Europa Liberă: Ce părere aveți dumneavoastră despre evoluția istorică pe care o parcurge Republica Moldova ca și stat suveran, independent?
Octavian Țîcu: „Dintr-un anumit punct de vedere, era o evoluție previzibilă, pentru că Republica Moldova este un construct sovietic care, în mare parte, a fost predestinat să aibă o asemenea soartă. Pentru că amestecul de populație, trasarea frontierelor, cultivarea elitelor, moștenirea lingvistică, repertoriul lingvistic, toate au predispus Republica Moldova spre o sucombare spre spațiul euro-asiatic.”
Europa Liberă: Dumneavoastră vă amintiți anul 1991 sau erați prea tânăr?
Octavian Țîcu: „Aveam 19 ani, deja aveam o anumită cultură istorică și politică, pentru că eram student la Facultatea de Istorie. Ba chiar 21 de ani, în ’89 am intrat. Deci, era o memorie care îmi permite să reactualizez, să analizez și să îmi dau seama de lucrurile care s-au întâmplat și de faptul că ce s-a gândit și s-a pus atunci a fost distorsionat în câteva rânduri. Și am scris despre faptul s-a încercat deturnarea statalității de câteva ori, consecutiv, deturnarea de pe acești butuci ai statalității care au fost așezați în 1991.”
S-a încercat deturnarea statalității de câteva ori...
Europa Liberă: Cine a încercat să deturneze această statalitate?
Octavian Țîcu: „Pe de o parte, avem și noi o responsabilitate, pentru că mobilizarea etno-lingvistică și culturală din anii 1989-1991 i-a radicalizat, în mare parte, pe cei care au condus Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Pentru că limba, tricolorul și alte atribute ale identității noastre românești au speriat tocmai oamenii care până atunci existau într-un confort firesc, asigurat de supremația limbii ruse și a Uniunii Sovietice asupra puterii.
Lucrurile s-au inversat, pentru că acesta a fost unicul atribut pe care elitele noastre intelectuale și politice au știut să se așeze. Dar, firesc că, după asta, acest echilibru a fost rupt, războiul din Transnistria a schimbat definitiv situația în Republica Moldova. Fracturarea teritorială și-a pus amprenta și asupra mentalității clasei politice, în primul rând, prin faptul ca a sucombat influenței ruse, iar, în al doilea rând, pentru că toți cei care s-au aflat la putere după războiul din Transnistria, în mod special, au înțeles că în Republica Moldova nu există cheile soluției acestei probleme.”
Europa Liberă: Au avut capacități guvernanții de la Chișinău să depășească problema separatismului?
Ce a stat în puterile Chișinăului, și asta a fost de-a lungul timpului, a fost capacitatea de a se așeza pe vânturile timpului...
Octavian Țîcu: „Nu. Este o problemă care nu stă în puterile Chișinăului. Ce stă în puterile Chișinăului și ce a stat în puterile Chișinăului, și asta a fost de-a lungul timpului, a fost capacitatea de a se așeza pe vânturile timpului și pe ferestrele de oportunitate care se deschid atunci când au loc schimbările acestor plăci tectonice.
Noi ne aflăm la limita acestei confruntări: între civilizația europeană și cea rusă, care, în anul 1989-1991 a permis o anumită mobilizare în jurul unor valori românești și europene, care ne-au permis această identitate.”
Europa Liberă: Dar această situație geopolitică și chiar geografică ar fi putut fi folosită și în alte scopuri. Mulți au zis că dacă Moldova s-ar fi transformat într-o punte de legătură între Est și Vest, ar fi avut mai multe avantaje.
Octavian Țîcu: „Imposibil. Imposibil, pentru că nivelul de confruntare între Uniunea Europeană, Statele Unite, pe de o parte, și Rusia este destul de înalt. Rusia și-a făcut non-negociabile drepturile asupra spațiului post-sovietic pe care l-a văzut ca pe o parte a lumii ruse și asupra căruia a exercitat influență și presiuni și diferite instrumente, pentru că sunt multe: și economice, și culturale, și informaționale, și diplomatice, nemaivorbind de cele militare, care permit contra-bascularea oricăror încercări.
Uitați-vă doar la un simplu exemplu: noi în 2009-2010 am avut cea mai înaltă încredere a cetățenilor în proiectul european și integrare și s-a reușit deturnarea acestui lucru tocmai din cauză că în interiorul societății există slăbiciuni ale clasei politice, există capacități de a influența deciziile în interior și sunt foarte multe posibilități.”
Europa Liberă: Dumneavoastră, ca istoric, ați înțeles asupra cărui interes național guvernanții au insistat pe parcursul acestor 26 de ani?
Republica Moldova nu a avut un interes ca stat...
Octavian Țîcu: „De fapt, nu a existat. Ce a existat a fost dorința unor anumite partide și a unor lideri politici de a ajunge la putere și de a folosi aceste instrumente ale puterii în propriile interese. Republica Moldova nu a avut un interes ca stat. Acest interes al statului ar fi fost democratizarea, implementarea unui stat de drept și un parcurs cât mai rapid spre Uniunea Europeană și NATO.”
Europa Liberă: Dar cine se mai preocupă astăzi de acest interes național?
Octavian Țîcu: „Nu există. Partidele politice sunt actualmente în retorica partidelor de opoziție. Probabil există o anumită predispoziție, pentru că este o necesitate stringentă de a reabilita ceea ce noi numim traseul de integrare europeană și partidele de opoziție fac din asta o carte de joc.
Dar, cu regret, un plan complet, așa să zicem, al dezvoltării Republicii Moldova ca stat a existat probabil la mijlocul anilor 2000 în mintea Partidului Comuniștilor, la Voronin, care, dintr-un anumit punct de vedere, a așezat Republica Moldova doctrinar și politic într-un anumit câmp în care puteai vorbi de lucruri previzibile.”
Europa Liberă: Parcursul european, pe care insistă guvernarea că merge astăzi Republica Moldova, poate fi deturnat?
Octavian Țîcu: „Lucrurile depind foarte mult de nivelul general de confruntare între Statele Unite, în mod special, și Rusia la ora actuală.”
Europa Liberă: Dar de politicienii din Republica Moldova nu depinde?
Octavian Țîcu: „De politicienii din Republica Moldova mai puțin.”
Europa Liberă: Chiar dacă unii promovează vectorul pro-Estic și alții pe cel pro-Vestic?
Plahotniuc și Dodon au înțeles că jucând în interesul marilor puteri, unul spre Est și altul spre Vest, pot să-și prelungească aflarea la putere..
Octavian Țîcu: „Există în interiorul situației care permite menținerea acestui status-quo o perioadă îndelungată. Lucru pe care l-au înțeles și Plahotniuc, și Dodon și care au înțeles că jucând în interesul marilor puteri, unul spre Est și altul spre Vest, pot să-și prelungească aflarea la putere, utilizând niște strategii de manipulare care sunt, în general, cunoscute.”
Europa Liberă: Dar acest joc trebuie să aibă și o finalitate.
Octavian Țîcu: „Finalitatea poate fi debarcarea acestor oameni. Dar, așa cum noi vedem, în Republica Moldova nu a existat niciodată o fracturare totală care ar fi dus la o încarcerare sau la o penalizare a liderilor care se revendică de la un pol politic sau de la altul. Cu alte cuvinte, partidele și oamenii se revarsă dintr-o structură politică în alta și revin în alte formule pentru a se menține la putere.
De aceea cu ușurință l-am văzut pe Filat trecând de la sfârșitul anilor 1990 prin toată perioada 2000 și ajungând în 2010 în fruntea Republicii Moldova...
De aceea cu ușurință l-am văzut pe Filat trecând de la sfârșitul anilor 1990 prin toată perioada 2000 și ajungând în 2010 în fruntea Republicii Moldova, a lui Dodon la fel - de la Partidul Comuniștilor spre socialiști, a lui Plahotniuc și a altor lideri – de la comuniști spre pro-europeni. Adică vedem o fluiditate și o capacitate de a se adapta. Este o mentalitate, apropo, pe care nu o datorăm numai perioadei sovietice, este una care ne-a caracterizat ca mental colectiv din cele mai vechi timpuri.”
Europa Liberă: Problema identitară și soluția acestei probleme cum o vedeți în calitate de istoric?
Octavian Țîcu: „Aici sunt mai multe aspecte ale problemei identitare. Dacă ne referim la cea etnică, este una fundamentală, legată de raportarea român-moldovean, care este, din punctul meu de vedere, cea mai de succes strategie – dezbină și stăpânește – a Federației Ruse. Este un construct care a dat fructe, a dat roade și care, la ora actuală, este unul care face nefuncțională Republica Moldova.
Raportarea român-moldovean este cea mai de succes strategie – dezbină și stăpânește – a Federației Ruse...
Aduc acest argument din considerentul că, potrivit recensământului, această categorie reprezintă 80 la sută dintr-un teritoriu pe care îl are sub control. Deci, în oricare stat funcțional, asta este un stat unitar. Deci, 80 la sută din populație vorbitoare de o singură limbă este cea care impune celorlalți repertoriu politic, social, cultural și așa mai departe. La noi nu putem, pentru că suntem dezbinați și această rivalitate, în mare parte, reflectă și orientările de politică externă și orientările pentru partidele pro-Est sau pro-Vest. Pentru că moldoveniștii, de fapt, preferă Partidul Socialiștilor, Partidul Comuniștilor și orientarea spre Uniunea Eurasiatică. Iar vorbitori de română – pentru că eu nu cred că este corect să-i împărțim în români și moldoveni, ar trebui să fie un criteriu lingvistic – deci vorbitorii de limbă română sunt, în esență, cei care constituie o categorie pro-europeană, foarte bine ancorată în conștiința politică anterioară și care înțeleg profund situația din Republica Moldova.
Există un aspect identitar legat, pe de altă parte, de profilul geopolitic al țării care, de asemenea, este unul problematic.”
Europa Liberă: Și cine va avea mai mare influență asupra viitorului Republicii Moldova: Federația Rusă sau Occidentul?
Octavian Țîcu: „Din lucrurile care se întâmplă, eu nu cred că Federația Rusă are șansa de a învinge acest bloc masiv politic. Doar gândiți-vă: cantitativ, Uniunea Europeană, împreună cu Statele Unite, și țările aliate au în jur de un miliard de populație, venit intern brut cvasi-covârșitor.”
Europa Liberă: În brațele cui va ajunge Republica Moldova în următorii 10 sau 20 de ani: în brațele Estului sau ale Vestului?
Există un aspect identitar legat de profilul geopolitic al țării care, de asemenea, este unul problematic...
Octavian Țîcu: „Eu cred că în brațele Vestului, pentru că ce poate Rusia face și a făcut-o este acest război hibrid de destabilizare a Republicii Moldova. Cu regret, cetățenii ei nu înțeleg asta, iar, pe de altă parte, în interior sunt oameni politici care fac jocurile Moscovei. Și lucrul acesta va îngreuna un proces ireversibil.
Pentru că, așa cum, imaginați-vă, în anul 1989, Uniunea Sovietică era la Berlin cu patru divizii și spațiul est-european era dominat total de această supra-putere care acum își apără cu greu frontierele în Ucraina și încearcă să proiecteze o anumită strategie de expansiune. Dar acestea sunt, mai degrabă, niște frisoane ale unei puteri care este în căutarea unei identități, pentru că nici Rusia nu este definită. Rusia ar trebui să se întrebe unde vrea să ajungă și ce vrea să devină într-o lume tot mai schimbată și în care nu există alternativă acestui model democratic occidental.”
Europa Liberă: Ce-i doriți Moldovei la această a 26-a aniversare de la proclamarea independenței?
Octavian Țîcu: „Ceea ce îmi doresc și mie: să aibă libertatea și capacitatea de a-și alege acea cale care i-a definit până la ora actuală identitatea, care este, incontestabil, una europeană și românească. Și aș dori cetățenilor acestei țări să apuce să trăiască într-o țară în care lucrurile sunt așezate cum trebuie, în care există pensii, există salarii, există asigurare socială și există o încredere în faptul că viitorul are o anumită formă, are o anumită speranță, în care copiii pot să se regăsească firesc.”
