Linkuri accesibilitate

Iurie Ciocan: „Am reușit să economisim 17 milioane de lei în 2017 din eficientizarea utilizării fondurilor statului”


Iurie Ciocan

Un interviu cu demnitarul însărcinat să conducă reforma administrației publice...

Actualul guvern Filip ar trebui să fie mai „slab” și „eficient” – ministere au fost comasate, numărul de funcționari publici, redus. Se birocratizează însă alte structure care până acum erau independente de guvern așa că „optimizarea” guvernului ar putea să pară un simplu exercițiu de a muta funcții și bani dintr-un loc într-altul. Valentina Ursu a stat de vorbă cu Iurie Ciocan, cel care conduce reforma administrației publice:

Despre reforma administrației publice, în dialog cu Iurie Ciocan
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:16:15 0:00
Link direct

Europa Liberă: Când ați venit în această funcție, ați spus că reforma nu vă sperie?

Iurie Ciocan: „Nu mă sperie nici acum, îmi dă tot mai multă energie de muncă; văd roadele muncii depuse pe parcursul anului 2017, văd reducerea birocrației la nivel ministerial, la nivel de Guvern, la nivelul Cancelariei de Stat, văd creșterea profesionalismului funcționarilor încadrați, văd oameni care au deja o altă expresie a feței, pentru că sunt și remunerați altfel decât erau anterior. Fiind în funcții publice, primesc salarii despre care nu puteau visa, de exemplu, doi ani în urmă. Vorbim de salarii care în unele situații depășesc și zece, și 15 mii de lei în sectorul public.”

Europa Liberă: Ați redus sute de poziții, ați făcut disponibilizări care s-au numit optimizări, s-au transformat în optimizări și astăzi câți birocrați, câți funcționari activează?

Iurie Ciocan: „Deci, dacă vorbim la nivel strict de ministere, 1.168 de persoane sunt încadrate în structurile ministeriale. În acele nouă ministere avem acest număr de funcționari. Anterior am avut 2.050 de persoane. Am făcut anumite evaluări; doar pentru jumătate de an din anul 2017 noi am reușit să economisim 17 milioane de lei nu din contul fondului de salarizare, dar din eficientizarea utilizării fondurilor statului, fie că e vorba de curent electric, încălzire, achiziții și tot restul.

Pentru acest an, un an deplin deja când reorganizarea practic s-a finalizat, când este pusă pe roate noua structură, noi la sfârșit de an estimăm optimizări de cheltuieli care vor depăși 112 milioane de lei. Acestea sunt economii la buget, în afară de economiile la fondul de salarizare, pentru că statul, în cazul de față Guvernul, nu și-a pus sarcina să economisească banii din fondul de salarizare; toți banii care anterior erau rezervați în fondul de salarizare s-au păstrat și sunt achitați până în prezent salarii acestui număr redus de funcționari.

Europa Liberă: Dvs. v-ați propus să reușiți să profesionalizați administrația publică. Ați reușit să aduceți cei mai buni profesioniști, căci cei mai buni specialiști cer și cele mai bune salarii?

Iurie Ciocan: „Da, costă. În mare majoritate am rezolvat acest lucru. Cel puțin, la nivel de acte normative este clar stabilită divizarea competențelor politice de competențele administrative în cadrul ministerelor, ceea ce înseamnă că noi pentru prima dată am deschis liftul social pentru funcționarii publici în interiorul ministerelor. Asta ar însemna că un funcționar de la treapta unu poate pe parcursul vieții să-și facă carieră în interiorul unui minister, indiferent ce partid vine la guvernare; vine și pleacă, alianțe, ne-alianțe și tot așa mai departe.”

Europa Liberă: Observatorii zic că teoretic sună foarte bine, în realitate lucrurile nu prea stau chiar așa…

Iurie Ciocan: „În realitate n-au cum să…”

Europa Liberă: Că totuși partidele, mai ales cele de la guvernare, își promovează exponenții?

Iurie Ciocan: „…ne judece acum acești critici, pentru că lucrurile trebuie văzute de la o distanță mai mare. Să revenim la aceste concluzii după alegerile parlamentare. În Republica Moldova, noi suntem o democrație bazată pe alegeri și alegeri vom vedea. După fiecare alegeri parlamentare, Guvernul demisionează și se învestește un nou Guvern și atunci vom vedea și cei care astăzi ne critică, sper eu, să se convingă că nu este chiar așa. Funcționarii publici pentru noi devin profesioniști în domeniu, așa cum am construit noi această reformă, care pe durata unei vieți muncesc în sistemul public.”

Europa Liberă: Dle Ciocan, am auzit vorbe chiar din interior că ați lichidat ca ulterior să creați și iată, de exemplu, agențiile care au fost subordonate ministerelor nu au fost lichidate, dar au fost comasate, altele le creați…

Iurie Ciocan: „Foarte bine. Nu, comasarea oricum duce la lichidarea uneia din ele. Deci, în momentul în care avem două și în reorganizări ieșim cu una, una se lichidează, dar instituția nou-primită se optimizează, se construiește dintr-o arhitectură nouă, cu funcționalități noi. În precedenta ședință a Guvernului, două entități au fost reorganizate. Vorbim despre Agenția anterior responsabilă de promovarea exportului și atragerea investițiilor…”

Europa Liberă: MEPO?

Iurie Ciocan: „Mai pe larg cunoscută prin abrevierea sa MEPO și Agenția Turismului. Deci, MEPO a fost reorganizată dintr-o instituție subordonată Ministerului Economiei într-o autoritate administrativă subordonată direct Guvernului care, la rândul său, a absorbit Agenția Turismului cu noi funcționalități, cu regulament nou, cu organigramă nouă, cu structură internă nouă.”

Europa Liberă: Dvs. ați promis că, imediat după ce terminați cu reforma administrației centrale, mergeți la reforma teritorial-administrativă, dar se pare că bateți pasul pe loc.

Iurie Ciocan: „Cu tot respectul, dar trebuie să vă zic că un pic exagerați. Nu am dat asemenea promisiuni, am vorbit despre necesitatea unei asemenea reforme și astăzi eu cred că sistemul de administrare publică locală este unul prea dispersat în Republica Moldova.

Se știe că avem 898 de primării, în conformitate cu legea, din care doar zece primării sunt autosuficiente. Două – Chișinău și Bălți – își acoperă toate cheltuielile necesare, altele zece vin cu acoperirea din venituri proprii doar a cheltuielilor de salarii. Toate restul sunt subvenționate din buget. Aproximativ 100 de milioane de lei în toată luna din bugetul de stat se duc pentru mentenanța acestei structuri, acestei arhitecturi a primăriilor pe care le avem în toată țara.

Am făcut un studiu și noi, și cu suportul unor ONG-uri care au arătat clar că o treime din actualele primării au angajați între 4-6 persoane. Deci, capacitatea locală este destul de joasă. Trebuie să mergem în concluzie, dar primul lucru pe care trebuie…”

Europa Liberă: Și dacă toată lumea e conștientă de ineficiență…

Iurie Ciocan: „Trebuie o decizie politică luată la acest subiect.”

Europa Liberă: Ați mai spus acest lucru, dar eu revin și spun că Dvs. împreună cu cei care iau decizie politică ar trebui să conveniți că această decizie politică e necesară?

Iurie Ciocan: „Nu cred că astăzi cineva pune la îndoială necesitatea acestei reforme, dar cred eu că acea reformă ar trebui totuși să aibă loc înainte de alegerile din ’19. Asta iarăși e părerea mea personală.”

Europa Liberă: Înainte de alegerile locale din 2019?

Iurie Ciocan: „Întocmai. În cazul în care noi alegem autoritățile locale, fiindcă vorbim de consilieri locali, raionali, primari, în condițiile legii actuale, respectiv noi trebuie să tolerăm acest sistem, pe care eu îl cred ineficient – din numele propriu vorbesc acum – încă să-l tolerăm patru ani, pentru că odată aleasă o persoană, un ales local, mandatul acestuia nu poate fi lichidat ori stopat.”

Europa Liberă: Dvs. ați trasat acum și circumscripțiile electorale…

Iurie Ciocan: „Am făcut parte din acea comisie.”

Europa Liberă: Și v-a arătat foarte clar încă o dată cât de mult e nevoie de această reformă teritorial-administrativă?

Iurie Ciocan: „Să știți că mai puțin am ajuns la această concluzie, pornind de la activitatea din cadrul Comisiei naționale pentru delimitarea circumscripțiilor. Acolo am înțeles clar că divizarea actuală teritorial-administrativă nu ne permite să oferim fiecărui raion o circumscripție, pentru că, în primul rând, raioanele între dânsele sunt foarte diferite. Avem raioane cu 100 de mii, 110 mii; avem municipiul Bălți cu 120 de mii, UTA Găgăuzia cu 130 de mii, Chișinăul cu 660 de mii de alegători și avem raioane cu 30-40-50 de mii de alegători. Și rămân cu convingerea că actuala divizare teritorial-administrativă la nivel de raioane nu ne-a permis nouă să croim circumscripțiile în conformitate cu divizarea teritorial-administrativă.”

Europa Liberă: Una din nemulțumirile cele mai mari pe care o aud de la primarii cu care stau de vorbă e activitatea acestor verigi de nivelul doi. Ne referim la raioane. De ce atât de mult sunt supărați edilii pe raioane? Ei vorbesc despre ineficiența activității lor, pentru că doar repartizează bugetele pentru administrația publică locală.

Iurie Ciocan: „Astăzi, eu aș prefera să văd în ansamblu blocul de administrare publică locală, așa cum e văzut el și în Constituție, că noi trebuie să avem unități de nivelul doi alese. Că se numesc raion, că se numesc județe, deja Curtea Constituțională a luat atitudine la acest subiect încă în 2000.”

Europa Liberă: Pe o rețea de socializare am citit un gând pe care vreau să-l expun și la microfonul Europei Libere, că în cei 26 de ani de tranziție interminabilă Republica Moldova ar fi pierdut 20 la sută din populație. Pentru cine se mai fac reformele?

Iurie Ciocan: „Pentru oamenii, cetățenii Republicii Moldova, pentru țară, pentru noi toți se fac reformele. Pierderea de oameni cred că are loc și probabil odată cu creșterea eficienței statului cetățenii nu vor mai dori să plece și poate odată cu crearea unor locuri noi de muncă bine plătite vor dori unii să și revină.”

Europa Liberă: Să vorbim și despre prețul acestor reforme de care are nevoie Republica Moldova, a prețului în mărime bănească, dar și prețul pe care îl plătesc cetățenii care vor sau nu prea vor să aibă loc aceste reforme.

Iurie Ciocan: „În primul rând, funcționarii care astăzi au un loc călduț asigurat sunt primii oponenți ai acestor reforme. M-am ciocnit cu acest lucru inclusiv în cadrul reformei la nivel central și deja simt această reacție și din partea unor autorități locale. În principiu, la discuții generale înțeleg că sistemul actual nu dă eficiența și performanța necesară pentru a dezvolta țara și a dezvolta regiunile, pentru că acolo, în primul rând, trebuie de început dezvoltarea, dar totodată cred că aceste acțiuni și aceste reorganizări trebuie începute din satul vecin, de undeva din altă parte, nu de la ei propriu.”

Europa Liberă: De ce e reticentă lumea când e vorba de reforme?

Iurie Ciocan: „Păi, e o reacție… Eu cred că cineva trebuie să-și asume o reformă și să o ducă, pentru că și reforma actuală în administrarea centrală a fost asumată și dusă. Și dă rezultate bune. Da, noi avem persoane care pot să vă zică că s-au înrăutățit lucrurile, dar Dvs. ca și reprezentant al mass-media încercați să discutați cu funcționarii care au rămas în ministere. Eu, personal, văd alte fețe, văd oameni deschiși la față, oameni care…”

Europa Liberă: Apropo am discutat cu unii din ei foarte mulțumiți, dar în prezența unor primari care ziceau: „Păi, cum s-a putut în administrația centrală să se ridice salariul, să fie unul decent și un primar are patru mii și jumătate?”

Iurie Ciocan: „Dna Ursu, deci, este incorectă abordarea când vorbim că s-a majorat salariul. Nu s-a majorat salariul, s-a optimizat structura, s-a încărcat un funcționar cu muncă opt ore pe zi, pentru că asta făceam eu în discuția cu oricare din ministerele cu care am petrecut reorganizarea.”

Europa Liberă: Dvs. aminteați și despre o lege a salarizării și că angajatul nu va fi remunerat în baza vechimii în muncă?

Iurie Ciocan: „Da, muncim la acest proiect de lege. Este un proiect foarte, foarte complex, avem și expertiză, experți internaționali care ne ajută. Locul unde nemijlocit se muncește este Ministerul de Finanțe, care-i responsabil politic de acest domeniu. Cred eu că în acest an noi o să ieșim cu legea de salarizare unică, sistemul unic de salarizare.

Noi nu am majorat fondurile de salarizare din suma de bani existentă, s-a diminuat numărul de funcționari care au primit sarcini mai multe, pentru că noi atunci când am reorganizat ministerele ne-am uitat pe sarcina fiecărui funcționar și cea mai frecventă întrebare din partea mea, cel puțin, și a colegilor mei era: Ce face acest funcționar în particular opt ore pe zi, cinci zile pe săptămână, 52 de săptămâni pe an? Trebuie să știm…”

Europa Liberă: Știu că și partenerii externi întrebau exact același lucru.

Iurie Ciocan: „Deci, asta a fost întrebarea de bază și atunci noi am depistat și dublări de funcții, și funcții improprii, și mixări – în cadrul unui minister se administra și proprietatea, se prestau și servicii, se creau și politici, erau funcții de control, funcții de emitere a actelor permisive și tot așa, și tot așa. Uitați-vă, s-a făcut o curățenie majoră. Ministerele fac politici, instituțiile subordonate implementează aceste politici; 13 organe cu funcții de control care au mai rămas din 74, și doar aceste instituții au funcții de control, și avem instituții care prestează servicii. S-a făcut curățenie. Asta era necesar pentru un sistem funcțional – să fie clar divizate competențele, responsabilitățile și să se dea funcționalitate. Unul dă politici, altu-i responsabil de implementare, altul verifică și altul prestează servicii, gratuite ori contra cost, cum prevede legea.”

Europa Liberă: Vă întrebam despre prețul reformelor.

Iurie Ciocan: „Bugetul alocat în bugetul de stat pentru acoperirea costurilor de reforme, în general, este 40 de milioane de lei. Anul trecut noi am cheltuit din acele 40 de milioane ceva peste cinci milioane; anul acesta cred că o să fie cheltuieli un pic mai mari, pentru că intrăm în instituții subordonate unde și numărul de angajați, de oameni e mai mare, numărul instituțiilor e mai mare, nu-s doar 16 câte ministere am avut anterior reformei.”

Europa Liberă: Vă referiți la agenții?

Iurie Ciocan: „Da, la agenții, instituțiile subordonate, dar oricum ne vom încadra în aceste 40 de milioane. Acestea-s costurile.”

Europa Liberă: Câți ani îi trebuie Republicii Moldova ca să se considere un stat modernizat?

Iurie Ciocan: „E o percepere foarte individuală, pentru că noi avem viziuni individuale în ceea ce înseamnă un stat modern. Cred eu că direcția este corectă și, din păcate, mult timp s-a pierdut. Noi am fost încorsetați în sisteme care din start erau ineficiente. Nu s-a încumetat nimeni să zică acest lucru pe față, nu vreau să zic că a fost făcut acest lucru intenționat, dar sistemul administrativ, cel puțin la nivel central care a existat până la reforma din 2017, nu avea cum să permită dezvoltarea țării.”

Europa Liberă: Și astăzi este un proiect de țară?

Iurie Ciocan
Iurie Ciocan

Iurie Ciocan: „Această reformă poate fi numită și un proiect de țară, da, pentru că creează o administrație publică inițial centrală și, sper eu, ulterior și locală, suplă, modernă, capabilă să promoveze politici și să le implementeze în modul adecvat în interesul cetățeanului. Uitați-vă că aceste efecte – nu vreau să zic că e doar meritul reformei, dar mă uit și după statisticile de încasări pe care periodic le face publice Trezoreria de Stat. Încasările la bugetul de stat cresc. Și Inspectoratul Fiscal, și Serviciul Vamal au trecut prin reformă, s-au optimizat structurile, au trecut o reorganizare structurală internă profundă, pentru că, dacă vă uitați la situația anterioară reformei, dacă vorbim, de exemplu, de Serviciul Fiscal – în fiecare raion noi aveam oficiu cu personalitate juridică aparte, cu șefi, cu contabili, cu paznici, oficii și tot restul. Astăzi noi avem o singură structură, care este Serviciul Fiscal de Stat cu sediul la Chișinău, cu filiale în toată țara. Filiale, nu subiecți de drept aparte, cu conturi aparte, cu ștampile aparte, directori ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Deși eu știu că atunci când s-au creat trezoreriile regionale au fost obiecții din partea administrației publice locale.

Iurie Ciocan: „Ele și mai sunt, mai sunt, dar direcția este corectă – se pedalează pe implementarea tehnologiilor informaționale. Astăzi eu, ca persoană posesoare a unei semnături electronice, îmi gestionez plățile toate în regim on-line. Eu din ce văd, activ se implementează tehnologiile respective la nivelul trezoreriilor și cred eu că-i vorba poate de un an, poate un și jumătate până la momentul în care și contabilii, și conducătorii instituțiilor, fie că e vorba de cele private ori cele publice, de la computerul pe care îl au în față își vor gestiona toate fluxurile financiare. Nu a rămas așa de mult. Foarte multe instituții deja au trecut la aceste metode de lucru.”

Europa Liberă: Am auzit-o pe bașcanul UTA Gagauz-Yeri, Irina Vlah, care insista ca toată documentația să fie tradusă și în limba rusă.

Iurie Ciocan: „Este Legea cu privire la circulația limbilor, este o lege, din punctul meu de vedere, destul de veche. Apropo, această lege stipulează clar că orice comunicare cu instituțiile statului se face exclusiv în limba de stat. Acest lucru este cert. Astăzi publicăm „Monitorul Oficial” și în limba rusă. Toate hotărârile de Guvern, toate legile sunt publicate inclusiv în limba rusă. Eu pot să am o opinie privată la acest subiect, dar astăzi așa e legea și nu avem decât s-o respectăm. Multe opinii ale experților am auzit la acest capitol, ar trebui cumva să revizuim acest subiect, dar într-o manieră acceptabilă pentru cetățeni, pentru că obligația pozitivă a statului este să creeze condiții ca orice cetățean să cunoască legile, chiar dacă știm că necunoașterea legii nu ne scutește de…”

Europa Liberă: Dar două limbi înseamnă cheltuieli, înseamnă irosire de bani?

Iurie Ciocan: „E o temă mult mai profundă. Zic eu că am o opinie și poate nu place opinia mea, dar…”

Europa Liberă: Dar opinia Dvs. care e?

Iurie Ciocan: „Eu cred că noi trebuie să utilizăm limba română peste tot în Republica Moldova, peste tot și să fie o singură limbă de circulație în documentația statului. Asta-i părerea mea personală, dar ca să ajungem la acest subiect, noi 25 de ani nu am făcut nimic ca cetățenii din cadrul grupurilor etnice să aibă posibilitatea să studieze limba română adecvat, inclusiv începând de la curricula de la școală și terminând cu tot felul de cursuri de instruire. Astăzi, de exemplu, funcționarul public e obligat să posede limba română în comunicare. Toți cei care prestează servicii în comerț, oriunde ar fi ei, sunt obligați să cunoască limba română. Dar de câte ori și eu, și Dvs. mergem și ne ciocnim cu faptul că nu se respectă legea? Dacă se tolerează nerespectarea legii, înseamnă că așa societate suntem noi.”

XS
SM
MD
LG