Linkuri accesibilitate

Ion Leahu: perspectiva identificării unei soluții durabile pentru criza transnistreană se îndepărtează


Interviu cu fostul reprezentant al Moldovei în Comisia Unificată de Control.

Ecouri la cazul Rogozin. Ion Leahu crede că negocierile în formatul „5+2” ar putea fi amânate pentru o perioadă nedeterminată.

Europa Liberă: După „cazul Rogozin”, perspectiva soluționării crizei transnistrene se îndepărtează?

Ion Leahu: „Da, de fapt, ea nici nu prea a fost pe orizont perspectiva aceasta, dar acum ea, în genere, pierde orice contururi realiste, de atâta că sarcina de bază care a fost pusă în fața lui Dodon – obținerea integrală a puterii și realizarea aspirațiilor Rusiei – poate fi realizată și fără soluționarea diferendului transnistrean.”

Europa Liberă: Adică, cum ar putea în afara rezolvării conflictului transnistrean?

Ion Leahu: „Foarte simplu. Sunt două variante - ori situația lent ajunge până la toamna 2018, au loc alegerile și Dodon în fruntea Partidului Socialist ia majoritatea, iar cu aliații – majoritatea constituțională, ori, în funcție de opiniile care se formează acum la Moscova, nu-i exclus ca să fie făcute careva mișcări foarte și foarte dure, pentru a provoca anticipatele.”

Europa Liberă: În Republica Moldova? Și poate să aibă sorți de izbândă acest scenariu?

Ion Leahu: „Evident. Partea formală parcă ar părea că nu-i de partea opiniei pe care am expus-o, însă în afară de partea pur formală, mai sunt și alte situații. Este stare de urgență, sunt situații de război, altceva. Și atunci…”

Europa Liberă: Nu există indicii care ar duce către stare de război sau situație excepțională. Nu există indicii.

Ion Leahu: „Eu vă spun că da, la prima privire nu, însă, dacă ne uităm atent în presa rusă, vedem că acolo tot mai mult și mai mult aspirațiile, tendințele cu înclinații în soluționarea prin forță sunt mai evidente.”

Europa Liberă: Ce citiți mai mult din presa rusă?

Ion Leahu: „Iată, de exemplu, „Voiennoie obozrenie” în ultimul material, nu țin minte autorul, printre altele, un material destul de mare, el vine cu niște propuneri către conducerea Federației Ruse, între care - ultimatum pentru Republica Moldova, să le oferim coridor terestru și aerian la sudul Moldovei, ca ei să poată nestingherit intra în Transnistria, efectua schimbul cu soldații, efectivul etc. În caz contrar, să recurgă la conflict armat. Chiar se descrie cum, cu ce fel de tehnică, ce fel de tancuri, de tunuri, din care direcție, care avioane ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Dvs. înțelegeți foarte bine că pot fi doar niște provocări?

Ion Leahu: „Da, aveți dreptate, însă, dacă analizăm situația din august 2008 din Georgia, practic, e unu la unu, evoluția evenimentelor.”

Europa Liberă: Vă referiți la Abhazia și Osetia de Sud, dar acolo există și hotar georgiano-rus?

Ion Leahu: „Da, evident.”

Europa Liberă: Republica Moldova nu are graniță cu Rusia.

Ion Leahu: „În primul rând, v-am spus că se va pune ultimatum Republicii Moldova, cel puțin, se propune asta.”

Europa Liberă: Dar ce ar însemna un ultimatum impus Moldovei de către Federația Rusă?

Ion Leahu: „Iată ar însemna așa: Ori faceți ce vă spunem noi, adică asigurați coridorul respectiv, ori, cel puțin, autorul articolului la care eu fac trimitere, el amenință cu aplicarea forței. Adică, tot același scenariu…”

Europa Liberă: Autorul încă nu e statul Federația Rusă, nu e guvernarea.

Ion Leahu: „Da, evident. Sigur că. Sînt de acord, însă foarte mulți deputați din Duma de Stat de acum spun că Moldova trebuie neapărat pedepsită, trebuie să fie numită pedeapsa pentru celea ce face și, principalul, de găsit modalitatea ca ea, Moldova, să asigure rotația pacificatorilor și a grupului operativ tot rus. Adică, subiectul respectiv de acum a devenit permanent. Practic, zilnic despre asta se vorbește.”

Europa Liberă: Dar tot Moscova insistă pe ideea că recunoaște independența și integritatea Republicii Moldova și că trebuie să se găsească o soluție pentru criza transnistreană?

Ion Leahu: „Vă amintiți când ați auzit ultima dată declarații de așa natură?”

Europa Liberă: În formatul de negocieri „5+2”.

Ion Leahu: „Dar când a fost ultima dată ședința formatului?”

Europa Liberă: Acest format s-ar putea să nu se mai întrunească?

Ion Leahu: „Probabil că cel puțin perioada cât președinția OSCE o deține Austria, evident că nu. Adică nu, el poate să se convoace, dar cu o condiție: că se deschide coșul trei, adică se recurge la examinarea problemelor de bază pentru care a fost creat acest format.”

Europa Liberă: Iar coșul trei și problema de bază este punerea pe masă a unui proiect de statut?

Ion Leahu: „De soluționare a diferendului și de apreciere a locului pe care îl va ocupa Transnistria în statul integru Republica Moldova.”

Europa Liberă: Între timp, liderul regiunii separatiste de la Tiraspol, domnul Krasnoselski, a anunțat că Federația Rusă alocă 40 de milioane de dolari pentru nevoile sociale ale regiunii transnistrene. De fapt, se vorbea că regiunea s-ar afla într-o criză economică și socială, în ciuda sprijinului masiv venit din partea Moscovei, dar acest gest de 40 de milioane de dolari din partea Federației Ruse pentru regiune ce ar însemna?

Ion Leahu: „Inițial s-a declarat, între alții altele și de către Krasnoselski, că acești bani sunt destinați pentru plata suplimentului la pensii și pentru indemnizații. Și clar că asta n-o să fie într-o tranșă, o să fie mai multe tranșe și posibil că asta-i pentru anul curent și încă și pe anul viitor. Rusia tot nu are bani suficienți liberi, ca să arunce așa sume. Deunăzi, în Abhazia, cu ocazia celor opt ani împliniți de la, să spunem așa, „recunoaștere”, Putin le-a dăruit șase miliarde de ruble.”

Europa Liberă: Domnul Leahu, să vă întreb dacă Moscova a șters urmele relației strânse dintre Șevciuk și Rogozin, pentru că, pe timpul lui Șevciuk, Moscova a finanțat destul de masiv regiunea separatistă?

Ion Leahu: „Finanțarea n-a depășit media de pe orice an de când Rusia acolo se află. Dacă vă amintiți, Șevciuk a fost nevoit o perioadă oarecare să reducă cu treizeci la sută pensiile și salariile în sfera bugetară.”

Europa Liberă: Dar după asta, Moscova a alocat banii și s-a rezolvat problema?

Ion Leahu: „Da, după asta a alocat. Însă, totuși, faptul că Șevciuk a „zburat” ca din tun din alegeri și n-a mai acumulat nimic foarte mult se datorează perioadei acelea când pensionarii erau văduviți de cele 30%. Eu aș spune că acesta a fost factorul decisiv.”

Europa Liberă: Dar Dvs. ce credeți despre „cazul Șevciuk” și lipsa de reacție a Moscovei?

Ion Leahu: „El pentru dânșii nu-i interesant, absolut. Persoana aceasta nu a fost agreată de Moscova niciodată. Chiar în perioada alegerilor din 2011, ei au venit cu alt candidat, care masiv a fost susținut și mai mult ca atât, lui Șevciuk nu o dată i s-a amintit trecutul lui democratic, când el se juca în „democrat”, în „european”, când a fost invitat la Londra pentru a avea un speech acolo etc., etc. Așa că ei foarte bine își dau seama că departe el n-o să plece.”

Europa Liberă: După ce a fost declarată persoană indezirabilă, Dmitri Rogozin a avut imediat o întrevedere, la Teheran, cu președintele Igor Dodon. Igor Dodon a spus că a fost o discuție foarte bună, una constructivă. Ce rol joacă acum Igor Dodon în tot acest scenariu de împărțire a puterii geopolitice în Moldova, pentru că el este considerat politician pro-rus, iar guvernarea așa-numită pro-occidentală? Ce rol își atribuie el și ce rol joacă pe moment?

Ion Leahu: „Evident că este o diferență foarte mare dintre aceea ce-și atribuie el personal și ce poate juca real. Conform Constituției, prerogativele președintelui sunt destul de mici, reduse, însă, totuși, el rămâne președinte. Și capacitățile de care dispune în calitate de comandant superior al Armatei Naționale îi permit să facă câte ceva și deloc nu în favoarea Republicii Moldova. De acum știți că a fost interzicerea participării trupelor militare ale Republicii Moldova la aplicații militare în afara republicii. Acum ne-a promis că neapărat se va implica în activitatea partenerilor din SUA la Bulboaca să vadă ce se construiește acolo…”

Europa Liberă: A spus că merge să inspecteze…

Ion Leahu: „Da, să inspecteze...”

Europa Liberă: …să vadă ce ajutor s-a oferit?

Ion Leahu: „Practic, de așa natură sunt acțiunile lui. Adică de a submina, de a distruge ceea ce poate să funcționeze și poate să fie cu perspectivă.”

Europa Liberă: Igor Dodon a rugat partea rusă să se abțină de la aplicarea de sancțiuni ce-i vor afecta pe cetățenii de rând și agenții economici din Republica Moldova. Federația Rusă va ține cont de această sugestie?

Ion Leahu: „Eu nu exclud că da. Deci, sugestia aceasta minunat se înscrie în scenariul „Dodon vine la putere”. Și rușii, probabil că o să accepte ca o parte din fermieri care sunt, să spunem așa, loiali față de Federația Rusă (ei sunt cunoscuți, ei sunt pe anumite liste) să aibă posibilitatea să exporte marfa, inclusiv vinul, alții vor primi respingere din Rusia în baza unor, să spunem așa, „concluzii” că marfa nu corespunde cerințelor medico-sanitare etc., etc. Dar în linii mari, totuși, eu gândesc că se va crea o iluzie că lui Dodon i-a reușit să convingă Moscova, Kremlinul ca să nu introducă sancțiuni suplimentare.”

Europa Liberă: Dar de ce vorbiți despre această iluzie?

Ion Leahu: „De atâta că o să fie 20-30 la sută la care o să le fie acceptată marfa, la restul n-o să le permită, însă o să-i asculte pe acei cărora le-au permis.”

Europa Liberă: Pe cine ar trebui să îngrijoreze cel mai mult pe moment situația creată în relația Chișinău-Moscova?

Ion Leahu: „Evident că pe toți conducătorii din Republica Moldova. Și ar fi ideal, ar fi foarte bine ca absolut toți conducătorii – Legislativul, Executivul și președintele – să aibă o atitudine comună, să pornească un studiu profund pentru careva decizii în urma acestor concluzii. Ceea ce spun eu sau spun alți politicieni, la moment este, totuși, o părere personală, dar pentru a lua decizii la nivel de stat, este nevoie de o abordare foarte și foarte serioasă, cu fapte, fapte pe care noi nu le cunoaștem, absolut. Majoritatea comentatorilor nu le cunosc, dar acolo, la Guvern, la Președinție aceste fapte sunt. Și iată în baza acestor analize, dacă ar fi efectuate, s-ar putea lua niște decizii mai serioase.”

Europa Liberă: Rămâneți la părerea că, totuși, în timpul cel mai apropiat nu se va reveni la o discuție serioasă asupra dosarului transnistrean?

Ion Leahu: „Da, cel puțin, pe platforma formatului „5+2” asta, practic, este imposibil. Absolut toți reprezentanții Moscovei care s-au pronunțat la subiectul respectiv declară una și aceeași: Nu este cazul de a apela la careva efemere politice, dar trebuie să stăm cu ambele picioare pe pământ și să rezolvăm problemele actuale ale populației, atât din stânga, cât și din dreapta Nistrului. Adică, ei ne împing pe noi să ne concentrăm atenția la problemele sociale de care are nevoie, în primul rând, Transnistria.”

Europa Liberă: Va avea loc privatizarea terenurilor fermierilor din zona de securitate?

Ion Leahu: „Da, ei foarte activ, foarte intensiv propulsează legea despre proprietatea privată asupra pământului, până acum ei n-au avut. Două tentative efectuate de către Smirnov au eșuat, n-au avut succes, dar acum, probabil că spre asta se merge.”

Europa Liberă: Și va fi o decizie unilaterală? Ea cum va fi înțeleasă?

Ion Leahu: „De cine?”

Europa Liberă: De către Tiraspol, ea va fi unilaterală, fără ca să accepte Chișinăul?

Ion Leahu: „Evident, evident! D-apoi ei spun permanent, chiar iată și ieri într-o alocuțiune a lui Krasnoselski, de câteva ori a menționat: Localitățile care aparțin Transnistriei, dar temporar sunt în administrarea Republicii Moldova. A chemat cetățenii din aceste localități care au nevoie de diferite certificate, documente etc., etc. să se adreseze la organele teritoriale transnistrene și acolo vor fi primiți și li se vor rezolva problemele.”

Europa Liberă: Școlile cu predare în grafie latină ar putea fi împiedicate să înceapă noul an de studii?

Ion Leahu: „Ceea că o să încerce să le facă diferite obstacole, diferite lucruri negative, asta-i clar, nici nu se discută. N-o să le permită, cel puțin, să intoneze imnul. Și la Corjova, și acolo unde au ei acces, precis că n-o să le permită. Eu de mult n-am vorbit cu stimații directori din partea ceea, dar eu gândesc că de-acum trebuia să fie majorată plata pentru arenda încăperilor și alte momente negative.”

Europa Liberă: Și în încheiere. Domnul Leahu, „lecția Rogozin” e pentru Moldova sau pentru Federația Rusă?

Ion Leahu: „Și pentru Moscova, și pentru Chișinău. Chișinăul, în principiu, s-a convins că atunci când insiști, atunci când ai un scop oarecare și identifici mijloace și posibilități îl realizezi. Moscova, la rândul său,l s-a convins că, totuși, chiar dacă țara e mică și pe parcursul anilor a fost serviabilă față de Moscova, dar s-au găsit forțe, putere, care să nu cedeze în fața unor asemenea acțiuni provocatoare. Trebuie, totuși, să țină cont că demnitatea poate să apară în orice clipă, inclusiv la țări care au fost cândva vasale ale Moscovei și să-și mai instruiască puțin reprezentanții care nemijlocit lucrează cu Chișinăul.”

Europa Liberă: Vladimir Putin de acolo, de la Kremlin, are în vizor aceste regiuni secesioniste?

Ion Leahu: „Neapărat! Sigur că. Eu chiar ieri despre asta am amintit. Conferința pentru securitate din octombrie 2007, unde el și-a punctat strategia lui Putin, potrivit căreia absolut toate statele foste republici unionale trebuie să rămână în zona de interes strategic al Federației Ruse, și anume, tentativele de a ieși din acest statut de vasal al Federației Ruse provoacă ura din partea Federației Ruse și provoacă dorința de a ne pune la punct. De a exclude orice mișcare spre Uniunea Europeană, spre NATO, așa că noi nu trebuie să gândim că el are foarte multe probleme și nu se interesează de Moldova. Republica Moldova, ca un potențial fugar din zona de influență a Federației Ruse, evident că se află pe locul, dacă nu prim, apoi undeva imediat după Ucraina și Georgia.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG