite de către CEC?

Olga Coptu: „Nu, dar, în schimb, grupul de lucru de la CEC din care face parte inclusiv un membru al Biroului Relații cu Diaspora și la care au fost transmise toate propunerile din diasporă. Deci, ei sunt cei care ar trebui să fie cu mâna pe puls și să poată da anume explicații competente, deci, în materie. Altceva este că primul panel sau primele sesiuni sunt la Guvern, este Ziua ușilor deschise la Guvern, unde va fi acest dialog și vor fi prezentările de rigoare. Or, diaspora de data asta revine de multe ori cu proiecte sociale și aici avem carențe sau lipsesc anumite norme care ar reglementa cumva deschiderea azilurilor private pentru bătrâni, ceea ce nu avem în Republica Moldova și mulți din afara țării, pe de o parte, ar vrea să investească în asta, pe de altă parte, mulți ar fi de acord să susțină un bătrân la un azil cu condiții europene, să le zicem așa.”

Europa Liberă: Doamna Olga Coptu, dar oricum, chiar dacă mai puțină atenție de această dată se va acorda următoarelor alegeri parlamentare, votul diasporei rămâne a fi unul foarte important, chiar dacă unii încearcă să acrediteze ideea că nu contează cel mai mult votul celor din diasporă, ci votul celor rămași acasă? Dar implicarea diasporei în alegeri e decisivă.

Olga Coptu: „Voturile cântăresc același lucru, fie că ești în Republica Moldova sau în afară, ele se numără ca un vot și cetățeanul Republicii Moldova este același pentru noi și pentru stat și în țară, și în afara țării. Despre crearea condițiilor normale de desfășurare a alegerilor în afara hotarelor, da, vom vorbi și vorbim despre asta nu doar la Zilele Diasporei, dar vorbim despre asta tot anul. Deci, diaspora trebuie să fie informată în timp real, este ceea ce ne propunem și ceea ce facem, altceva este că politicul, până la urmă, la ziua de azi nu este echivoc în a spune cum va vota diaspora. Or, asta ar aduce mai multă confuzie. Și atunci, invitația CEC-ului și deschiderea CEC-ului de a petrece acest dialog cred că ar clarifica mai multe lucruri, inclusiv ar explica diasporei care sunt oportunitățile lor și unde se pot implica acum, în perioada preelectorală, dacă o putem numi așa.”

Europa Liberă: Olga Coptu ani buni, ani mulți la rând a făcut parte din această armată a celor care și-au câștigat bucata de pâine peste hotare. Cum se văd lucrurile și de unde se văd mai clar, de acolo din Italia unde ați fost, să zicem, sau de aici, de la Chișinău, fiind în fruntea acestui Birou pentru Relații cu Diaspora?

Olga Coptu: „Trebuie să recunosc că de la Chișinău lucrurile par altfel, pentru că noi suntem funcționari publici, de asta și explicăm diasporei ce este Biroul Relații cu Diaspora, pentru că, începând cu alegerile din anul trecut și pe parcursul acestui an am văzut că deseori cei din afară au pe alocuri așteptări prea mari. Ei gândeau că biroul poate rezolva absolut toate problemele, pe alocuri nu cunoșteau, pur și simplu, mandatul nostru. Și atunci am încercat să explicăm cine suntem, ce facem și, nu în ultimul rând, ce putem face împreună. Vrem să ajutăm diaspora, dar cel mai des eronat se interpretează că biroul trebuie să reprezinte, într-un fel sau altul, inclusiv în instanța de judecată contra Guvernului diaspora, ceea ce nu ar fi chiar corect. Ceea ce vrem să le spunem celor din afară e că noi putem face front comun pe lucruri concrete și proiecte concrete, iar de facto suntem o direcție în cadrul Cancelariei de Stat și, respectiv, putem asigura această punte de legătură între autoritățile din Republica Moldova și diasporă.”

Europa Liberă: Știți că sunt și nemulțumiți, pentru că unii cred că biroul se identifică cu partidul? Partidul Democrat are sub aripa sa acest birou, această instituție guvernamentală.

Olga Coptu: „La aceste, mă rog, învinuiri tot ce pot spune e că în activitate, iată, avem un an de când sunt în fruntea biroului, pot spune foarte sincer că biroul n-a fost implicat politic în niciun fel, nu a făcut agitație politică. Mai mult decât atât, în toată campania informațională din cadrul alegerilor și după, am lucrat cu diaspora, cu toți laolaltă, indiferent, nu i-am întrebat niciodată ce partid ar susține sau din ce tabără fac parte. Tot ce ne interesează sunt proiectele pe care le-am putut realiza împreună și, în special, asociațiile noi, care aveau nevoie de susținere. Deci, din partea Guvernului au fost transmise bunuri în diasporă pe un singur criteriu – susținerea asociațiilor începătoare, susținerea în organizarea diferitelor evenimente etc.”

Europa Liberă: Apropo, câte asociații sunt astăzi peste hotare?

Olga Coptu: „Noi de obicei vehiculăm și lucrăm cu circa 250 de asociații, dar ceea ce contează este nu forma de organizare, pentru că sunt foarte multe grupuri de inițiativă, sunt persoane fizice care pot veni cu un proiect foarte frumos. Este suficient să faci parte din diaspora, să ai o problemă sau o propunere și atunci vii la Biroul Relații cu Diaspora și încercăm să lucrăm împreună, dacă este posibil.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG