Linkuri accesibilitate

Ghenadie Cojocaru: „Încercăm să-i ajutăm pe migranți să aducă experiența din străinătate acasă”


Ghenadie Cojocaru

Proiectul „Migrație și Dezvoltare Locală” este implementat de doi ani de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova, cu susţinerea financiară a Guvernului Elveţiei. Au fost create 40 asociaţii de băştinaşi menite să asigure un mediu favorabil implicării unui număr cât mai mare de migranţi în dezvoltarea localităţilor natale. Cu ajutorul proiectului s-a reușit rezolvarea mai multor probleme in comunități, spune Ghenadie Cojocaru, expert al proiectului Migrație și Dezvoltare locală al PNUD Moldova.

Ghenadie Cojocaru: „Unul din criteriile de înscriere în Proiectul „Migrație și dezvoltare locală” a fost numărul de populație a localității. Deci, vorbim de comune, vorbim de sate ce depășesc 4000 sau 5000 de locuitori. În același timp, avem și orășele, ca reprezentanta proiectului în teren, vorbim de orașul Ialoveni și orașul Telenești. Sunt localități funcționale unde poți implementa proiecte unde, pe lângă băștinașii plecați, ai localnici rămași și nu e un criteriu de neglijat, căci, totuși, pentru a implementa un șir de activități, și proiectul are mai multe componente, ține de îmbunătățirea serviciilor locale sau abilitare economică pentru a crea locuri de muncă.”

Europa Liberă: Cât e de ușor să faci să se intersecteze interesele celor două grupuri – ale celor plecați și ale celor rămași?

Încercăm să-i ajutăm să aducă experiența de acolo - fie din Irlanda, fie din Italia -, unde sunt ei stabiliți, să aducă experiența lor aici, acasă...

Ghenadie Cojocaru: „Nu e ușor deloc. Când vorbim de cei rămași, înainte de toate, avem autoritatea locală. Deci, ea este, să zicem, filtrul prin care vin doleanțele celor de peste hotare aici și nu e ușor deloc, pentru că cei care au plecat, s-au stabilit, în primul rând, în țări cu servicii publice locale. Ori, băștinașii care au plecat din Ciuciuleni, spre exemplu, au plecat în țări unde de la infrastructură la servicii sociale sau de alt gen sunt net superioare celor pe care le-au lăsat acasă. Și atunci, oamenii, după ce stau un an, doi, trei, evident că se deprind cu acele servicii frumoase și când vin acasă, își doresc să găsească și acasă așa ceva, dar noi tocmai aici intervenim, pentru că încercăm să-i ajutăm să aducă experiența de acolo - fie din Irlanda, fie din Italia -, unde sunt ei stabiliți, să aducă experiența lor aici, acasă, în ceea ce privește îmbunătățirea serviciilor și, în general, a mediului de trai.”

Europa Liberă: Dar nu există reproșuri, pentru că și acolo, în străinătate, banii nu se câștigă atât de ușor, au alte priorități cei care au mers să adune ceva bani pentru a-și rezolva o parte din problemele familiei, inclusiv consumul zilnic sau investiții în educația copiilor sau alte probleme? Cum reușește administrația locală să identifice acele persoane care vor să se implice în dezvoltarea localității?

Ghenadie Cojocaru: „Foarte bună întrebare. Exact aceeași întrebare și-au pus-o cei de la Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare atunci când a fost lansat Proiectul „Migrație și dezvoltare locală” – Cum să asiguri succesul acestui proiect din momentul în care băștinașii care au plecat, au făcut-o nu de viață bună, au anumite supărări față de ce au lăsat acasă și ce găsesc de fiecare dată când, cu precădere vin atunci în luna august când își au concediile, și văd? Răspunsul la această întrebare a fost: unu la mână – consultarea procesului decizional cu băștinașii. Deci, dacă nu consulți ceea ce dorești să faci, implicându-te ca băștinaș, nu ai succes și de asta ne-am convins nu o singură dată.”

Europa Liberă: Vorbiți-ne despre câteva reacții frumoase din partea celor plecați care nu vor să piardă legătura cu baștina.

Primul pas cu care am început Proiectul „Migrație și dezvoltare locală” a fost să consultăm băștinașii de peste hotare...

Ghenadie Cojocaru: „Haideți să-mi continui gândul referitor la cum e să-i convingi să se implice în dezvoltarea localității lor de baștină. Deci, atunci când îți dorești ceva să planifici, ar trebui să-i consulți și pe cei care au plecat, pentru că diagnosticul situației existente a arătat că nu toți au plecat pe termen lung și irevocabil. Avem o parte din băștinași care merg sezonier și ei revin o dată la câteva luni. Cea mai mare parte vin, dar oricum vin o dată sau vin de câteva ori pe an. Și oamenii aceștia au case, sunt la evidență, își au frații, mamele aici și, respectiv, atunci când localitatea își planifică ceva ar trebui să-i consulte, pentru că ei tot sunt parte a localității. De aici a pornit Proiectul „Migrație și dezvoltare locală”, a pornit cu consultarea băștinașilor în ceea ce privește, de exemplu, planificarea strategică, deci, ce-și planifică localitatea pentru următorii patru ani. Primul pas cu care am început noi atunci când am intrat în localități să implementăm Proiectul „Migrație și dezvoltare locală” a fost să consultăm băștinașii de peste hotare, și anume: ce părere au ei despre prioritățile de dezvoltare a localității pe următorii patru ani? Evident că am primit foarte multe reacții.”

Europa Liberă: Ce au scris ei în acele anchete?

Ghenadie Cojocaru: „De acolo de unde stau ei, lucrurile de multe ori se văd altfel. Deci, nu se văd în kilometri sau în metri cubi de aer; poate lucrurile de acolo se văd în situația îmbunătățită a părintelui în vârstă, accesul la educație a copilului, pentru că accesul la educație a copilului nu se realizează de la pragul școlii. Ca să ajungi la școală, trebuie să ai iluminare stradală, pentru că în perioada rece a anului nopțile sunt mai lungi și mai întunecate; ca să ajungi la școală, trebuie să ai un drum și tot așa, deci, accesul la educație, spre exemplu, dacă vorbim de unul din serviciile publice, că am zis că ne concentrăm pe servicii, presupune mult mai multe decât a păși pragul școlii. De aceea, băștinașii de acolo de unde sunt ei au venit cu mai multe propuneri în ceea ce privește planificarea strategică a localității pe următorii ani. Un alt moment care ține de convingere, că vorbim de faptul cum să convingem băștinașii să participe la dezvoltarea locală, este consultarea asupra proiectului ce urmează a fi implementat. A fost un exercițiu mediatizat foarte pe larg. De fiecare dată când ne întâlneam cu primarii care nu făceau parte din Proiectul „Migrație și dezvoltare locală”, aceștia ziceau: „Domnule, toată Moldova vorbește de voi, pentru că faceți ceva neobișnuit”. Adică, înainte de a implementa un proiect, întâi consultați opinia băștinașilor; atât a celor de pe loc, cât și a celor plecați peste hotare. Din lista de trei, patru, cinci probleme îi întrebați care cred ei că ar fi proiectul prioritar să fie implementat. Și se face un sondaj, se numără voturile. Deci, este totul transparent. Din momentul în care oamenii și-au ales problema și subiectul proiectului, respectiv oamenii susțin această idee.”

Europa Liberă: Haideți să vorbim despre roadele pe care le culegeți, după ce PNUD a ajuns în aceste 40 de localități. Care sunt exemplele cele mai convingătoare, cele mai „molipsitoare” pentru alte localități?

Ghenadie Cojocaru: „Au fost create asociații de băștinași. Aceste asociații de băștinași la etapa inițială au beneficiat de suport și asistență foarte mare, hai să zicem așa, aproape săptămânal. La un moment dat, aceste asociații au devenit destul de… mature, destul de independente, când ele au reușit deja singure să se mobilizeze pentru a se implica, alături de localnici și autoritatea locală, în dezvoltarea localității lor. În termeni de organizare, acestea ar fi rezultatele, ca să nu vorbesc în termeni de servicii îmbunătățite, că aici avem o listă foarte lungă – de la 2 milioane 402,4 milioane de lei per total colectate în 23 de localități, care au implementat proiecte, până la servicii particulare în fiecare localitate care poartă marca „Cu drag pentru acasă”. Adică, servicii care au apărut grație implicării active a băștinașilor plecați din aceste localități.”

Europa Liberă: Ce s-ar întâmpla cu localitățile, dacă nu ar exista acest entuziasm, această implicare, pentru că am stat și eu de vorbă cu unii dintre cei plecați în străinătate și au spus că sunt foarte decepționați și că chiar poate nu se mai gândesc să revină în Republica Moldova, și-au integrat familiile acolo, în țările unde își câștigă bucata de pâine? Ce s-ar întâmpla dacă nu ar exista această legătură?

Ghenadie Cojocaru: „Eu cred că s-ar întâmpla ceva foarte grav, dar ei ar pierde o șansă foarte mare. Noi, să zicem așa, dacă mergem în continuare cu acest proiect, vom deveni un studiu de caz regional, pentru că cred că Moldova este unica în regiune care a reușit să pună în aplicare acest scenariu, și anume, să consolideze băștinașii plecați din localitate. Numărul este mult mai mare al celor care au luat atitudine. De ce? Pentru că foarte mulți au dorit să fie anonimi, chiar să nu fie trecuți în lista celor care au donat, întrucât lucrul acesta ei l-au făcut și până la Proiectul „Migrație și dezvoltare locală”; noi nu vrem să spunem că băștinașii s-au implicat în dezvoltarea localității lor de baștină doar odată cu 2015, atunci când a început să se implementeze Proiectul „Migrație și dezvoltare locală”.”

Europa Liberă: Eu am reținut cât de mulțumiți au fost o parte din primarii din aceste localități care au primit aceste donații – fie de 50 de euro, de 100 de euro de la un sătean, un locuitor plecat peste hotare și care a zis că, uite, cu această contribuție am reușit să inaugurăm o sală de sport în școală, să cumpărăm mobilier pentru grădiniță, să aprovizionăm o parte din mahala cu apă potabilă… Totuși, primarul poate rezolva o parte din problemele din sat?

Aria de intervenție a băștinașilor, în ceea ce privește dezvoltarea locală, diferă de la orașe la sate...

Ghenadie Cojocaru: „Da, foarte corect ați spus – o parte -, pentru că și aria de intervenție a băștinașilor, în ceea ce privește dezvoltarea locală, diferă de la orașe la sate, dacă vorbim de orașele Ialoveni sau Telenești, acolo unde reprezint eu Proiectul „Migrație și dezvoltare locală”, deci, ei evident că se concentrează pe o altă latură de dezvoltare locală decât cei din Ruseștii Noi sau Cărpineni, de exemplu.”

Europa Liberă: Pentru că dezvoltarea în centrul raional e mai avansată?

Ghenadie Cojocaru: „Da, exact. Ceea ce îi doare, în primul rând, pe băștinașii care vin acasă în sate în perioada de concedii ține de infrastructura drumurilor, ține de asigurarea accesului la apă potabilă sau iluminarea stradală ș.a.m.d. Deci, ține de infrastructură, ori, să zicem, în orașe lucrul acesta de bine, de rău este asigurat.”

Europa Liberă: Acest exod nu se întrerupe, continuă. Rămâne mai orfană Republica Moldova fără acești oameni care merg în străinătate?

Ghenadie Cojocaru: „Noi tot, înainte de a începe proiectul, ne gândeam că este un fel de one in ticket, adică toți pleacă într-o singură direcție. Ceea ce am descoperit – un lucru extraordinar de frumos –, am descoperit foarte mulți migranți reîntorși, iar unii dintre ei au devenit cu adevărat eroii dezvoltării locale de la ei din localitate. Și aici aș da exemplul lui Sergiu Chirinciuc din Cărpineni, care a devenit deja cunoscut pe plan național în toată Moldova cu pastele sale cu adevărat italiene, sau alți băștinași care au deschis o pizzerie. De exemplu, Mircea Darii la Ialoveni, pizza adevărată italiană. Deci, avem în foarte multe localități oameni care au revenit acasă, dar evident că noi când vorbim de migrație, toți tind să vadă doar partea asta, iar Proiectul „Migrație și dezvoltare locală”, de fapt, își propune să scoatem avantajele migrației. Și am reușit.”

Europa Liberă: Ați cuprins 40 de localități, ați spus că unii primari se uită cu invidie la cei care au reușit să atragă proiectul în localitatea lor. Există șanse să-l extindeți? Există, totuși, 900 de primării în Republica Moldova.

Ghenadie Cojocaru: „Hai să zicem așa: orice proiect…”

Europa Liberă: Are un început și sfârșit?

Cred că, după ce se va încheia faza a doua a proiectului, care de-abia a început, acum o lună, în luna august, în 2018 vor fi destul de bune practici deja dezvoltate la nivel național...

Ghenadie Cojocaru: „…are un început și sfârșit, dar în termeni de durabilitate își propune să dezvolte practici care ar fi ulterior preluate la nivel național. Eu cred că, după ce se va încheia faza a doua a proiectului, care de-abia a început, acum o lună, în luna august, în 2018 vor fi destul de bune practici deja dezvoltate la nivel național pentru a fi preluate și implementate în toate primăriile din Moldova, dincolo de Proiectul „Migrație și dezvoltare locală”. Și haideți să vă spun ce anume. Unu la mână: Este deja elaborată fișa de post pentru persoana-resursă responsabilă pe componenta migrație – fie că este secretarul Consiliului local, fie că este un viceprimar, deci asta deja se decide la nivel de primărie. Deci, el nemijlocit trebuie să țină contactul cu ei, să-i ajute în toate doleanțele pe care le au.”

Europa Liberă: Iar ambiția Dvs. rămâne cea pe care ați expus-o ceva mai devreme – să fiți lider, pionier în regiune prin implementarea acestui program?

Ghenadie Cojocaru: „Da, cred că deja suntem, pentru că au fost și adresări, bunăoară, și din Serbia, și din alte țări de a studia practica din Moldova în ceea ce ține de implicarea băștinașilor în dezvoltarea locală, iar rezultatele vorbesc de la sine. Vedeți Dvs., avem apeducte, avem servicii; nu doar simple unități de transport care au fost procurate, pentru că aceste unități au completat, de fapt, servicii care nu puteau fi lansate fără aceste unități. Dacă vorbim de acea unitate de menținere și reparație a drumurilor din Cărpineni, acest greder deja completează setul de unități tehnice care sunt și, practic, au creat în cadrul întreprinderii municipale o unitate care deja cu forțe proprii își vor menține și repara drumurile din localitate. Deci, iarăși rezultatele vorbesc de la sine.”

Europa Liberă: Dar cine vă caută mai mult – reprezentanții administrației locale, băștinașii sau cei plecați în străinătate pentru a se interesa de acest proiect?

Ghenadie Cojocaru: „Da, cu certitudine, aplicanții la proiect sunt autoritățile locale. Ei sunt, totuși, cei care reprezintă localitatea din punct de vedere legal. După aceea, vine ca prim pas înregistrarea sau lansarea, constituirea asociației băștinașilor, dar asta deja vine cu suportul autorităților locale. Ei organizează procesul, ei sunt cei care aplică la Proiectul „Migrație și dezvoltare locală” și ulterior…”

Europa Liberă: Câștigă beneficiarii?

Ghenadie Cojocaru: „Da, sunt înscriși în acest proiect.”

XS
SM
MD
LG