Linkuri accesibilitate

Olesea Perean: „Promovarea drepturilor omului presupune mai multă inițiativă și voință politică decât bani”


În avanpremiera Galei premiilor anuale oferite de reprezentanța ONU în Moldova pentru realizări remarcabile în domeniul drepturilor omului.

Diseară, la Chișinău, cu ocazia Zilei Internaționale a Drepturilor Omului, Organizația Națiunilor Unite în Moldova va premia cele mai valoroase, inovatoare, eficiente și participative iniţiative şi acţiuni de apărare şi promovare a drepturilor omului. Prilej pentru a discuta despre rezultatele pe care le poate produce activismul în societate și despre reușitele care pot fi sau ar trebui preluate și menținute de autorități, ca bune practici în domeniul protecției drepturilor omului. Interlocutoarea noastră din această dimineață este Olesea Perean, directoare de programe la Oficiul ONU pentru Drepturile Omului de la Chişinău.

Europa Liberă: Așadar, Organizația Națiunilor Unite în Moldova va premia diseară cele mai valoroase și eficiente acțiuni de apărare și promovare a drepturilor omului în Republica Moldova. Întâi de toate, doamnă Perean, vreau să vă întreb: cine sunt cei care se pot învrednici de apreciere? E vorba doar de activiști din societatea civilă sau pot fi remarcate și inițiative ale autorităților?

Olesea Perean: „Este vorba despre două categorii de premii. O categorie este pentru persoane individuale pentru activism în domeniul drepturilor omului și cea de-a doua e pentru instituții, adică, entități juridice. Ambele categorii de persoane pot să obțină premiul și premiul a avut în istoria sa cazuri când reprezentanți ai autorităților, nu autorități ca atare, dar reprezentanți remarcabili ai autorităților au primit acest premiu.”

Olesea Perean
Olesea Perean

Europa Liberă: Bănuiesc că se presupune că autoritățile trebuie încurajate pentru reușitele lor, dar că sunt obligate să o facă cumva?

Olesea Perean: „Exact, exact. Abordarea bazată pe drepturile omului presupune, în primul rând, că există omul care este titularul de drepturi, iar autoritățile statului sunt titulare de obligații și atunci desigur că individual reprezentanți ai autorităților care s-au remarcat prin promovarea drepturilor omului ar putea fi premiați, iar autoritățile ca atare nu este nimic remarcabil în faptul că cineva își execută obligațiile.”

Europa Liberă: Numele premianților vor fi cunoscute abia diseară. Totuși, vreau să vă întreb: ce fel de acțiuni au intrat în atenția Organizației Națiunilor Unite în Moldova?

Olesea Perean: „Concursul este reglementat de un regulament, care stabilește în mod clar care sunt criteriile de selectare a candidaților. În primul rând, trebuie să fie activități remarcabile în domeniul drepturilor omului în timpul anului 2017, care au fost implementate în timpul anului 2017 sau în general înainte de 2017; trebuie să fie activități care au impact asupra drepturilor omului, care au adus o inovație sau creativitate, care demonstrează dedicare și angajament pentru drepturile omului ale acelui care primește premiul, curaj în abordarea temelor sau problemelor speciale, dificile în domeniul drepturilor omului, să fi fost activități vizibile, care poartă o încărcătură de importanță și persoana trebuie să dea dovadă de profesionalism și respectarea celor mai înalte standarde etice. Cam astea sunt criteriile de selectare a candidaților.”

Premiile anului 2016
Premiile anului 2016

Europa Liberă: Dacă v-aș ruga să vă uitați cu un ochi totalizator cumva pe perioada anului 2017, este posibil de remarcat anumite inițiative sau segmente ce țin de respectarea drepturilor omului, care au evoluat spre bine?

Olesea Perean: „2017 în general a fost un an destul de încărcat pentru comunitatea preocupată de drepturile omului în Moldova, pentru că, mai ales în ceea ce ține de Organizația Națiunilor Unite, pentru că Moldova a fost revizuită de cinci din cele opt comitete ONU pentru drepturile omului. Și desigur că noi am avut de lucru foarte mult. Evoluții în domeniul asigurării drepturilor omului desigur că sunt și comitetele Organizației Națiunilor Unite apreciază de regulă succesele statului în implementarea drepturilor omului, dar știți cum e cu drepturile omului, poți să înregistrezi succese și la un moment dat să se întâmple ceva care practic anulează toate succesele anterioare și se pune accent mult mai mult pe violările drepturilor omului, care au loc și la care de fapt se atrage atenția foarte mult. În funcție de domenii se poate de evaluat dacă există sau nu există succese, dar cert este că mai este de lucru.”

Europa Liberă: Dacă ar fi să ne uităm pe promovarea drepturilor omului persoanelor cu dizabilități, a incluziunii, a nediscriminării sau a egalității de gen, de exemplu, ce ați putea remarca?

Olesea Perean: „În domeniul drepturilor persoanelor cu dizabilități, spre exemplu, sigur că se înregistrează o schimbare a atitudinii societății față de persoanele cu dizabilități în sensul că se înlătură stigma, persoanele cu dizabilități sunt mai acceptate în societate, dar în același timp majoritatea persoanelor cu dizabilități spun că ele întâlnesc în continuare bariere când vine vorba despre integrarea socială. Sărăcia și asigurarea siguranței acestor persoane este un fenomen omniprezent; practic, toate persoanele cu dizabilități spun că este greu să supraviețuiești în Moldova. Din punct de vedere economic și social, iarăși dreptul la sănătate al acestor persoane ca și în cazul multor altora este violat. Deci, cam asta este. Pe de altă parte, avem un cadru legal destul de bun, avem lege cu privire la incluziunea persoanelor cu dizabilități. Lucrul se face, evoluții sunt, dar mai este mult de lucrat.”

Europa Liberă: Bănuiesc că este dificilă sarcina de a măsura rezultatele uneori, dar să ne spuneți Dvs., când este evident că efortul unor activiști nu a fost în zadar?

Olesea Perean: „Este evident și se arată faptul că persoanele au lucrat nu în zadar în momentul în care primesc Premiul ONU pentru drepturile omului, dar acesta nu este unicul indicator. Eu prefer să măsor succesul prin schimbări în viața oamenilor, pentru că drepturile omului sunt despre oameni. Și atunci, dacă activitatea unui activist în domeniul drepturilor omului nu-i profesionistă, dar a adus schimbare în viața măcar a unui om, atunci eu aș spune că activitatea lui este de succes.”

Europa Liberă: Totuși, acolo unde sunt reușite inițiativele în apărarea drepturilor omului, pot fi singulare. În acest caz se pot obține schimbări de atitudine, poate buturuga mică să răstoarne carul mare?

Olesea Perean: „Nu întotdeauna, foarte rar, dar se întâmplă. Noi, totuși, atunci când evaluăm realizările în domeniul drepturilor omului, vrem să vedem realizări remarcabile și remarcabilitatea înseamnă că activitățile respective au avut impact asupra unui număr mare de persoane. Fiecare dintre noi, cei din domeniul drepturilor omului, în fiecare zi lucrăm pentru ca să schimbăm viața măcar a unui om, dar asta nu înseamnă că oricine care lucrează în domeniul drepturilor omului va avea sau a avut o activitate remarcabilă, care merită a fi premiată.”

Europa Liberă: Gala Premiilor ONU în domeniul drepturilor omului nu este la prima ediție. Vreau să vă întreb, dacă acțiuni pe care le-ați premiat în ceilalți ani s-au developat și poate au fost preluate în mai multe localități de aceleași autorități, ca bune practici?

Olesea Perean: „Ca să fiu sinceră, nu sunt la curent despre astfel de evoluții. Totuși, rolul Galei Premiilor ONU și a decernării acestor premii este în a ridica gradul de conștientizare a populației referitor la importanța drepturilor omului și de a celebra acele persoane care de foarte multe ori în activitatea lor profesională au impresia că luptă cu morile de vânt. Pentru că lucrul în domeniul drepturilor omului este anume așa și de foarte multe ori ești supus riscului de a renunța. Și atunci, persoanele care nu renunță trebuie de stimulat și de încurajat ca să lucreze mai departe.”

Europa Liberă: La acest punct voiam să ajung. În momentul în care, de exemplu, inițiative ale organizațiilor societății civile, de incluziune, de reîntoarcere în familie a copiilor din internate se întâmplă datorită lor, datorită finanțării pe care o obțin. În localitate acestea sunt preluate de autorități, pot fi întreținute și continuate?

Olesea Perean: „De fapt, dacă e să vorbim despre autorități și despre bune practici, Dvs. aveți dreptate, pentru că în momentul în care este arătat că o persoană individuală a putut schimba ceva, prin inițiativă proprie, fără foarte multe resurse, a contribuit, spre exemplu, la dezinstituționalizarea persoanelor din internate, este și un semnal pentru stat și pentru autorități chiar și la nivel local că, da, se poate. Și acesta este un argument suplimentar pentru noi toți în a crede și a înțelege că într-adevăr se poate și bunele practici, care sunt câteodată create de indivizi, pot fi preluate, inclusiv de autorități.”

Europa Liberă: Chiar în condițiile unor bugete austere pe care le remarcă majoritatea?

Olesea Perean: „Chiar în condițiile unor bugete austere, pentru că de multe ori promovarea drepturilor omului presupune mai multă inițiativă și voință politică decât bani.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG