Linkuri accesibilitate

Igor Munteanu: „Parteneriatul Estic ajută și la o regândire strategică a Uniunii Europene în sine”


Eastern Partnership Summit, Bruxelles, 24 noiembrie 2017, logo.

Despre apropiatul summit al țărilor Parteneriatului Estic, în dialog cu directorul executiv al Institutului „Viitorul”.

La Bruxelles se deschide vineri summitul Parteneriatului Estic, un summit care va aduce în discuţie întrebarea cum poate deveni integrarea europeană mai atrăgătoare pentru cele şase foste republici sovietice cuprinse în program. Discutăm cu Igor Munteanu, directorul executiv al IDIS Viitorul, ex-ambasador moldovean la Washington.

Europa Liberă: Intenţii de reducere, apoi chiar abolire a taxelor de roaming, fond fiduciar care ar atrage investiții private și publice în infrastructura socială și economică, posibilitatea de aderare la uniunea vamala sau uniunea energetică – aceasta pare să fie oferta Uniunii Europene pentru cele trei foste republici sovietice, inclusiv R. Moldova, mai avansate în relaţia cu Uniunea Europeană şi cuprinse de Parteneriatul Estic. Dvs., însă, se pare că aveţi o altă viziune asupra a ceea ce ar putea face mai eficient Uniunea Europeana pentru apropierea acestor state?

Igor Munteanu
Igor Munteanu

Igor Munteanu: „Nu cred că am o viziune total diferită de ceea ce așteaptă și de alți actori de la summitul din noiembrie. Pentru că reuniunea de peste câteva zile semnifică o reangajare a Uniunii Europene în atingerea scopului său de politică a Parteneriatului Estic și, în același timp, o remobilizare a actorilor interesați de succesul acestei politici. Vreau să spun că un element important al acestei reangajări reprezintă și documentul lansat în august acest an despre cele 20 de livrabile, document pe care Federica Mogherini, șeful diplomației europene, l-a lansat cu ideea de a stabili niște livrabile concrete pentru a atinge nişte reimpulsionări a acestor procese din partea statelor, din partea societăților respective, ca să existe și mai multe rezultate pe plan intern. Acest lucru vine, de fapt, ca o consecință a declarației de la

Ceea ce ar trebui să urmărim este o reconectare a spațiilor Europei de Est în proiecte și cooperări sectoriale

Riga din anul 2015, în care au fost fixate patru domenii importante de prioritate - dezvoltarea economică, consolidarea statului de drept, conectivitatea, mobilitatea cetățenilor. Respectiv, ceea ce ar trebui să urmărim în continuare este o reangajare pe mai multe planuri, o reconectare a spațiilor Europei de Est care nu fac parte în acest moment din Uniunea Europeană în proiecte și cooperări sectoriale care să aducă mai multă dinamică, mai multă satisfacție cetățenilor din aceste țări, mai multă responsabilitate și countability din partea guvernelor care își reprezintă națiunile, popoarele, statele în dialogul cu Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Într-un articol pe care l-ați publicat acum câteva săptămâni într-o publicație europeană, emerging-europe.com, optați, dacă v-am înțeles eu corect, pentru ceva mai profund… Ziceați că ar fi nevoie de o monitorizare constantă din partea Uniunii Europene, chiar de-un fel de reînnoire a mecanismelor de evaluare în ceea ce ține de justiția selectivă, de corupție, de nediscriminare… Aduceați exemplul liberalizării vizelor care, având un mecanism foarte clar de monitorizare, a constituit un stimulent puternic în promovarea reformelor, în securitatea documentelor, migrație ș.a.m.d.. Dacă v-am înțeles eu corect, ziceați că ar fi nevoie de o monitorizare cel puțin similară și pe ceea ce ține de corupție, de justiție. Există acest lucru în actuala ofertă a Uniunii Europene?

Igor Munteanu: „Absolut adevărat ați făcut referințe la anumite propuneri pe care le-am prezentat în acel articol. Dar ele nu vin în contradicție cu ceea ce am menționat anterior ca priorități ale Uniunii Europene. Am spus că, sigur, Uniunea Europeană trebuie să întreprindă niște acțiuni mai decisive pentru ca să taie conexiunea dintre off-shor-uri și anumite grupuri afluente din statele Parteneriatului Estic, astfel încât banii strecurați prin diverse jurisdicții

Așteptăm și un rol mai important al Uniunii Europene în investigarea spălării banilor

internaționale să nu influențeze politica în aceste state, să nu pună în situații dificile actorii societății civile și instituțiile de drept. Eu cred că, de fapt, aceste obiective nu vin în contradicție cu ceea ce am menționat anterior, cu cele 20 livrabile. Şi nu vin în contradicție cu documentul de bază pe care ar trebui să-l considerăm strategic, acea Strategie globală de securitate a Uniunii Europene, care face referință la stabilizare și reziliență. Iar reziliență înseamnă capacitatea statelor de a rezista provocărilor și presiunilor externe și interne, reușind să păstreze cadența cu jocul democratic, cu transformările interne, cu posibilitatea de a crea din jocul democratic șanse egale pentru toți cetățenii acestor țări. Sigur, noi așteptăm un rol mai important al Uniunii Europene în investigarea spălării banilor.”

Europa Liberă: Dar cum vă imaginaţi că ar putea Uniunea Europeană să se facă mai eficientă în acest domeniu, de exemplu?

Igor Munteanu: „În acest domeniu concret, cred c Uniunea Europeană ar trebui să practice instrumentele cunoscute în Statele Unite în ceea ce privește cazul listei Magnitsky, cu liste de oficiali care ar trebui să fie urmăriți și monitorizați pentru rolurile pe care le-au avut la gestionarea acestor scheme frauduloase de spălarea banilor, scheme frauduloase de transferare în off-shor-uri a unor conturi din bugetul public ș.a.m.d.. Eu cred că în această direcție Uniunea Europeană înțelege reziliența în posibilitatea de a participa, împreună cu statele Parteneriatului Estic, la o curățare a spațiului public de elementele ce țin de vechiul regim sau de acest regim de tip hibrid care, pe de o parte, spune anumite lucruri frumoase, pe de altă parte, însă, continuă să urmărească interese ascunse, obscure. Și din acest punct de vedere Uniunea Europeană poate face foarte multe lucruri pe care nu le considera anterior în mod sigur sau priorități specifice pentru transformarea Parteneriatului Estic. Trebuie să menționăm însă că statele Parteneriatului Estic sunt foarte diferite ca mărime, ca ambiții, ca aspirații, și, respectiv, fiecare din aceste state își dorește lucruri diferite în funcție de specificul cultural, în funcție de mobilizare internă. Probabil că în Azerbaidjan, de exemplu, există un alt tip de angajare sau un alt tip de beneficii așteptate din partea Uniunii Europene. În Republica Moldova noi, care am fost călcați de tren cu lucrurile care s-au întâmplat în sistemul bancar, normal că așteptăm din partea Uniunii Europene un alt gen de participare, mai activă, în investigația care se face pe subiectul fraudei bancare. Şi în același timp de cultivare a unor responsabilități specifice, prin cooperare sectorială cu anumite agenții europene care pot să aibă atribuții de investigații - Europolul ș.a.m.d..”

Europa Liberă: Credeţi, la fel, că „proiectat pentru a crea un inel de state prietenoase în jurul Uniunii Europene, Parteneriatul Estic a ajuns să fie perceput ca un inel de foc, de fapt, în jurul Uniunii Europene”. De ce din punctul Dvs. de vedere s-a întâmplat exact invers?

Așteptăm din partea Uniunii Europene o recunoaștere a politicii ușilor deschise pentru Parteneriatul Estic

Igor Munteanu: „Motivele sunt clar legate de războiul din Ucraina, de riscurile, amenințările de tip hibrid care nu înseamnă doar propagandă, ci înseamnă inclusiv folosirea sau reoperaţionalizarea unor rețele care au ținut de alte agenții care au rămas loiale Federației Ruse și care, evident, au un anumit rol în pervertirea procesului democratic, în mutilarea mesajelor, care se întâmplă în spațiul public, și folosirea oamenilor cu dosare în timpul URSS pentru a crea eșecuri în lanț în sectorul public, în sistemul procesului democratic. Acest „ring fire” - cerc de foc este legat de toate amenințările de securitate majoră prezente în spații ex-sovietic, în spațiul Parteneriatului Estic, acolo unde Rusia dorește să dea o replică de expansiune Occidentului. Și, evident, asistăm și la anumite jocuri geopolitice, nu doar la jocuri de etichetă între aceste două puteri importante.

Dar este clar că din partea Uniunii Europene noi așteptăm ca să existe o recunoaștere a „politicii ușilor deschise” pentru Parteneriatul Estic, pentru ca odată cu performanța manifestată, odată cu angajamentul menținut față de integrarea europeană, să avem posibilitatea să spunem: da, dacă vom ajunge la un nivel de coeziune mai înaltă, atunci vom putea deveni odată și odată parte a Uniunii Europene. Uniunea Europeană trebuie în primul rând să dea mai multe beneficii în funcție de meritele pe care le arată aceste state - Ucraina, Georgia, Republica Moldova. Şi, în același timp, trebuie să aibă o mai mare monitorizare asupra banilor pe care îi învestește în această regiune. Toate aceste lucruri fac parte dintr-un proces de învățare, iar Parteneriatul Estic dintr-o necesitate se va transforma într-un instrument foarte important de echilibrare a Uniunii Europene. Vreau să menționez doar un singur exemplu: politica Uniunii Europene în sectorul energetic nu exista până la marele contradicții sau marele războaie energetice din Ucraina. Abia după asta Uniunea Europeană a început să realizeze că este vulnerabilă față de șantajul energetic pe care îl practica Federația Rusă și atunci a început să-și construiască alternative în aprovizionarea cu energie electrică și gaze din Federația Rusă. Chiar și Parteneriatul Estic - atât de slab cum este în acest moment, instituțional, - ajută la transformarea și a Uniunii Europene în sine. Noi nu suntem doar recipient pentru ajutoarele din partea Uniunii Europene, dar de asemenea ajutăm la o regândire strategică a Uniunii Europene în sine. Știm că Uniunea Europeană este sigur afectată de foarte multe alte provocări, dar cred că Parteneriatul Estic este un instrument de transformare în sine a Uniunii Europene.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG