Linkuri accesibilitate

Ion Sturza: „La începutul anilor ’90, noi luptam pentru limbă, istorie, cultură, identitatea noastră națională, dar nicidecum nu visam la un stat independent” (VIDEO)


În ajunul celei de-a 26-a aniversări de la proclamarea independenței o discuție cu un om de afaceri, fost premier al Moldovei.

Europa Liberă: Discutăm în ajunul celei de-a 26-a aniversări de la proclamarea independenței. Dispreț, depopulare, neîncredere în clasa politică, Moldovă săracă, Moldovă coruptă, stat eșuat – la aceasta s-au gândit politicienii atunci, în 1991, că vor ajunge să judece cetățenii acum, în 2017?

Ion Sturza: „Cred că nu, dar, în primul rând, vreau să menționez că eu nu sunt unul din făuritorii acestei independențe și n-am fost unul din disidenții care au apropiat această independență. De fapt, eu cred că puțini pot să-și adjudece pe bune că au contribuit la independență. Poate, nu știu, Elțin, puciștii și mai puțin elitele locale.”

Europa Liberă: Adică a fost pusă pe tavă această independență pentru cetățenii Moldovei?

Ion Sturza: „Categoric, da!”

Europa Liberă: S-a vărsat sânge la Nistru, chiar dacă un pic mai târziu.

Ion Sturza: „S-a vărsat… Vorbim despre apărarea independenței, un lucru absolut firesc și pe care trebuie să-l apreciem, inclusiv conflictul de pe Nistru din ’92, dar, dacă să ne referim la anul ’91, în mod special atunci când s-a prăbușit Uniunea Sovietică, a fost o prăbușire mai mult firească, legată de altceva decât de disidenții din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Credeți că, dacă s-ar fi făcut Unirea, Unirea celor două maluri ale Prutului, lucrurile aveau să aibă o altă întorsătură?

Ion Sturza: „Bineînțeles. Ar fi fost o jertfă de moment, în primul rând, pentru România. E greu de imaginat care ar fi costurile pentru ambele părți sau pentru ambele maluri ale Prutului, dar cred că momentul oportun, istoric vorbind, pentru reunificarea țării a fost anul ’91-’92. Deja în ’93, odată cu mișcarea de revanșă a celor care se asimilau cu fosta Uniune Sovietică, lucrurile s-au dus în plan secund, dar să revenim la această…”

Europa Liberă: Și realitățile au fost de așa natură, ca să se construiască acest stat independent, Republica Moldova?

Ion Sturza: „Deși unii pretind că noi suntem moștenitorii statului medieval moldovenesc, e cam ridicol, acest petic de pământ între Prut și Nistru numai nu moștenitori ai statului medieval moldovenesc există. Noi n-am avut la nivel genetic, să spunem așa, populația băștinașă din

Unii pretind că noi suntem moștenitorii statului medieval moldovenesc, e cam ridicol ...

actuala Republică Moldova, n-am avut la nivel genetic simțul unui stat independent, nu avem expertiza unui stat, așa cum au avut-o balticii. Deci, nu am luptat pentru independență, hai s-o spunem sincer.

La sfârșitul anilor ’80 – începutul anilor ’90, noi luptam pentru limbă, istorie, cultură, identitatea noastră națională, dar nicidecum nu visam la un stat independent. Mai mult ca atât, eu sunt fost martor ocular al participării elitelor de atunci naționale la discuțiile pentru crearea unei confederații, pe baza Uniunii Sovietice. Nu vreau să dau nume al unor fruntași naționali de atunci care stăteau la Moscova și lucrau asupra noului tratat.

Eu, personal, în naivitatea mea tinerească, am aderat la grupul lui Iavlinski, care lucra la programul economic al noii confederații, acele 500 de zile. După aceea am glumit cu Iavlinski că zic, uite, cât de naivi sau chiar proști eram noi atunci că concepeam… Era foarte greu de conceput că nu va exista statul respectiv. Deci, e un mare cadou care a venit pentru băștinași această independență…”

Europa Liberă: Dar cine a lucrat, totuși, la statutul acesta de confederație?

Ion Sturza: „A fost componenta militară, cine a fost atunci șeful departamentului militar, a fost componenta economică, cine a fost prim-ministru, a fost componenta politică, deputații de atunci la Sovietul Suprem… Deci, mai multe persoane care, mă rog, și astăzi sunt active în politică.”

Europa Liberă: Ați fost și Dvs. premier. Pe timpul Dvs., cât de serios s-a pus problema transnistreană printre prioritățile puterii, ca să fie rezolvată?

Ion Sturza: „Fac o paranteză. Deși eu am fost în politică propriu-zis în Executiv doi ani de zile, eu nu mă dezic de responsabilitatea mea personală de ceea ce s-a întâmplat în țara asta, pentru că astăzi sunt mulți care proaspăt au plecat din politică sau sunt de zeci de ani în politică și ei blamează, încearcă să găsească pe altcineva…”

Europa Liberă: Țap ispășitor?

Ion Sturza: „…și ispășitor, nu cred în proiectul statului Republica Moldova în diferite forme. Cred că noi toți cei care am avut o contribuție mică sau mai mare, 20 de ani în urmă, cum a fost cazul meu, sau 20 de zile în urmă, avem responsabilitate pentru țara aceasta, inclusiv ceea ce se întâmplă în Transnistria. Vreau să vă spun că atunci când am ajuns eu la Guvern și am preluat dosarul Transnistriei, am descoperit că, de fapt, nimeni în Republica Moldova la ceva ani, șapte ani de la conflict, nu se ocupa în mod sistemic și serios de această tematică. Era o prerogativă a președintelui, care din când în când se întâlnea cu…”

Europa Liberă: Dar așa și s-a spus că dl Lucinschi a făcut cele mai mari cedări în favoarea regimului separatist.

Ion Sturza: „Trebuie s-o spun sincer că dl Lucinschi era, din punct de vedere psihologic, dominat de Smirnov. Îmi aduc aminte o întâlnire a noastră la Tiraspol, la care am fost împreună cu dl Lucinschi, la care dl Smirnov vorbea atât de obraznic și cu atâta nonșalanță la adresa conducerii Republicii Moldova, încât m-a șocat și i-am spus direct dlui Lucinschi: «E imposibil, noi nu trebuie să acceptăm lucrurile acestea, căci suntem, totuși, un stat și avem și mândria noastră de bărbați, de politicieni…» Deci, a fost dominat.

Încercarea noastră a fost de a crea un instrument, o instituție, o structură, pe care a condus-o, a propos, consilierul meu Oazu Nantoi, în care am încercat să strângem protocoalele, să strângem tot felul de informații care erau în tot felul de birouri și să facem cât de cât o politică vizavi de Transnistria, să avem un mesaj coerent. Da, poate promovat de același președinte, dar un mesaj coerent. Adevărul e că noi, nu numai atunci, dar și după, am mers foarte departe în a rezolva problemele transnistrenilor – transportul, comunicațiile, documentele ș.a.m.d. – și foarte puțin am mers pe filiera politică, adică lucru care a fost perpetuat și în ultimii ani, așa-numiții pași mărunți.”

Europa Liberă: Păi și atunci, Tiraspolul a păcălit Chișinăul prin acești pași mici care urmau să ajungă până la coșul acesta care prevede elaborarea unui statut și aprobarea acestui statut?

Ion Sturza: „Știți, Transnistria sau soluționarea conflictului transnistrean n-au avut priorități…”

Europa Liberă: …nu se regăsește printre prioritățile cetățenilor?

Ion Sturza: „Și atunci, politicienii cinic au pus-o în hold frozen și s-au ocupat de problemele interne și doar își aduceau aminte din când în când, când se întâmpla vreo criză.”

Europa Liberă: Experții spun că contrabanda cu produse, cu multă altă marfă ar fi îmbogățit multă lume și de pe un mal, și de pe altul?

Ion Sturza: „Nu chiar atât de multă, dar a fost și continuă să fie o filieră foarte serioasă. Deci, acum lucrurile un pic s-au stopat din simplul motiv că Ucraina, în sfârșit, a descoperit, după 20 și ceva de ani, că are la frontiera sa de vest, sud-vest are un teritoriu al nimănui, prin care pare să tenteze la siguranța națională. Vreau să vă spun că cel mai mare beneficiar n-a fost Republica Moldova, a fost Ucraina. Aceste fluxuri enorme de contrabandă cu carnea, cu țigările, cu alte lucruri au fost o parte integrată a sistemului mafiot din Ucraina, mai puțin în Republica Moldova.

Noi primul lucru pe care l-am făcut - am introdus așa-numitele posturi fiscale, care au introdus o formă de vamă interioară și care au încercat să oprească această contrabandă, dar vă confirm – și atunci, și acum exista și există o colaborare tacită deschisă sau mai închisă între grupările de interese economice de pe ambele maluri.”

Europa Liberă: Și atunci, rezolvarea problemei transnistrene poate fi amânată pentru mult, mult timp înainte sau, în general, o să se mai preocupe cineva de dosarul transnistrean la modul cel mai serios?

Ion Sturza: „Actuala guvernare are o abordare destul de ambițioasă. Chiar și scrisoarea care a fost transmisă…”

Europa Liberă: …la Organizația Națiunilor Unite?

Ion Sturza: „Da, cu retragerea trupelor rusești de pe teritoriul Republicii Moldova; declarațiile care au fost făcute în ultimul timp; chiar și aceeași expulzare sau declararea persona non grata a lui Dmitri Rogozin – toate sunt din opera asta, eu știu, de a aduce în prim-plan Transnistria ca o problemă globală, mondială… Bine, după Afganistan, vă dați seama, în care ar trebui să intervină Statele Unite, pentru că europenii nu mai sunt capabili să vină. E o carte de jucat. Tensionarea situației legate de Transnistria e o carte de jucat pentru actuala guvernare, care are nevoie disperată de a fi agățată de agenda unor state străine.”

Europa Liberă: Și ONU poate fi atrasă, implicată în soluționarea problemei transnistrene?

Ion Sturza: „Nu, ONU sub nicio formă, nu, nu, nu-i nicio probabilitate, este un demers mai mult steril, s-o spunem așa, de propagandă. Din păcate, în condițiile în care lucrurile se vor escalada, vor fi implicate țările vecine, în primul rând, Ucraina și România. Eu nu cred că România va fi imparțială, așa cum a fost în ’92.”

Europa Liberă: Dar până la urmă, soarta dosarului transnistrean de cine depinde mai mult astăzi – de președintele Igor Dodon sau de guvernare, care îl are, totuși, ca și coordonator pe Vladimir Plahotniuc?

Ion Sturza: „Nu, nu. De guvernare, bineînțeles. Președintele, cum spun moldovenii, mai umflă el fălcile, dar în fond rămâne o figură destul de decorativă…”

Europa Liberă: Și nu poate avea nicio contribuție…

Ion Sturza: „El poate să aibă, dacă ar fi…”

Europa Liberă: …la o eventuală evoluție sau involuție în dosarul transnistrean?

Ion Sturza: „Nu. El, dacă ar avea carisma, inteligența, capacitatea profesională de a fi un lider veritabil, atunci cred că da, indiferent de poziția pe care o are astăzi ca președinte de onoare. Dar nu are, el nu are capacitatea aceasta. Așa, e un băiețel destul de slăbuț în peisajul actual.”

Europa Liberă: Are suportul Kremlinului și nu e un lucru de neglijat, pentru că Moscova oricum ține anumite pârghii în mâinile sale pentru a da voie să se identifice o soluție pentru această criză transnistreană sau nu?

Ion Sturza: „Categoric. Deci, dosarul transnistrean sau cheia rezolvării lui este la Moscova, indiscutabil, indubitabil și cred că toți trebuie s-o

Dosarul transnistrean sau cheia rezolvării lui este la Moscova, indiscutabil...

recunoască. Și nu numai prin prezența trupelor, dar prin prezența în mentalitatea, în mentalul transnistrenilor. Mesajul trebuie să vină foarte clar de acolo.”

Europa Liberă: Domnule Sturza, în acești 26 de ani de independență, toate guvernările au spus că interesul național este primordial, iar cetățenii trăiesc cu gândul că nicio guvernare nu le-a vrut binele.

Ion Sturza: „Dar Dvs. puteți să formulați care este acest interes național?”

Europa Liberă: Păi, trebuie să-l spuneți Dvs., ați fost la cârma guvernării…

Ion Sturza: „Eu nu am avut tupeul și obrăznicia să formulez un interes național care, mă rog, fiecare națiune, prin elita sa, și-l formulează, într-o formă sau alta. Nu cred că astăzi există un interes național, la care au aderat…”

Europa Liberă: Și atunci, dacă el lipsește după 26 de ani, încotro, Moldova?

Ion Sturza: „El lipsește, pentru că noi nu prea ne-am identificat, în primul rând, cine suntem noi și ce vrem noi să facem cu țara noastră, cu soarta noastră. De fapt, majoritatea moldovenilor au evadat din această

Nu există o coeziune, nu există o mișcare care ar putea să se numească astăzi interesul național...

paradigmă „Noi – statul Republica Moldova” și statul Republica Moldova i-a abandonat pe cetățenii săi, și fiecare își rezolvă problemele cum consideră el necesar. Unii emigrează, alții se închid în propriile griji și nevoi. Deci, nu există o coeziune, nu există o mișcare care ar putea să se numească astăzi interesul național.”

Europa Liberă: Și atunci, doar clasa politică a avut de câștigat în acești 26 de ani de independență?

Ion Sturza: „Deși eu nu mă asociez cu clasa politică, elitele, inclusiv politice, sunt oglinda societății. Responsabilitatea eșecurilor Republicii Moldova nu o au cetățenii, așa cum încearcă unii astăzi să declare, până la urmă, o au elitele, cei care și-au adjudecat această responsabilitate de a fi liderii, pastorii acestei turme.

Eu vreau să dau o replică publică unora care în continuare consideră că, uite, poporul nu votează așa. Să vedem cum au votat oamenii pe parcursul acestor 26 de ani. Au dat posibilitate la toți să guverneze – la frontiștii de la începutul anilor ’90, la agrarienii semicomuniști, semi-de-piață, la democrați în ’98, au revenit pe urmă comuniștii, în 2009 i-au măturat, pur și simplu, au venit democrații… Deci, nu putem să spunem că nu au fost tentativele oamenilor. Toți au eșuat de a aduce un proiect de țară cât mai coerent.”

Europa Liberă: Și atunci a avut de profitat doar clasa politică în detrimentul prosperării cetățeanului?

Ion Sturza: „Care clasă politică? Că noi nu avem clasă politică, cu mici excepții, pe care nici nu aș fi vrut astăzi să le nominalizez, noi nu avem politicieni profesioniști, care au grijă chiar de profesia lor de a fi politician…”

Europa Liberă: Știu să facă politică adevărată?

Ion Sturza: „Știu să facă politică adevărată. Noi avem niște profitori, niște combinatori între interese economice, interese politice…”

Europa Liberă: Și de ce acești oameni apar în prim-planul scenei politice, și nu sunt identificați cei care la modul cel mai serios ar putea să profeseze politica?

Ion Sturza: „Cred că țara aceasta are nevoie de un catharsis, de o curățare pe criterii morale și etice. Eu aș prefera ca următorii conducători ai noștri să fie săraci, dar cinstiți, pentru că este total amoral, și asta o vorbește un om bogat relativ, care are o prosperitate, este total amoral astăzi să ieși în fața oamenilor și să le povestești despre cât de bine ei vor trăi, că trebuie să mai rabde încă zece ani de zile, cum a spus recent dl prim-ministru, că pensia de 700 de lei sau salariul de 2000 de lei este OK și noi vă facem drumuri și, în același timp, acest mod de viață exorbitant – avioane private, cluburi de noapte, ceasuri de sute de mii și alte lucruri. Și ei încă mai au tupeul să discute vestimentația unor bieți opoziționiști care sunt mai sfinți decât Maica Tereza? Deci, tupeul ista…

Nu poți să vii în fața oamenilor tu tit mai Internațională Socialistă să pleci cu un avion cu un milion de dolari încolo și încoace, plimbându-te. Deci, noi avem nevoie de catharsisul ista, ca să ajungem înapoi la omul cu care vă întâlniți Dvs. săptămânal și să-l aducem înapoi în încrederea lui față de asta, avem nevoie de lideri care sunt săraci, dar cinstiți.”

Europa Liberă: Cum apar acești lideri, cine-i propulsează?

Ion Sturza: „Vor apărea. Eu nu cred că-i imposibil lucrul acesta. Într-o țară săracă și cu multiple probleme sociale, anume acest tip de politicieni cred că vor fi următorii care vor guverna țara asta. Nu un Dodon durdușel și frumușel, cu case de milioane, cu concerte de milioane, cu nu știu ce apucături de burjua, nu el; cred că alții.”

Europa Liberă: De ce economia a stagnat, a trenat dezvoltarea economică? De ce nu s-a pus accentul pe o evoluție în domeniul economic?

Ion Sturza: „Au fost făcute greșeli fundamentale la început, când erau niște rezerve de a dezvolta; prea mult s-a întins perioada de tranziție care, practic, e și astăzi. Greșeli fundamentale au fost, în primul rând, întârzierea implementării Codului funciar. Țara e agrară. Deci, în ’97, când am venit noi la guvernare, vorbeam despre programul de privatizare a terenurilor și mâncam șașlâc cu președinții de colhoz și spuneam: „Păstrați colhozurile!” În ’92-’93 trebuia tăiată pisica. Al doilea lucru care a fost o greșeală fundamentală, și nu numai în țara noastră – modelul de privatizare cu bonuri patrimoniale. Un grup foarte mic și iresponsabil de persoane a îmbogățit, dar majoritatea au rămas fără de patrimoniu.”

Europa Liberă: Ce-i cu soarta acelor bonuri patrimoniale?

Ion Sturza: „S-au dus pe apa sâmbetei. Și apropo, iarăși moldovenii sunt foarte toleranți – acestea-s miliarde furate de la ei, prin așa-numiții manageri de fonduri, care au transferat activele bune în conturile lor personale și mulți din ei astăzi sunt mari magnați și oameni de afaceri…”

Europa Liberă: Dar unde a fost rolul statului, pârghiile statului unde au fost?

Ion Sturza: „Au fost multiple pârghii și rolul statului. Până la urmă, regulatorul… N-am avut acest regulator, noi abia în ’98 am început să creăm piața de capital, ca sistem alternativ de finanțare. Stupoarea mea a fost când am venit în ’98 că nimeni din blocul economic nu înțelegea care este importanța mecanismelor macroeconomice, a stabilității macroeconomice, cum am putea altfel să influențăm economia decât cu nareadurile de la ora 7.”

Europa Liberă: Foarte multă lume își pune întrebarea: De ce economia bate pasul pe loc și de ce monopolurile nu pot fi înlăturate?

Ion Sturza: „În primul rând, noi trebuie să avem o economie deschisă și concurențială. Aveți dreptate că reveniți la ideea monopolurilor care în mare măsură sunt create artificial, pentru a exploata această mică și subdezvoltată piață, pentru că e greu să concurezi cu altcineva în condiții normale. Economia trebuie să fie deschisă, protejată de lege, deschisă pentru investiții.”

Europa Liberă: Când va fi deschisă economia, s-ar putea să nu mai existe nimic în Republica Moldova, pentru că percepția unora că se vinde totul – fie pe bani mărunți, fie în interese, fie…

Ion Sturza: „Asta întotdeauna o să fie în percepția și întotdeauna o să fie o suspiciune și cu cât mai puțină legitimitatea Guvernului, e cazul Guvernului actual, care are un suport de 3-4% și orice ar face ei, orice privatizare, orice inițiativă economică o să fie suspectați de interesele lor meschine și care des…”

Europa Liberă: Dar privatizări trebuie făcute? Dvs. ce credeți ca și economist?

Ion Sturza: „Eu sunt de părerea că trebuie de etatizat tot. Asta nu înseamnă că proprietarul nu poate să rămână statul, dar formele de conducere a companiilor trebuie să fie pe criterii profesioniste și corporatiste, așa cum se întâmplă în multe țări. Ei, noi, dacă avem pe criterii clientelare și politice toți conducătorii companiilor de stat, avem ce avem. Deci, aceste companii trebuie să fie guvernate așa cum se guvernează și companiile…”

Europa Liberă: Dar privatizările aduc bani în pușculița statului sau și în buzunarul birocratului?

Ion Sturza: „Inclusiv mie mi se reproșează că noi am făcut niște privatizări pe bani mărunți, cum s-ar spune, dar că companiile celea generau pierderi enorme către buget și erau gata să fie închise, cum era „La Farge”-ul, nimeni nu-și dă întrebarea. Deci, noi nu suntem în poziția de a face bani din privatizări, noi suntem în poziția de a scăpa niște active pe care le gestionăm foarte prost și încercarea de ale da în mâini adecvate, private, care au demonstrat că au capacitatea de a gestiona și de a finanța. Și aici este experiența multor țări care au avut succes în privatizare. Apropo, nu numai în țările ex-socialiste, dar și în țările capitaliste.”

Europa Liberă: Importul de resurse energetice aduce bani în buzunarul altcuiva?

Ion Sturza: „Sunt convins că în continuare funcționează schemele în importul de energie electrică, dacă să-l numim import din Cuciurgan. Schema cred că funcționează în continuare. Atâta netransparență și atâta tupeu cu care s-a regândit în câteva zile contractul cu ucrainenii la contractul cu Cuciurganul cum s-a negociat ș.a.m.d. care, apropo, a șocat și comunitatea energetică, și experții externi care au fost, cică, invitați. E clar că „Moldova-Gaz” rămâne în continuare o vacă de muls excepțională și este un tandem transnațional. Vă dați seama, au scăzut cu 40-50% prețurile de import la gaze, dar prețurile pentru consumatori au rămas aceleași. Unde-i diferența? Pierderile sunt enorme.”

Europa Liberă: Domnul Sturza, și Dvs. ați negociat și cu „Gazprom”-ul, și cu alte companii rusești care livrau energie Republicii Moldova. Acum se discută foarte mult despre felul cum ar fi negociat Igor Dodon și Zinaida Greceanîi, pentru că, în baza ultimului contract negociat de ei, astăzi, Republica Moldova importă aceste resurse energetice. Credeți că s-ar fi făcut mișmașuri?

Ion Sturza: „Nu, nu, nu. Deci, contractul este un contract mai mult sau mai puțin cadru care s-a semnat și de „Gazprom”, și cu alte țări. Prețul este mai puțin arbitrar și mai puțin dependent de mofturile ambelor părți. El este aliniat cu un baschet, cum să spun eu, de resurse energetice și este o formulă. Și asta, de fapt, a dus până la urmă la scăderea destul de mare a prețului la gazul de import, nu negocierile din ultimii ani, pentru că formula a fost pusă în funcție de prețurile la alte resurse energetice – petrolul ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Exact, exact.

Ion Sturza: „Deci, eu aici nu cred, nu.”

Europa Liberă: Gazoductul Iași-Ungheni va ajunge să fie Iași-Chișinău?

Ion Sturza: „El trebuie să ajungă, pentru că ceea ce s-a făcut până la Ungheni toți, cel puțin cei care sunt vizați tehnic, înțelegeam că asta e doar o declarație de intenție, sunt câteva țevi și…”

Europa Liberă: Mai mult simbolism decât…

Ion Sturza: „Simbolism, dar un simbolism care a fost absolut OK. Acum trebuie să intervină factorul economic. El trebuie adus până la Chișinău, trebuie să fie și în contribuția statului, căci obiectele de așa anvergură, de infrastructură nu sunt…”

Europa Liberă: „Gazprom”-ul poate pune pripoane?

Ion Sturza: „Bineînțeles că el poate pune pripoane, deși cred că este primul interesat, pentru că astăzi piața gazului nu este atât de dependentă cum a fost cinci, zece ani în urmă de infrastructura fizică, de gazoducte. Ea, datorită dezvoltării multiplelor gazoducte de conexiuni, a devenit destul de liberă și fluentă. El pune în continuare, prin agenții săi la Chișinău, pripoane, pentru că eu știu disperarea de la București, care-i legată de aceste două proiecte de interconexiune energetică și a gazului prin tot felul de standarde tehnice, de proiectări, fezabilitate ș.a.m.d. Rămâne în continuare o poziție destul de serioasă la Chișinău. Eu nu cred că la nivel de Guvern sau la nivel politic, dar la nivel tehnic există.

Astăzi, ca niciodată, la Chișinău există deschidere față de orice inițiativă care vine de la București. Alta-i că de la București nu prea vin inițiative, pentru că nu prea sunt mulți aliați cu săcușorul cu bani care ar putea să susțină stabilitatea bugetară la Chișinău, dacă să nu vorbim de… Mai sunt și alte instrumente care nu cred că este tema discuției noastre de influență asupra unor lideri de la Chișinău, numai că la București sunt atâtea probleme, agenda atâta-i de încărcată, în primul rând, internă că Republica Moldova rămâne în continuare o temă secundară, puțin interesantă.”

Europa Liberă: Dar, pe măsura adâncirii cooperării moldo-române, se răcește cooperarea moldo-rusă?

Ion Sturza: „Nu. Știți, sunt foarte multe mituri în spațiul public – că România ar, România în sensul statului și al instituțiilor statului, ar stimula sentimentele antirusești de la Chișinău, că la Moscova ar fi o gelozie pe relațiile dintre Republica Moldova și România. Nu există așa ceva! Sunt mai presus liderii adevărați politici decât aceste mișcări de PR meschin, această vânzoleală geostrategică.”

Europa Liberă: Am început această discuție, amintind de păcatele clasei politice pe parcursul acestor 26 de ani de independență. Și iată că acum guvernarea zice că această clasă politică poate fi purificată prin reforma electorală, care va fi aplicată pentru alegerile parlamentare din 2018. Dvs. ce speranțe legați de alegerile din anul viitor?

Ion Sturza: „Da, va fi purificată prin casieria de la Global Business Center.”

Europa Liberă: Disputa va fi și între socialiști, și între comuniști, și între forțele de dreapta.

Ion Sturza: „Dacă lucrurile vor merge în direcția în care merg astăzi, când așa-numiții proeuropeni sunt obsedați de a distruge forțele de opoziție pe care eu, personal, le simpatizez și consider că sunt acei care poate o să vină cu o purificare reală, nu cu discuții, atunci vom fi martorii unei victorii zdrobitoare a stângii pro-ruse. Zdrobitoare, constituționale… Este o mare iluzie că prin acest vot mixt se va putea de gestionat în așa fel ca să încropească o majoritate proeuropeană.”

Europa Liberă: Dar de ce nu credeți într-o mobilizare a forțelor sănătoase? Și de ce vă pun această întrebare, pentru că și cetățenii cu care discut zic că prea multe mesaje pesimiste, critice…

Ion Sturza: „Nu, nu, eu cred și cred…”

Europa Liberă: …pătrund în mediul lor și atunci, lumea iarăși revine la această disperare.

Ion Sturza: „Eu cred într-un scor bun, așa cum am crezut într-un scor bun al Maiei Sandu la alegerile prezidențiale. Adevărat, nu atât de bun. Deci, cred într-un scor bun al opoziției, dar, din păcate, astăzi sondajele nu-mi permit să consider că va fi o majoritate de centru-dreapta, mai ales că una dintre componentele care ar putea să fie teoretic în aceasta este componenta Partidului Democrat, care eu nu văd cum și sub ce formă, cel puțin în componența sa actuală, astăzi ar putea să facă parte din…”

Europa Liberă: Altădată ați spus că și în rândul Partidului Democrat sunt suficiente persoane care gândesc sănătos, care vor binele acestui stat?

Ion Sturza: „Categoric, dar este o incompatibilitate fundamentală între Vlad Plahotniuc și liderii opoziției, care eu nu văd cum s-ar putea de mitigat, măcar din simplul motiv că ei au văzut istoricul ultimilor șapte-opt ani, ce s-a întâmplat cu toți partenerii domnului Plahotniuc – în cel mai bun caz, astăzi sunt pe tușă, în cel mai des caz – sunt în beciuri sau în penitenciare. Deci, nu cred că cineva vrea să repete această istorie.

Este foarte greu și nu văd astăzi pe cineva din anvergura lui Vlad Filat care ar putea să fie în competiție cu Vlad Plahotniuc și să încerce să-l combată, să spunem așa, nu în sensul fizic. Este foarte greu, de aceea cred că orice combinație care, apropo, este una dintre variantele la care se uită sau le analizează și partenerii externi ș.a.m.d. Nu cred că-i realist.”

Europa Liberă: Pe moment se crede că, totuși, către toamnă, fie că atunci când se va reveni la reforma electorală și se va insista pe ideea ca să fie inclus și turul doi în scrutinul parlamentar, ar putea să se antagonizeze și mai mut relația Vladimir Plahotniuc – Igor Dodon. La ce ar putea să ducă o confruntare deschisă între acești doi actori importanți astăzi pe scena politică?

Ion Sturza: „Eu am văzut inclusiv în una din emisiunile Dvs. un pre-anunț că Curtea Constituțională și alte minți lucide ale neamului ar pregăti o formulă de impeachment lui Dodon.”

Europa Liberă: Vă referiți la declarațiile pe care le-a făcut în acest studio fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase?

Ion Sturza: „Da, dumnealui are mult timp acum liber și el poate să construiască în continuare și mai laborios tot felul de scheme – de a-i aduce și de a-i duce pe unii în funcția d președinte, așa cum a făcut-o cu Dodon. Știți, e un lucru foarte periculos. Orice discuții astăzi de a-l scoate din ecuație pe Dodon, fie ele și cusute nu numai cu ață albă, dar

Dodon este un politician de 2-3%, fără carismă, fără anvergură, fără inteligență, fără nimic, un copil nesăbuit al tranziției...

și cu alte culori, sunt periculoase, pentru că ar distorsiona și ar scoate un segment foarte mare al populației care astăzi este fidelă acestui lider. Vorbesc nu numai despre minoritățile naționale, dar și o parte a moldovenilor. Până la urmă, ei au nevoie să fie de cineva păstoriți. Dodon de unde a apărut?

Dodon este un politician de 2-3%, fără carismă, fără anvergură, fără inteligență, fără nimic, un copil nesăbuit al tranziției, care umbla și el pe lângă Voronin. El a apărut din dorința Partidului Democrat de a decima Partidul Comunist în ideea că electoratul Partidului Comunist va migra către Partidul Democrat. Tronc!, cum spun românii. Deci, el n-a migrat și nu va migra niciodată.”

Europa Liberă: Și a migrat către Igor Dodon?

Ion Sturza: „A migrat către Igor Dodon. El i-a pasat…”

Europa Liberă: Dar ce a făcut Igor Dodon că are un potențial electoral atât de important, totuși?

Ion Sturza: „El n-a făcut nimic. El, pur și simplu, a devenit liderul acestei mase. El îmi spunea la începutul anilor ‘90 Voronin când eram: Domnule, d-apoi vă plac viața frumoasă, nu știu ce chestii, v-ați dus cu oamenii aceștia în vârstă. Acela zice că, măi, dacă stă în drum electoratul ista, stau bătrânii iștia în drum, stau pro-comuniștii, pro-sovieticii în drum, trebuie cineva să-i păstorească. Exact așa i-a venit, pe gratis, de fapt, acest electorat care nu putea să migreze. El putea parțial să migreze către PLDM, dar nu spre PD. PD-ul, mai ales astăzi când a preluat drapelul unionismului, românismului și americanismului acela conservator și antirusismului, și-a micșorat și mai mult plaja electorală benevolă și atunci este care păstorește.

Și-a atins scopul până la urmă Vlad Plahotniuc să-l umilească și să-l distrugă pe cel care i-a fost tătucul lui spiritual, Voronin. Dar acest electorat n-a migrat către el și el va fi acolo, va sta atâta în jurul lui Dodon atât timp cât cei din opoziția de dreapta nu vor arăta un mic respect și o deschidere către dialog către minoritățile naționale și către cei care mai văd încă în Rusia Uniunea Sovietică.”

Europa Liberă: Cum sunt divizate astăzi sferele de influență pentru Igor Dodon și pentru Vladimir Plahotniuc?

Ion Sturza: „În măsura în care Plahotniuc vrea, că deja a devenit un pic de banalitate – e un cățeluș care stă așa, are o frânghie către Moscova și una către Plahotniuc și el între aceștia doi migrează. Ei au nevoie unul de altul.”

Europa Liberă: Domnul Tănase a spus că într-o teacă nu pot sta două săbii.

Ion Sturza: „Da nu, care teacă? S-o spunem sincer – ei au nevoie unul de altul.”

Europa Liberă: Lumea începe să înțeleagă.

Ion Sturza: „Știți, eu am auzit personal de la dl Dodon opinia lui despre Vlad Plahotniuc, în care el e mai mult speriat, leșinat când pronunță numele respectiv. El știe potențialul de distrugere al lui Vlad Plahotniuc și știe vulnerabilitățile sale. Deci, el va juca în această paradigmă, vom vedea acum care legi le va aproba, pe care nu; care ambasadori vor fi numiți ș.a.m.d. Deci, el e mai departe o ecuație în jocul domnului Plahotniuc astăzi, decât în jocul Rusiei. Și Rusia înțelege foarte bine, dar, mă rog, trebuie să-și păstreze un pic fața.”

Europa Liberă: Ce-i doriți Moldovei și cetățenilor acestui stat la această aniversare de 26 de ani?

Ion Sturza: „Păi, în primul rând, fiecare trebuie să-și gândească și să-și rezolve problemele prosperității personale.”

Europa Liberă: Unde-i unul, nu-i putere.

Ion Sturza: „Noi trăim într-o lume globalizată, deschisă și extrem de egoistă și foarte competitivă. Încercarea de a miza pe suportul statului, socială ș.a.m.d. ea treptat, treptat se duce. Trebuie să fim pregătiți de a ne confrunta cu aceste provocări globale. Chiar și această migrare în masă îi deșteaptă pe moldoveni și ei înțeleg că acolo nu te așteaptă nimeni cu colacii. Deci, în primul rând, tenacitate și dorința de a supraviețui în orice condiții și un pic de egoism.”

Europa Liberă: Dar în sărăcie este greu să te gândești că poți să tragi concluziile cele mai sănătoase. Și atunci, lumea se împacă fie cu 100 de lei când își vinde votul, fie cu altă provocare.

Ion Sturza: „Ei, nu fiți atât de naivă. Voturile vor fi vândute cu mult mai scump decât 100 de lei. Asta-i așa – prima strigare, care a spus-o dl Tănase la Dvs. în studio. Ei își gândesc cu 100 de lei…”

Europa Liberă: Eu îi ascult pe oameni când discut cu ei și unii dintre ei recunosc că pentru 100 de lei sunt gata să își vândă votul.

Ion Sturza: „O să-l vândă la toți patru care o să fie câte 100 de lei, dar o să voteze pe cine o să considere ei necesar. Hâtria populară este cu mult mai profundă decât își închipuie niște maeștri de balet de la Chișinău. Provocarea pentru noi ca persoane fizice nu-i statul, trebuie s-o înțelegem. Este lumea globală. Este capacitatea noastră de a fi competitivi în acest ecosistem global. Deci, noi cu cât mai puțin o să avem grijă dinspre statul acesta, despre ce se întâmplă în țara asta și o să avem grijă mai mult dinspre noi, dinspre copiii noștri, familiile noastre, o să ne găsim locul în lumea asta globală, cu atât mai bine o să fie.”

Europa Liberă: Eșuează Moldova ca stat?

Ion Sturza: „Nu!”

Europa Liberă: Nu ajunge să fie un stat falimentar.

Ion Sturza: „Nu, nu, nu. Stat eșuat asta e Somalia, asta e Yemenul de Sud, unde sunt cete de bandiți care de dimineață până seara reglează conturile, Libia ș.a.m.d. Trebuie s-o spunem sincer și să fim sinceri. Adevărul e că diferența dintre mine poate și cei din țară care locuiesc permanent aici, în Republica Moldova, este că eu în afară sunt patriot și-mi iubesc țara. Deși sunt adoptat de România și plătesc impozite, țara mea rămâne Republica Moldova și asta e un lucru cert. Eu sunt pozitiv față de stat, atât, bineînțeles, cât există acest stat. Acest stat, chiar așa un pic bolnav, să spunem așa, el până la urmă își îndeplinește funcțiile sale de bază, sociale, legale ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Injecții financiare vor veni?

Ion Sturza: „Vor veni, pentru că trebuie de susținut acest minimum al unui stat ca să nu se prăbușească. Eu nu văd de unde ar fi statul acesta eșuat, de unde ar apărea aceste bande de haiduci care s-ar apuca de gât pentru putere, pentru resurse financiare, pentru petrol care nu există. Avem, totuși, o legislație, avem un sistem cât de cât legal, avem un Guvern, avem un sistem democratic de alegeri. Nu, nu… Deci, noi suntem foarte departe de noțiunea de stat eșuat. Este prea ușuratic și prea îngâmfat să folosim acest termen în spațiul public.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG