Linkuri accesibilitate

Mihai Gribincea: „O lucrare care și-a propus să adune aproape toate sursele cartografice cunoscute despre Basarabia”


Cinci secole de cartografie privind Basarabia.

Realizat în două versiuni, română şi engleză, cu sprijinul Institutului Cultural Român „M. Eminescu” la Chişinău, atlasul „Descriptio Bessarabiae” valorifică un număr de 120 de hărți, piese rare aflate în patrimoniul Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi din București, unul dintre puținele muzee de gen din lume. Istoricul Mihai Gribincea, ambasadorul Republicii Moldova la București, spune că acest album prezintă cinci secole de cartografie privind Basarabia.

Mihai Gribincea în studioul Europei Libere
Mihai Gribincea în studioul Europei Libere

Mihai Gribincea: „Este o lucrare care și-a propus să adune aproape toate sursele cartografice cunoscute despre Basarabia într-un singur volum. Și în acest volum au fost incluse peste 120 de hărți vechi și unele vedute cu cetăți, planuri ale bătăliilor de luptă. De exemplu, dacă vorbim despre aceste planuri, este planul de luptă a bătăliei de la Stănilești de la 1711, care în secolul XVIII a fost publicat în câteva ediții, acest plan, și se studia în academiile militare germane datorită faptului că încercuirea trupelor ruse la Prut a fost un exercițiu militar de excepție, care a condus la pierderea bătăliei de către Petru I.”



Europa Liberă: Ați venit la Chișinău și ați lansat această descriere a Basarabiei împreună cu fostul premier Adrian Năstase. Foarte multă lume s-a întrebat de ce Adrian Năstase, fost politician în România, cel care are o biografie așa cum o are, a ajuns că fie co-autor de carte?

Mihai Gribincea: „Dl prim-ministru Năstase este autor al foarte multor volume. Acest volum este al treilea volum cartografic dintr-o serie de volume. Au apărut deja Hărțile Mării Negre. Un volum Hărțile Dunării, acest volum, Hărțile Basarabiei, iar până la sfârșitul anului sau la începutul anului viitor sper să avem un volum cu Hărțile Transilvaniei.

Dar de ce anume dl Adrian Năstase? E foarte simplu: a fost unul dintre posesorii celei mai mari colecții de hărți poate și din Europa, dar în mod sigur a celei mai mari colecții de hărți din spațiul românesc. În 2002 toată colecția sa de hărți a dăruit-o statului român, și așa a apărut un Muzeu al hărților vechi și al cărții vechi la București. Acum acest muzeu cred că este o carte de vizită foarte bună pentru București. Și evident nu puteam face un volum cu hărțile Basarabiei fără a-l implica pe dl Năstase. Domnia sa are un studiu introductiv despre miza geopolitică în ceea ce privește Basarabia.”

Europa Liberă: Și punctul Dvs. de vedere asupra acestei mize politice în ceea ce privește Basarabia, care este?

Mihai Gribincea:
„Eu am scris un studiu introductiv despre cum au evoluat frontierele Basarabiei pe parcursul a cinci secole.

Foarte multă lume, atunci când se vorbește despre Basarabia subînțelege teritoriul dintre Prut și Nistru. Or, pentru aproape patru secole, dacă nu mai mult, prin termenul Basarabia se subînțelegea doar partea de teritoriu, cum spunea Dimitrie Cantemir, mai jos de valul lui Traian, sau extremitatea sudică a interfluviilor Prut și Nistru.

Deci, în studiul introductiv am încercat să arăt cum au evoluat aceste frontiere. Pentru că ele au fost foarte fluctuante. Pentru mult timp, de exemplu, frontiera Basarabiei începea pe Dunăre și urca pe Nistru până mai sus de Bender. Însă de exemplu după 1621, când turcii ocupă Reniul, frontiera se mută de pe brațul Dunării pe Prut, mai la nord de satul Troian.

În ceea ce privește hotarul de est, iarăși, a fost foarte fluctuant, foarte puțină lume cunoaște că aproape trei secole la est hotarul Basarabiei se extindea până la Ingulețul Mic, cuprinzând inclusiv o mare parte a regiunii Odesa de astăzi. Și în diferite perioade această administrare a acestui teritoriu, pentru că era și sudul Basarabiei sau o parte a Basarabiei ocupată de tătari – Bugeacul, și așa-numitul Edisan, sau acea parte din stânga Nistrului ocupata de tătari era administrată de, în termenii de azi, guvernatorul Basarabiei. El în limba tătărească se numea Serkiserul Basarabiei.

Și, apropo, pe hartă în acest volum să văd foarte bine aceste fluctuații ale frontierei. Chiar pe coperta acestui volum este o hartă de la 1737 și frontiera se duce până la Ingulețul Mic.”

Europa Liberă: Schimbarea hotarului a acutizat problema identitară?

Mihai Gribincea:
„Cred că în general e dificil să vorbim pentru secolele respective de probleme identitare, pentru că atunci de exemplu pentru populație era mai importantă religia decât apartenența etnică. De aceea și în perioada respectivă erau forțe în Țările Românești, inclusiv Dimitrie Cantemir, care vedeau în Rusia, ca stat ortodox, un posibil apărător al principatelor românești.

E altceva că atunci când au venit în contact nemijlocit cu Rusia, au înțeles că regimul turc era cu mult mai permisiv în multe privințe decât regimul rus. Evident că putem găsi foarte multe date despre ce făceau turcii sau tătarii pe teritoriul Basarabiei sau în Principatele Române, dar în același timp, avem cazuri foarte multe de comportament inuman din partea autorităților țariste, cu înjugarea țăranilor la car pentru a aduce proviziile rusești și așa mai departe.

Deci, în mare parte, pentru perioada de până la 1812 problema identitară aproape că nu exista. Evident că populația știa cine sunt din punctul de vedere al apartenenței etnice. Dar în mare parte componenta religioasă era mai importantă.”

Mihai Gribincea
Mihai Gribincea


Europa Liberă: În termeni geopolitici s-a spus și se mai spune că Moldova este în calea tuturor relelor...

Mihai Gribincea:
„Și a fost în calea tuturor relelor. Cred că și în prezent mai este. E destul de exemplu să spunem că între 1711-1940 trupele ruse au ocupat de nouă ori Țările Române. Și majoritatea bătăliilor pe care le-a avut Rusia cu Turcia s-au dat pe teritoriul Țărilor Românești. Deci, din acest punct de vedere da, cum spunea cronicarul Costin, Moldova s-a aflat în calea tuturor relelor.”

Europa Liberă: Harta pe care i-a dăruit-o președintele Putin lui Igor Dodon se regăsește în acest volum?

Mihai Gribincea:
„Da, este aici, în volum, este și această hartă de la 1790.”

Europa Liberă: Cum trebuie de înțeles acest gest pe care l-a făcut liderul de la Kremlin, atunci când i-a dăruit această hartă lui Igor Dodon?

Mihai Gribincea:
„Editarea hărților tot timpul, pe lângă aspectul științific, a avut o latură politică. De exemplu hărțile care apar, inclusiv volumele de hărți care apar și în Ungaria prezintă tot timpul Transilvania ca un teritoriu istoric ungar și așa mai departe.”

Europa Liberă: Politic cum se citește acest gest?

Mihai Gribincea:
„Politic cred că ar trebui să-l întrebăm pe dl Putin. Nu cred că e atât de interesant ceea ce cred eu. E în mod sigur o hartă care prezintă Moldova, apropo în titlu după cum vedeți este „Moldova și Basarabia”.”

„Descriptio Bessarabiae”
„Descriptio Bessarabiae”



Europa Liberă: Da, harta Moldovei și Basarabiei de la sfârșitul secolului XVIII.

Mihai Gribincea:
„Da, a fost gravat de Bartolomeo Borghi la 1789, dar publicată la 1790. Este o hartă foarte interesantă pentru că încearcă să prezinte Moldova și Basarabia pe ținuturi. Nu e o hartă deosebită. Apropo, eu o am în colecția mea personală, un exemplar al acestei hărți. Pentru că atunci hărțile tot se publicau în câteva mii sau sute de exemplare. Și un original al acestei hărți îl am și eu în colecția personală.”

XS
SM
MD
LG