Scriitoarea Lilia Calancea a studiat limbi străine, relații internaționale, și traducerea specializată în relații internaționale la Chișinău, Nisa și Bruxelles. A devenit cunoscută publicului din Republica Moldova prin articolele de blog scrise sub pseudonimul Soacra mică, obținând premiul Bloggerul anului la concursul Blogovăț 2009. Ulterior a început să scrie romane, iar zilele acestea a revenit la Chișinău, de la Bruxelles, unde e stabilită de 15 ani, pentru a se întâlni cu cititorii.
Europa Liberă: Cine îmbunătățește calitatea vieții: cetățeanul care o dată la patru ani e chemat să-și voteze guvernanții sau politicienii care își asumă destinul acestei bucăți de pământ? Dacă și-l asumă…
Lilia Calancea: „Asta e problema. Mie îmi pare că nu și-l asumă. Și în asta constă tragedia noastră că cei care nu și-l asumă și fac lucruri pe care nu ar fi trebuit să le facă, adică aducând prejudicii poporului, ei ar trebui să răspundă mereu în fața legii, dar eu mă tem că la noi lucrurile se degradează tocmai pentru că nu există puterea cea care i-ar putea pedepsi și de care fiecare om civilizat s-ar feri, adică ar ști că, dacă face o ilegalitate, este pedepsit cu o amendă foarte mare sau chiar cu pușcărie. Dar la noi nu există frica asta; la noi, cel care are mijloace, nu neapărat financiare trebuie să fie, însă are relații, poate ieși basma curată. E un soi de degradare; ea aduce prejudicii foarte mari celorlalți cetățeni care respectă legea, care trăiesc din salariul muncit cinstit. Asta este problema noastră. Oamenii care nu sunt pedepsiți, ei sunt ca un fel de cancer într-un corp.”
Europa Liberă: Dar mentalitatea cetățenilor Republicii Moldova cum o definești?
Lilia Calancea: „Probabil, undeva noi suntem romantici. Și asta nu e rău, de fapt, dar, pe de altă parte, nu suntem conectați la realitate și atunci când ești prea departe de realitate, ești manipulabil, mai ales, când omul nu are niște studii, nu are educația necesară, nu citește, e foarte ușor de manipulat. Și de fapt, prin lucrul acesta la putere ajung oamenii cu intenții mai puțin nobile, dar cu niște strategii foarte bine puse la punct, care se folosesc de oamenii cu puțină cultură și cu puține studii. Deci, cei care ajung la guvernare, ei profită de un soi de inocență care te face să pierzi foarte multe și pentru care plătești foarte scump.”
Europa Liberă: Populația e cea care blamează faptul că statul a ajuns să fie unul corupt, că instituțiile statului sunt corupte, că la putere au ajuns persoane corupte, dar mulți dintre ei sunt parte la acest fenomen, pentru că fie își vând votul, fie că atunci când au să-și rezolve o problemă, merg și pun în plic sau în buzunarul celui de care au nevoie să le rezolve problema mai ușor, și nu neapărat pe cale legală. Câtă responsabilitate manifestă omul care e parte din acest proces care se numește corupție în Moldova?
Lilia Calancea: „Corupția are loc sau trăiește atâta timp cât legea nu lucrează, pentru că, uitați-vă, dacă, să zicem, se îmbolnăvește o rudă și o duci la spital și dacă omul știe că ruda îi va fi luată în responsabilitatea omului care trebuie să aibă grijă - medic, de exemplu, atunci nu cred că el s-ar fi gândit: „Hai să-i dau un plic”, dar, vedeți, lucrurile astea au loc în momentele în care suntem cei mai fragili, când e vorba de sănătate.”
Europa Liberă: Vulnerabili?
Lilia Calancea: „Vulnerabili, exact, când e vorba de sănătate.”
Europa Liberă: Dar mită se dă nu doar doctorului?
Lilia Calancea: „Da, e adevărat.”
Europa Liberă: Se dă și polițistului, și vameșului, și procurorului, și judecătorului, și politicianului…
Lilia Calancea: „E adevărat. Acesta e un defect poate de mentalitate, nu știu, dar pentru că nu funcționează legea, în viziunea mea…”
Europa Liberă: Păi, îi întreb pe tineri: „Ați plăti o notă, ați plăti o diplomă?” Răspunsul lor este „da!”. Îi întreb pe părinți: „Ați vrea ca odrasla dvs. să aibă studii superioare obligatoriu?” Și ei categoric zic că ar da cât n-ar face, numai s-o vadă cu o diplomă în buzunar.
Nu are niciun sens diploma ceea cumpărată. Un om matur la minte nu ar accepta așa lucruri.
Lilia Calancea: „Vedeți că lucrurile astea le-ar accepta un om care nu gândește bine, care nu este matur. Nu are niciun sens diploma ceea cumpărată. Un om matur la minte nu ar accepta așa lucruri. Nu înțeleg de unde râvna asta de a cumpăra o diplomă. Chiar e stranie. Îmi pare că doar pe noi ne caracterizează râvna asta de a cumpăra un grad, o diplomă.”
Europa Liberă: Trecem pe o altă dimensiune. O persoană compromisă a vrut să ajungă primar. A ajuns în fruntea localității. Lumea știe foarte bine că este complice, inclusiv la furtul miliardului, dar îi dă votul și tot acel cetățean care votează zice că „a furat el, îmi dă și mie”.
Lilia Calancea: „Și mai este, probabil, aici încă o nuanță de șantaj. „Dacă nu mă votezi și nu ajung primar, ai să ai mari probleme în gospodărie”, pentru că se întâmplă și lucrul acesta pe la sate. E vorba și de un soi de frică când e vorba de putere și de politică. Noi suntem fricoși. Nu e normală această frică. Eu nu zic ba, într-adevăr, nu e normală această frică. E maladivă, să zicem, chiar patologică, dar vedeți că pe frică se construiesc imperii. Și noi nu facem o excepție.”
Europa Liberă: Toți vor un stat prosper.
Lilia Calancea: „Da, e adevărat.”
Europa Liberă: Toți vor ca viața să fie decentă, ca să nu se mai vorbească că în Republica Moldova exiști, și nu trăiești, iar pe de altă parte, sunt prea puțini cei care pun umărul ca să facă o adevărată schimbare. Sau că nu se mai pune accent pe adevăratele valori, sau că ceva iarăși, e păguboasă mentalitatea, ca să revin la întrebarea pe care o adresam mai devreme?
În Moldova, dacă nu ai relații și bani, ai mari, mari probleme.
Lilia Calancea: „Eu, da, consider că e și un cerc vicios și e foarte greu, pentru că noi suntem legați unii de alții; în același timp, noi depindem foarte mult unii de alții. Și în momentul în care tu încerci să te desprinzi, făcând notă discordantă cu alții care sunt, de exemplu, corupți sau, nu știu, fac lucruri nu prea curate, există frica asta că dacă ai să ieși din cercul acesta cu 99 de cumetri, ai să devii izolat și la un moment dat, când vei avea nevoie, vei rămâne acolo de izbeliște. Și în Moldova, dacă nu ai relații și bani, ai mari, mari probleme.”
Europa Liberă: Dar de ce să nu le fie frică celor care încalcă legea, celor care sunt certați cu buchea și spiritul legii?
Lilia Calancea: „Ei au altă mentalitate. Mie îmi pare că ei au altă mentalitate. Asta vine un pic din Rusia. Evident că părerea mea e subiectivă, dar, cunoscând un pic mentalitatea rusească, că am și rude acolo, fără a generaliza, mie îmi pare că ei sunt din ăștia foarte… Ei riscă, să zicem așa, ei nu sunt foarte cumpătați. Adică au niște apucături din astea „sau totul, sau nimic”, dar apucăturile astea sunt caracteristice oamenilor care nu respectă legea. Asta e o mentalitate. E trist că sunt puțini acei oameni care sunt corecți în fața legii.”
Europa Liberă: Dacă ar exista niște repere morale în societate, inclusiv la universități, în cadrul administrației publice locale, în Executiv, în Parlament, credeți că lumea ar gândi altfel?
Lilia Calancea: „Persoanele morale și noncoruptibile de obicei nici familie nu au, pentru că nu le poți șantaja, iar persoanele vulnerabile sunt cele cu familii. Și de asta profită foarte mult cei care vor să ajungă sus.”
Europa Liberă: Lilia Calancea, care e plecată de mulți ani, cunoaște cum a lăsat Republica Moldova, acum 15 ani când ai decis să iei și tu calea pribegiei, calea migrației.
Lilia Calancea: „Eu am plecat la studii, de fapt.”
Europa Liberă: Da, studiile au fost motivul de bază, dar, peste 15 ani, cum ar putea sau cum ar trebui să arate Moldova?
Lilia Calancea: „Eu am lăsat în urma mea comuniștii la putere, acum ei sunt, dar în minoritate și nu mai au puterea aceea de cândva. Am găsit, probabil, mai multă libertate și mai puțină frică de cenzură, dar, paradoxal, libertatea asta mare ne-a făcut un pic leneși, nu prea gândim noi critic, chiar dacă avem, să zicem, acces la libera exprimare, deja nu ne mai apropiem de microfon sau suntem foarte atenți la ceea ce spunem, ceea ce scriem, ceea ce promovăm. Dacă asta ar putea leza sau ar putea supăra pe cineva, nu prea ne place, și asta se numește autocenzură, lucruri atât de paradoxale.”
Europa Liberă: Și cum ai vrea să arate Moldova peste 15 ani?
Lilia Calancea: „Eu aș vrea ca oamenii să nu plece. Ca peste 15 ani, oamenii, unii mai curajoși să revină acasă. Mai ales, cei care cultivă pământul, pentru că sunt oameni care, pur și simplu, au nevoie de un capital, așa ca să înceapă o afacere. Sunt oameni care sunt interesați să dezvolte și eu mi-aș dori să fie cât mai mulți.”
Europa Liberă: Moldova e afectată de sărăcie. Mă refer la sărăcie că nu există o infrastructură bine dezvoltată, că lipsesc locurile de muncă, că nu s-a ajuns la niște salarii decente și pensii pe potriva așteptărilor celor vârstnici sau e săracă și din motivul acesta că cei aproape un milion de cetățeni plecați au lăsat ca lucrurile să se dezvolte nu neapărat într-o direcție corectă?
Mie îmi pare că suntem așa: eu și cumetrii mei, dar de restul nu-mi pasă. Pentru că s-au fript, eu simt un soi de prudență unul față de altul.
Lilia Calancea: „Mie îmi pare că fiecare dintre noi are o parte de vină. În orice caz, persoanele pe care le cunosc, care se află acum peste hotare. Ei au încercat să facă foarte multe lucruri, au avut și răbdare, și posibilități financiare, pentru că nu toți pleacă din cauza banilor, chiar cunosc foarte multe persoane care aveau cariere strălucite, dar la un moment dat au decis să plece pentru viitorul copiilor. Și de aici îmi pare mie că apare o trăsătură a noastră, a celor din Republica Moldova. Noi suntem atât de mult axați pe problemele noastre, fiecare cu familia lui, că noi nu formăm o comunitate. Mie îmi pare că suntem așa: eu și cumetrii mei, dar de restul nu-mi pasă. Pentru că s-au fript, eu simt un soi de prudență unul față de altul.”
Europa Liberă: Mai degrabă se vorbește că societatea moldavă e divizată.
Lilia Calancea: „Da, pentru că a fost trădată de mai multe ori. Asta e problema. Când ești trădat de mai multe ori, apare sentimentul acesta de neîncredere, foarte puternic, și sentimentul de neputință. Mulți au plecat din cauza sentimentului acesta. Ei au înțeles la un moment dat că nu mai sunt utili, că tot ce fac, cineva profită sau pentru că orice om ca să se simtă împlinit, el trebuie să se simtă util societății.”
