Linkuri accesibilitate

Gheorghe Gaberi: „Zilnic pleacă spre export mai bine de o sută de tiruri cu fructe, legume, struguri de masă”


O discuție despre situația exporturilor de produse agricole cu șeful Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor.

Gheorghe Gaberi, șeful Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, spune că exporturile agricole moldovene s-au înviorat, inclusiv exporturile pe piața rusă. Într-un interviu acordat corespondentei noastre, el dă asigurări că fructele moldovene exportate îndeplinesc standardele de calitate indiferent de destinație.

Gheorghe Gaberi
Gheorghe Gaberi

Gheorghe Gaberi: „În pofida pesimismului, după ninsorile din luna aprilie, s-a înregistrat roadă-record la majoritatea culturilor agricole, inclusiv și la cele care constituie partea leului în structura exporturilor. Adică s-a recoltat o roadă-record de grâne, va fi o roadă-record și de floarea-soarelui, în stare foarte bună se află porumbul, vom avea o roadă foarte bună la struguri, și de o calitate excepțională. Fructele, de asemenea, sunt în livezi în calitate suficientă și de calitate foarte bună.”

Europa Liberă: Să vorbim despre situația privind exporturile de producție agricolă.

Gheorghe Gaberi: „Da, de aceea agricultorii au ce exporta. Ne pare bine că și exporturile sunt într-un ritm mai avansat ca anii precedenți. De fapt, acum, zilnic pleacă spre export mai bine de o sută de tiruri cu fructe, legume, struguri de masă.”

Europa Liberă: Și piețele de desfacere a mărfii, care sunt cele tradiționale? Piața UE și piața Rusiei?

Gheorghe Gaberi: „Piața UE, piața Rusiei, piața Asiei – acolo pleacă cerealele, adică avem chiar niște volume substanțiale acolo. Însă aceste exporturi merg de asemenea prin exportatori din Uniunea Europeană, care ulterior expediază aceste mărfuri către piețele din Asia.

Dacă revenim la structura producției care pleacă la export, sunt fructele, strugurii. Fructele desigur că piața din Est rămâne în volume mai mari, în afară de produsele procesate. Și dacă am zice cât câștigăm, fiindcă acesta e scopul exportului – de a face bani, de la exportul de fructe aducem uneori mai mulți bani din Uniunea Europeană, fiindcă acolo pleacă nucile. De când știu această cultură, nu a fost înregistrat un așa nivel de roadă ca anul curent, în pofida faptului că în aprilie toți credeam că nu vom avea deloc aceste fructe.

Iar produsele proaspete – merele, strugurii, prunele, în cantități mai mari pleacă spre piața din Est, în Federația Rusă.”

Europa Liberă: Au fost și câteva cazuri, deși sporadice, cred că mai puține decât în alți ani, de întoarcere a producției, inclusiv un lot de prune, altul de caise.

Gheorghe Gaberi: „A fost un lot de caise, a fost expediat înapoi, s-a vorbit în presă foarte mult despre o cantitate substanțială de mere care, precum se declara, erau de origine din Republica Moldova, însă nu au fost însoțite de niciun act deja pe teritoriul Federației Ruse, probabil că veneau de prin Belarus, însă nu erau mere de origine din Republica Moldova.

În linii generale, exporturile merg în ritm normal și neconformitățile, chiar dacă le vom examina în comparație cu alte țări, stăm, la acest capitol, destul de bine, adică calitatea și siguranța e la nivelul cuvenit. Atât marfa care pleacă și în Uniunea Europeană, care este foarte minuțios verificată, cât și spre piața de Est.”

Europa Liberă: Ar fi peste o mie de agenți economici care se ocupă de exportul produselor vegetale. Știu ei să se orienteze după cerere?

Gheorghe Gaberi: „Mulți din ei cunosc deja foarte bine cerințele piețelor și specificul piețelor, fiindcă fiecare consumator are preferințele sale și e foarte bine. S-au acomodat lucrând în aceste piețe. Spre exemplu, consumatorul din Federația Rusă nu preferă strugurii cu boaba galbenă sau albă. Ei preferă cele negre, considerând că doar acestea sunt coapte. În Uniunea Europeană strugurii cu boaba neagră, sunt mai puțin preferați fiindcă ei pot cumva să murdărească costumul sau altceva. Așa s-au format viziunile consumatorului.

De aceea sunt foarte multe lucruri care țin de specificul pieței, cerințele pieței și exportatorii noștri s-au deprins să se conforme, mai ales la ceea ce ține de ambalarea, împachetarea, actele de însoțire. Iată aici, deja, industria aceasta se modernizează și tot mai mult noi ne apropiem de cerințele care sunt impuse de rețelele comerciale, rețelele mari, care au niște cerințe foarte dure la capitolul împachetare, spălare, procesarea post-recoltare, înainte de expediere.

Iată acest lucru a devenit o realitate pentru producătorii și exportatorii noștri și au reușit chiar să se doteze cu echipamente moderne ca să asigure aceste cerințe.”

Europa Liberă: Deseori când discut cu anumiți agricultori, au un reproș spunând că îndemnul autorităților statului că trebuie să producem mult și avem piață de desfacere, reproșul lor se reduce la faptul că ne-au promis piață, iar noi nu avem unde realiza producția.

Gheorghe Gaberi: „Este în toi contractarea mărfurilor și eu nu știu cine va rămâne cu marfa nesolicitată anul acesta.”

Europa Liberă: Caisele, este un exemplu convingător că nu au reușit să ajungă pe piețe toate cantitățile?

Gheorghe Gaberi: „Caisele, cireșele… Nu este problema în piață. Este problema în organizare. Cu regret, mai ales la producătorii mici, pentru că încă s-a mai păstrat mentalitatea aceea, că cineva trebuie să intre la el în livadă și să solicite marfa lui. Nu este corect. Acolo unde s-au asociat, acolo unde au niște relații de lungă durată cu partenerii, cu cei care se ocupă cu comerțul angro, acolo lucrurile merg bine.”

Europa Liberă: Domnule Gaberi, dar este și afacere de proporție mai mică și atunci nu poți să-i învinuiești pe cei care practică aceste afaceri că nu se asociază.

Gheorghe Gaberi: „Exact, noi nu-i învinuim, dimpotrivă, noi trebuie să-i ajutăm pe ei. Iată, duminică la Cimișlia mă voi întâlni din nou cu toți viticultorii pe care deja de vreo șase-șapte ani îi îndemn să se asocieze și am creat mai bine de 20 de grupuri de producători care au tot: frigider, linie de ambalare și acum și-au rezolvat problema cu comercializarea produsului. Fiindcă mulți din ei cultivă vița de vie, sperând că piața este în Chișinău, fără a cunoaște că piața din oraș consumă zilnic nu mai mult de 10 tone de struguri. Aceasta este roada de pe un hectar.”

Europa Liberă: Doar atât de absoarbe din ceea ce recoltă viticultorii?

Gheorghe Gaberi: „Atât se vinde zilnic în Chișinău, fiindcă noi, chișinăuenii, toți mai avem părinți, mai avem grădinile noastre în cooperativele pomi-legumicole. Atât este capacitatea de absorbire a Chișinăului. Nu aici este piața, de aceea ei trăiesc cu această speranță. Dar viitorul este să se asocieze. Și noi vedem cât de bine mergem pe această cale și deja s-a format relațiile acestea cu cumpărătorii.

Cel puțin jumătate din strugurii de masă deja sunt contracți ca minimum. Prunele sunt toate contractate. Chiar ieri a fost la agenție un agent economic care a construit un complex modern de înghețare a fructelor și strugurilor la Talmaz în raionul Ștefan-Vodă și are o cerere de câteva sute de tone de prune pentru Germania și nu le are să le înghețe.”

Europa Liberă: Urmează recoltarea strugurilor, soiurilor tehnice de struguri din care se produce vinul. Iată pentru vin vă mai gândiți, mai insistați să reactualizați dialogul cu partenerii ruși pentru penetrarea pieței ruse pentru vinurile moldovenești? Ori acest embargou încă nu a fost ridicat și nici nu se știe dacă veți ajunge la un numitor comun referitor la acest subiect?

Gheorghe Gaberi: „Noi suntem tot timpul interesați să revenim acolo.”

Europa Liberă: Asta spuneți de câțiva ani, domnule Gaberi.

Gheorghe Gaberi: „Depinde ce cantități vom vinde. Dar piața este nu doar un câmp liber, ci prin deschiderea pieței ea poate funcționa foarte activ. Mai există și alți factori care stimulează comerțul – în primul rând prețul și modul de achitare care este aplicat în piața respectivă.”

Europa Liberă: Și prețul vinurilor moldovenești nu e competitiv?

Gheorghe Gaberi: „Vinurile sunt competitive, însă nu s-au ridicat taxele vamale care au fost unilateral introduse de partea rusă, cu regret, în pofida faptului că la 29 noiembrie 2016, în cadrul ședinței Comisiei mixte moldo-ruse această problemă a fost inclus în protocolul semnat de ambele părți, iar partea rusă s-a angajat ca, treptat, să fie propus Guvernului să fie promovat un proiect de hotărâre și ridicate aceste taxe care încă funcționează și datorită cărora mărfurile noastre nu sunt competitive în această piață.

Însă mai există și alte probleme. De fapt, am trimis părții ruse o listă a tuturor întreprinderilor vinicole din Moldova care au manifestat interes de a reveni și de a vinde în cantități mari, mai mici pe piața rusă. Însă o a doua misiune de evaluare care a fost promisă în vara anului curent încă nu a sosit pentru a inspecta aceste întreprinderi.”

Europa Liberă: Asta înseamnă că alte vinuri au ocupat piața Rusiei și nu prea au nevoie cei din Federația Rusă să importe vinurile moldovenești?

Gheorghe Gaberi: „Evident că, la moment, o introducere a restricțiilor, embargourilor pentru vinurile din Moldova, chiar de a doua zi deja polițele au fost completate cu mărfuri din alte țări, ocupate. Acum trebuie să revenim la această relație. Însă chiar cei care au parteneri acolo și există un interes vădit pentru vinurile din Republica Moldova mai au această problemă mare care ține de certificarea care, de fapt, este dublă, de taxa vamală, care este în vigoare pentru această piață, și de procedurile de examinare.

Fiindcă primăvara au fost inspectate o serie de întreprinderi de la noi, opt întreprinderi, care, de fapt, au fost acceptate pentru piață, iar până la moment încă mai continuă procedurile, fiindcă după ce s-a acceptat lista de vinuri, ulterior, importatorii de acolo urmau să prezinte probele la laborator și, iată, această procedură anevoioasă tergiversează revenirea noastră acolo.”

Europa Liberă: Dar agenții economici care sunt incluși pe o listă preferențială a Federației Ruse, aceea se conformează acelorași cerințe?

Gheorghe Gaberi: „Absolut.”

Europa Liberă: Păi, și cum cei din Găgăuzia sau din regiunea transnistreană reușesc să promoveze marfa lor pe piața rusă, iar alții nu?

Gheorghe Gaberi: „Doamnă Valentina, nu există liste preferințiale. Există liste a întreprinderilor marfa cărora este acceptată pentru piața rusă, doar atât. Însă condițiile de import sunt obligatorii pentru toți și acei care exportă se conformează la aceste cerințe. Și ele sunt anevoioase, de atâta și procesul de revenire complicat, de rând cu niște lucruri foarte obiective. Pentru că a veni înseamnă că trebuie să substitui pe cineva, trebuie să reduci din volumul altcuiva, trebuie să dovedești. Este o muncă destul de complicată, dar urmărind ce se întâmplă pe acest lanț până ajunge marfa acolo, desigur că nu putem spera că imediat vom majora substanțial acest export.”

Europa Liberă: Și colacul de salvare pentru producția moldovenească rămâne piața Uniunii Europene, inclusiv piața României care a luat o bună parte din cantitatea de mărfuri din Republica Moldova?

Gheorghe Gaberi: „Piața Uniunii Europene, și nu numai. Peste tot este piață pentru acest produs: și în Est, și în piața asiatică. Avem exportatori care doar anul acesta au început să livreze vinurile pentru piața Canadei și acum deja se apropie de un milion de sticle pe parcursul a mai puțin de jumătate de an. Acolo și-au găsit vinurile locul lor și e o piață foarte garantată. Cine caută găsește.

Eu un lucru cunosc: vinurile noastre, fără îndoială că vor fi solicitate tot mai mult în continuare, fiindcă sunt de o calitate excepțională și au un specific, o nuanță care este strict a Moldovei și vom putea să venim cu ele și în alte piețe.”

Europa Liberă: Am auzit o declarație pe care o făcea fostul șef al delegației UE la Chișinău, Pirkka Tapiola, precum că Moldova nu a reușit să absoarbă toate fondurile pe care le-a oferit UE țării. În domeniul unde activați și dumneavoastră, lucrurile cum se prezintă?

Gheorghe Gaberi: „Da, într-adevăr, fondurile nu au fost utilizate, dar nu au fost alocate. De exemplu, pentru agenția pentru siguranța alimentelor, Uniunea Europeană a alocat un milion de euro pentru dotarea laboratoarelor, în primul rând cu consumabile și cu chit-uri pentru a asigura testele de laborator. Însă această procedură de achiziție deja durează al doilea an. De aceea așa sunt procedurile acolo.

Dar realitatea este, ceea ce a spus domnul Tapiola e corect, că nu am valorificat aceste fonduri. Îmi amintesc anul 2013, când a fost semnat și ratificat acordul de sprijin pentru Republica Moldova, se vorbea de niște sume destul de impunătoare, însă, cu părere de rău, Moldova nu le-a primit.”

Europa Liberă: Și ce faceți ca să fiți credibili pentru partenerii europeni, astfel încât să puteți să accesați și aceste fonduri.

Gheorghe Gaberi: „Ne conformăm la cerințele Uniunii Europene și utilizăm în acest scop toate resursele, inclusiv resursele bugetare. Pentru sectorul de siguranță al alimentelor, anul trecut și anul curent, Guvernul a alocat sumele necesare pentru a efectua atât controlul oficial de stat, care este strict necesar și trebuie să dovedim țărilor partenere că statul controlează acest sistem și alocă sursele. Bugetul de stat a prevăzut aceste surse.

Conlucrăm foarte bine și cu donatorii, cu fiecare, inclusiv cu cel mai mare din ei, Uniunea Europeană, care ne sprijină substanțial în cadrul mai multor proiecte de asistență tehnică care sunt valabile și funcționează. Și datorită sprijinului acesta noi tot mai mult și mai mult ne apropiem de standardele Uniunii Europene la capitolul siguranță și misiunile de evaluare care vin de acolo confirmă acest lucru.”

Europa Liberă: Și în altă ordine de idei, pentru că începe un nou an de studii și pentru că, iarăși, vor fi contractate produse pentru școli, pentru grădinițe, să vă întreb dacă ați reușit să faceți regulă după cazurile de rezonanță cu producția alterată care ajungea în aceste instituții de învățământ?

Gheorghe Gaberi: „Pe parcursul acestui an s-au schimbat foarte multe la capitolul hrana copiilor în grădinițe și instituțiile școlare. S-au întreprins multe măsuri care deja dau roadele așteptate. În primul rând, s-au modernizat blocurile alimentare din aceste instituții, s-au îmbunătățit substanțial procedurile de achiziții acum. Fiindcă, până la sfârșit, responsabili de calitatea și siguranța produsului sunt operatorii, nu sunt instituțiile cu drept de control. Cei care achiziționează marfa, ei răspund în fața consumatorilor săi, în cazul de față – copiii, de calitatea și siguranța lor. Noi trebuie să urmărim ca ei să respecte toate prevederile legale. Aici s-a schimbat foarte mult.”

Europa Liberă: Deci, nu se va mai călca pe aceeași greblă, nu se vor mai repeta cazurile acestea neplăcute?

Gheorghe Gaberi: „Să sperăm. Însă trebuie să cunoască populația țării, cetățenii, că intoxicațiile nu au loc prompt, atunci când copilul a venit în clasă și a servit ceva, imediat, peste câteva minute, s-a produs o intoxicație. Intoxicația deseori poate veni de acasă, după consumul unor produse care, peste câteva, trei, patru, cinci, ore…”

Europa Liberă: E de datoria dumneavoastră să urmăriți siguranța alimentelor care ajung în aceste instituții de învățământ.

Gheorghe Gaberi: „Peste tot – și în instituții, și în rețele de comerț.”

Europa Liberă: Ați promis să îmbogățiți meniul, cel puțin cu fructe, legume.

Gheorghe Gaberi: „Și s-a schimbat meniul, de care responsabil este Ministerul Sănătății, s-au întreprins măsuri destul de serioase, a fost emis un ordin pe Ministerul Sănătății și acum se verifică respectarea meniurilor noi.”

Europa Liberă: Lecția s-a învățat, asta promiteți?

Gheorghe Gaberi: „Lecția s-a învățat și am fi foarte bucuroși dacă numărul de intoxicații se va reduce și, cel mai important, pe masa copiilor să nimerească produse foarte bune. Primul-ministru a propus ca să revenim la practica cea bună din 2014, când pentru copii, din bugetul statului, au fost achiziționate mere de o calitate foarte bună și în sezonul de iarnă copiii au avut un măr pe masă, așa cum îl au în toată Europa.

Este un semn bun că trebuie atrasă atenția la alimentația copiilor și, dacă tot ei sunt băștinași ai acestui pământ bogat, este un păcat ca să nu fie alimentați corect și cu produse foarte bune. Ar fi de dorit chiar toate să fie certificate la capitolul bio ca să fie sigure și sănătoase.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG