Linkuri accesibilitate

Giuseppe Palmisano: „Guvernele europene nu fac o prioritate din politicile sociale”


Giuseppe Palmisano: „Guvernele europene nu fac o prioritate din politicile sociale”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:06:52 0:00

În dialog cu președintele Comitetului european pentru drepturi sociale (Consiliul Europei) despre ultimul său raport privind securitate socială.

Comitetul european pentru drepturi sociale, o structură de experți a Consiliului Europei arată în ultimul său raport că eforturile de îmbunătățire progresivă a sistemului de securitate socială sunt insuficiente în Moldova. Nu doar guvernul moldovean pare să nu facă o prioritate din drepturile sociale. Studiul Comitetului arată că în ultimii 10 ani, există un dezinteres din ce în ce mai mare al guvernelor europene pentru ridicarea standardului de viață al cetățenilor.

În direct de la Strasbourg: Iolanda Bădiliță în dialog cu Giuseppe Palmisano
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:08:11 0:00
Link direct

Europa Liberă: Domnule Palmisano, instituția pe care o conduceți a publicat recent un raport în care au fost analizate politicile privind securitatea socială, cu precădere respectarea dreptului de a beneficia de servicii de sănătate, dreptul persoanelor în vârstă de a beneficia de protecție socială și dreptul la condiții de muncă decente. Ați analizat, așadar, 43 de țări și ați tras concluzia că 175 de prevederi ale Cartei Drepturilor Sociale referitoare la aceste drepturi nu sunt respectate. Putem spune că aceste drepturi examinate de Dvs. definesc standardul de viață într-o țară?

Giuseppe Palmisano: „Se poate spune că sunt parte din pachetul de drepturi care definesc standardul de viață. Carta drepturilor sociale acoperă și alte aspecte ale drepturilor sociale, cum ar fi dreptul la muncă sau drepturile lucrătorilor migranți.”

Europa Liberă: Judecând raportul Dvs. se poate trage concluzia că sărăcia continuă să fie o problemă în Europa, cel mai bogat continent.

Giuseppe Palmisano: „Carta europeană a drepturilor sociale include articolul 30, care se referă la dreptul de a fi protejat împotriva sărăciei și excluderii sociale, singurele prevederi legale

Sărăcia este prezentă la o scară foarte largă și foarte rar statele au o abordare corespunzătoare...

la nivel internațional care protejează acest tip de drepturi. Aceste prevederi solicită statelor să aibă o abordare coordonată și politici multiple de combatere a sărăciei. Din nefericire, sărăcia este prezentă la o scară foarte largă, și foarte rar statele au, din păcate, o abordare corespunzătoare. Putem spune că sunt mai multe probleme acum cu respectarea drepturilor sociale, decât acum 10 ani. La nivel politic, statele, guvernele nu se implică pentru adoptarea sau respectarea drepturilor sociale. Nu se prioritizează investitiile si alocarea resurselor suficiente pentru politicile sociale.”

Europa Liberă: Există opt state unde nivelul de sărăcie este foarte ridicat, si două unde nivelul este extrem de ridicat.

Giuseppe Palmisano: „Așa este. Pe acest fond, mortalitatea infantilă este prea ridicată în multe state. Există metode de a combate sărăcia, cum ar fi oferirea de ajutoare de șomaj corespunzătoare sau ajutoare sociale pentru bătrâni. Cele mai multe state nu o fac, și astfel sărăcia crește.”

Europa Liberă: Să ne oprim la România, căci, din păcate, pentru Moldova nu prea aveți date, deoarece autoritatile moldovene nu v-au pus la dispoziție cifre. Raportul pentru România: un dezastru! Majoritatea prevederilor Cartei nu sunt respectate. Articolul 1.3 - dreptul la muncă, la fel învățământul vocațional, dreptul la condiții de muncă sigure și sănătoase, drepturile sociale si asa mai departe. Cum ați aprecia raportul referitor la România?

Giuseppe Palmisano: „Este adevărat că România are mai multe probleme decât alte state, uneori probleme mult mai serioase. În România nu este vorba doar de lipsa unor resurse investite în protecția drepturilor sociale, ci și o lipsă de atenție politică. Politicile sociale legate de sănătate si protecția socială nu par să fie o prioritate pentru guvernul român.”

Europa Liberă: Și care ar fi cea mai urgentă măsură pe care România ar trebui să o implementeze?

Giuseppe Palmisano: „Protecția sănătății. În România se înregistrează o rată a deceselor infantile, mult mai mare decât media în Europa. Aceasta se referă, de asemenea, la asistența medicală a persoanelor aflate în nevoie dar și la accidentele de muncă. Dacă avem o privire de ansamblu asupra anilor trecuti observăm constant că există deficite. Dar, din păcate, sunt foarte multe state care nu respecta Carta, nu doar România.”

Europa Liberă: Este trist, cetățenii își aleg politicienii, structurile de stat și guvernele ca să aibă grijă de viața lor. De ce există statele dacă nu pentru cetateni? Cum iși pot apara cetatenii aceste drepturi?

Giuseppe Palmisano: „Sunt două nivele. În orice tara care este parte a Cartei judecătorii pot aplica drepturile din Cartă. Mai intai trebuie examinată respectarea in țară, la nivel intern a acestor drepturi. România, de exemplu, nu a semnat Protocolul cu privire la procedura de plângere colectivă, singura care permite trimiterea de plângeri la Comitetul pentru drepturi sociale, de către un grup care constată o încălcare a acelorași drepturi, sau de către o organizatie (sindicat, de exemplu). Dacă Comitetul spune că a fost violată Carta, atunci se adresează Comitetului de ministri al Consiliului Europei, care, la randul său, adreseaza o cerere guvernelor respective sa aplice Carta.”

Europa Liberă: Ne puteți da un exemplu de caz de succes?

Giuseppe Palmisano: „Interzicerea pedepsirii fizice a copiilor. A fost depusă o cerere colectivă, iar Comitetul a emis o decizie care a avut drept consecință că mai multe legi din mai multe țări au fost schimbate. La fel drepturile de negociere a lucrătorilor poștali. Și în acest caz legislația s-a schimbat în direcția unei protecții sociale a lucrătorilor poștali.”

XS
SM
MD
LG