Linkuri accesibilitate

Iuliana Cantaragiu: „Nu avem absolut nici un depozit în R. Moldova care să respecte normele de protecție a mediului”


Gunoaie neevacuate la Chișinău

Un interviu cu o expertă a Centrului Național de Mediu.

Ex-ministrul mediului, Valeriu Munteanu, a lăsat de înţeles într-un interviu la Europa Liberă, în contextual crizei gunoiului din Chişinău, că ea s-ar datora inclusiv unei interdicţii legale ce nu permite arderea deşeurilor şi care ar fi apărut în lege la începutul mandatului primarului liberal al Chişinăului, Dorin Chirtoacă, pentru a-l împiedica să construiască o fabrică de ardere a deşeurilor. „Republica Moldova este unicul stat european care nu permite arderea deșeurilor. Nu ştiu de ce. În toată Europa există arderea deşeurilor”, a afirmat ministrul. Am întrebat-o pe Iuliana Cantaragiu, expert Centrului Naţional de Mediu, câtă dreptate are fostul ministru.

Iuliana Cantaragiu: „Asta este cea mai proastă soluție – înhumarea deșeurilor – fiindcă întotdeauna există pericolul de poluare a solului și a apelor. Respectiv, în toată lumea se merge în această ierarhie – inițial cu prevenirea şi consumul rațional al resurselor (se merge pe principiul acesta, dar asta se referă la populație, populația trebuie să fie mult mai conștientă), după care se merge cu reutilizarea, reciclarea; după care concinerarea și, respectiv, înhumarea.

Iuliana Cantaragiu
Iuliana Cantaragiu

De ce a fost scos articolul de incinerare din lege? Bun, raționamentul comisiei parlamentare se baza, de fapt, pe o scrisoare din partea unui grup de asociații obștești, dar mai ales din partea „ECO Terra”, care argumenta că asta ar aduce un impact negativ, emisiile în aerul atmosferic ar aduce un impact asupra sănătății populației. Și acest argument vine anume din neîncrederea, de fapt, în autoritățile noastre că vor controla și vor avea grijă ca investițiile într-un incinerator să fie conform ultimelor tehnologii și să fie toate filtrele adecvate montate, și că va monitorizarea emisiilor ar fi adecvată.

S-a mers pe premisa că, oricum, factorul corupției este foarte înalt în Republica Moldova și orice investitor ar veni, el oricum are să mituiască vreun inspector ș.a.m.d. și n-are să respecte normele admisibile referitor la emisii.”

Europa Liberă: O să pună, cu alte cuvinte, o centrală sau o instalație din alea vechi, care nu va fi potrivită…

Iuliana Cantaragiu: „Instalație veche, da, da… Anume din neîncrederea asta față de absolut tot ce se întâmplă în Republica Moldova a fost elaborată scrisoarea, adresarea respectivă și a fost expediată la comisie.”

Europa Liberă: Sunteți de acord cu autorul?

Iuliana Cantaragiu: Parțial. Eu, totuși, vreau să cred că la un moment dat, adică, există, totuși, o bună-credință în lumea asta. Fiindcă comparativ vreau să dau și exemplul Fabricii „Lafarge”. Tot asta bineînțeles depinde de factorul uman, până la urmă. Aceeași Fabrică „Lafarge” care funcționează la Rezina, da? Deci, ei au investit opt milioane de euro în filtrele lor, anume pentru asta – filtre, cipuri, unde se produce monitorizarea on-line, în regim on-line și permanent a emisiilor în aerul atmosferic.

În urma incinerării, că ei incinerau anterior numai anvelopele pe care le foloseau și cenușa respectivă inclusiv o foloseau în producerea cimentului. Deci, în urma, de fapt, funcționării acestui proces – co-incinerare și plus cenușa fiind folosită în procesul de producție a produsului final, ei ne ușurau viața, vasăzică; ei ne scoteau deșeurile de anvelope de pe piață și emisiile erau în normele admisibile, inclusiv nu exista nici deșeul solid.

Acesta e un factor pozitiv. Deci, există și cazuri pozitive care pot fi implementate.

Comisia parlamentară s-a bazat, totodată, pe niște studii făcute de Organizația Mondială a Sănătății, adică exemple de niște localități cu incineratoare, în țări din lumea a treia, unde se constata că îmbolnăvirile cu cancer ale populației respective erau destul de mărite.”

Europa Liberă: Dar admiteți că ar fi fost și un subtext politic atunci când s-a interzis incinerarea deşeurilor prin lege?

Iuliana Cantaragiu: „Absolut… Da, eu asta voiam să zic în principiu, la asta voiam să ajung. Acesta, de fapt, este un context foarte politic, că, într-adevăr, articolul 20 din Legea protecției mediului a fost inclus în 2008 de către doamna Ivanov, care era la acel moment ministru al Mediului din partea comuniștilor, și era o acțiune care urma să pună în principiu o piedică și, într-un fel, să pedepsească chișinăuienii pentru votul pe care l-au acordat atunci, în 2007, primarului liberal.”

Europa Liberă: Să-i pedepsească prin faptul că să-i condamne să se înece, la un moment dat, în gunoi?

Iuliana Cantaragiu: „Da, pentru că paradoxul era că, în 2006-2007, înainte de alegeri, dacă țineți minte, a fost un primar interimar numit de către Voronin (Vladimir Voronin, fost preşedinte al Republicii Moldova), domnul Ursu (Vasile Ursu, fost primar interimar de Chişinău), pentru un an de zile, până la alegerile locale, fiindcă cu doi ani anterior, când Urecheanu a plecat în Parlament, aici s-a încercat organizarea de alegeri anticipate, în repetate rânduri, dar nu se aduna cvorumul, adică nu se validau alegerile și, până la urmă, s-a renunțat la ideea asta. Şi Voronin a numit un primar interimar – pe domnul Ursu - și el a semnat contractul cu o firmă din Italia, care urma să construiască incinerator în Chișinău.

Deci, comuniștii au semnat acordul pentru construcția incineratorului și după care, tot la comanda comuniștilor, a fost introdusă interzicerea incinerării, când primarul nu mai era cel care le convenea lor.”

Europa Liberă: Da, acum e limpede…

Iuliana Cantaragiu: „Da. Și respectiva interdicţie a și rămas. Acum noi ne-am implicat un pic în tot procesul acesta anul trecut, când „Lafarge” a ridicat problema noii legi a deșeurilor... A ridicat problema în principiu de extindere a autorizației pentru incinerarea anvelopelor, autorizaţie care le-a expirat anul trecut, în toamnă. Și, solicitând extinderea la minister, aceștia au refuzat, din motiv că, iată, noua lege intră în vigoare de la 1 ianuarie 2017 și ea nu permite mai mult incinerarea. Deși nu permitea nici anterior. Eu nu știu cum le-a fost eliberată acea autorizaţie pe cinci ani.

Mai devreme era o autorizație temporară, în care mergea un proces de testare; ei trebuiau să investească, au investit… Tot timpul inspecția monitoriza dacă totul e OK. Și până la urmă, deci, s-a constat că ei într-adevăr se conformează standardelor. În special, se testa și la un laborator internațional, deci nu din Moldova. În principiu, ca să nu apară tot felul de întrebări și dubii că există factori de corupție ș.a.m.d. Dar li s-a interzis extinderea autorizației. Și, bineînțeles, ei au început să ridice întrebarea: „De unde și până unde?”

Europa Liberă: Da, da, înțeleg acum. Dna Cantaragiu, Dvs. cum credeți – ar trebui să se renunțe la această interdicție măcar acum, în ceasul al 12-lea?

Iuliana Cantaragiu: „Da, evident. Deci, în toată lumea lucrul acesta se face și sarcina noastră este, de fapt, să monitorizăm și să urmărim ca întreprinderile astea, investitorii care vor construi asemenea uzină să respecte legislația, să respecte normele, să respecte ulterior care vor funcționa normele de emisie. Da, lucrul acesta se face, deci, se produce energie termică, electrică din deșeuri.”

Europa Liberă: Dar chiar nemonitorizat, chiar dacă, de exemplu, s-ar admite niște nereguli, asta ar fi mai puțin, mai mult, la fel de nociv ca ceea ce se întâmplă când toate deșeurile acestea sunt înhumate și se duc în apele freatice?

Iuliana Cantaragiu: „Mie mi-e greu să zic dacă-i mai mult sau mai puțin nociv, pentru că, fiind înhumate, ele poluează apele…

Europa Liberă: Dar noi respectăm regulile la înhumare? Iată de exemplu la Bubuieci…

Iuliana Cantaragiu: „Nu, sub nicio formă, dar chiar sub nicio formă. Noi nu avem absolut nici un depozit, nici un poligon în Republica Moldova care să respecte normele de protecție a mediului. Nici unul! Acesta de la Țânțăreni are, câtuși de cât, să zicem așa, există acolo, la fund, o platformă betonată și poate să acumuleze levigatul, deci lichidul acesta care se produce în urma fermentării există un loc unde le acumulează. Dar, în rest, nimic… Deci, nicăieri nu există. Se aruncă așa, la sol, și se înhumează…”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG